Ion Munteanu ar putea schimba fotoliul de procuror general pe cel de magistrat la CSJ. Verdictul va fi anunțat de Maia Sandu
La aproape un an de la numirea în funcție, Ion Munteanu ar urma să plece din fruntea Procuraturii Generale (PG) după ce a ieșit învingător, alături de avocatul Leonid Chirtoacă, în concursul pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Ion Munteanu a declarat pentru Ziarul de Gardă că-și va depune cererea de demisie în momentul în care șefa statului va accepta propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a fi propulsat la CSJ.
Între timp, Igor Zaharov, purtătorul de cuvânt al președintei Maia Sandu, menționează că șefa statului va examina demersul Consiliului în zilele următoare, „imediat ce la Președinție va ajunge pachetul de acte necesar de la comisia de concurs”.
Întrebat care sunt motivele pentru care vrea să acceadă în sistemul judecătoresc, Munteanu le-a reiterat pe cele incluse în scrisoarea sa de motivare depusă la CSM.
„(…) Voi depune cererea (de demisie, n. red.) în momentul în care va fi acceptată propunerea Consiliului Superior al Magistraturii pentru a fi numit în funcție (…). (Motivele, n.red.) le-am anunțat în scrisoarea de motivare, care este publică, și în cadrul interviului. Sunt aceleași motive, le reiterez”, a spus procurorul general pentru ZdG.
Ce își propune Ion Munteanu în calitate de judecător
Pe 16 ianuarie 2025, CSM a anunțat concurs pentru suplinirea funcției de judecător la CSJ din numărul posturilor vacante de judecător (din rândul judecătorilor, avocaților, procurorilor și profesorilor universitari în domeniul dreptului).
Pe 30 aprilie 2025, Consiliul a admis dosarele a cinci candidați înscriși la concurs, inclusiv cel al procurorului general. În scrisoarea sa de motivare din 22 aprilie 2025, Ion Munteanu a subliniat că decizia de a candida la funcția de judecător al CSJ „nu este una conjuncturală” și că-și va asuma „nu doar obligația de a soluționa cauze complexe, ci și de a contribui la consolidarea unei jurisprudențe unitare”.
„(…) Regândirea, de către legislator, a formatului componenței forului suprem de magistrați, care acordă dreptul și altor meserii juridice să participe la procesele judiciare de importanță definitorie, are un impact bivalent. Primul este accesul Înaltei Curți la cele mai valoroase resurse de personal dintr-o arie mai vastă a profesiilor juridice, iar, pe de altă parte, responsabilizarea tuturor meseriilor din domeniu de a accesa acele pârghii în care urmează să se dispună decizii importante vor călăuzi un sector crucial pentru integrarea țării noastre la UE (…).
Funcția de judecător al CSJ nu reprezintă pentru mine o treaptă ierarhică, ci o responsabilitate asumată în fața justițiabililor și a colegilor de breaslă (…).
Îmi propun, în eventualitatea în care voi fi desemnat judecător al instanței supreme, să contribui activ la unificarea jurisprudenței prin formularea de opinii motivate riguros, prin promovarea redactării hotărârilor clare și accesibile, și prin susținerea inițiativelor de elaborare a ghidurilor de jurisprudență și a avizelor explicative (…). Susțin ideea formării unor complete specializate pentru anumite tipuri de cauze, inclusiv în materie de corupție sau revizuiri, după modelul instanțelor supreme din alte jurisdicții europene (…).
O instanță supremă eficientă este aceea care inspiră și ghidează celelalte instanțe. Din acest motiv, văd ca prioritate crearea unui mecanism funcțional de analiză a practicii judiciare existente, identificarea contradicțiilor, consolidarea jurisprudenței constante și adoptarea de hotărâri orientative în cazurile de practici neuniforme. În acest proces, Consiliul Științific al Curții trebuie să joace un rol esențial (…)”, se spune în scrisoarea de motivare.
Ion Munteanu și un avocat – învingători ai concursului lansat de CSM
Pe 15 mai 2025, în ședința plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au fost intervievați cinci candidați la funcția de judecător la CSJ. În urma analizei materialelor dosarelor, membrii Consiliului au evaluat candidații după cum urmează:
- Ludmila Bolocan a obținut 50 de puncte;
- Ruslan Berzoi a obținut 33 de puncte;
- Leonid Chirtoacă a obținut 76 de puncte;
- Aliona Ciocanu a obținut 49 de puncte;
- Ion Munteanu a obținut 76,5 de puncte.
Potrivit legislației, CSM a propus președintei Maia Sandu numirea în funcția de judecător al CSJ a procurorului general Ion Munteanu și a avocatului Leonid Chirtoacă. Ceilalți candidați nu au acumulat punctajul necesar pentru promovarea concursului.
Ce urmează
Pe 16 mai 2025, președintele CSP, Dumitru Obadă, a explicat pentru TV8 ce urmează din punct de vedere legal, dacă Maia Sandu va emite decretul final de numire în privința lui Ion Munteanu.
„În situația în care își anunță demisia și își asumă funcția de judecător la Curtea Supremă, rămâne vacantă funcția de procuror general. În situația dată, potrivit prevederilor legale, noi urmează în cinci zile să numim un procuror general interimar și în cel mult șase luni să avem concursul desfășurat și să numim un procuror general”, a spus Obadă pentru sursa citată.
Socrii au ajutat financiar familia procurorului general
Ion Munteanu activează în sistemul procuraturii din 2010, potrivit procuror.magistrat.md. În fruntea PG se află din iunie 2024, după ce a îndeplinit timp de aproape doi ani interimatul funcției de procuror general. Anterior a activat și la Procuratura Anticorupție.
În martie 2024, Ion Munteanu a promovat evaluarea externă a integrității etice și financiare. Comisia Vetting a avut întrebări despre declararea unor economii în numerar de 700 de mii de lei în 2013, vânzarea unei companii la un preț posibil subevaluat de către soția acestuia, achiziția unei proprietăți în numele părinților săi, donarea de proprietăți, utilizarea de vehicule scumpe achiziționate de socri, presupuse investiții în România și îndoieli de integritate ridicate în contextul exercitării atribuțiilor de serviciu în legătură cu unele dosare penale.
Despre cei 700 de mii de lei în numerar pe care i-a declarat la sfârșitul anului 2013, Munteanu le-a spus membrilor Comisiei că originea economiilor reprezenta o plată de dividende în valoare de circa 1,3 milioane de lei primită de soția sa de la o firmă care activa în domeniul construcțiilor. Plata dividendelor a fost confirmată prin extrase de cont, iar Comisia „nu a avut îndoieli cu privire la economiile în numerar”.
În aprilie 2014, soția lui Munteanu a vândut compania pentru suma de 5400 de lei, deși ea avea venituri și profit, dar și drepturi înregistrate asupra a opt proprietăți. Totuși, „deși au fost identificate unele neconcordanțe în explicațiile subiectului, Comisia nu a identificat fapte care să demonstreze neplata impozitelor în legătură cu vânzarea firmei”, se spune în decizia Comisiei.
Ion Munteanu a mai fost întrebat și despre casa de la Stăuceni primită drept donație în 2017 de soția sa de la părinții ei. Comisia a identificat că socrii acestuia dispuneau de suficiente resurse pentru a oferi sprijin financiar. Și automobilele scumpe deținute sau utilizate de-a lungul timpului (Mercedes sau Land Rover) de familia lui Munteanu au fost, de asemenea, cumpărate cu ajutorul socrilor procurorului, a constatat Comisia. Detalii aici.
