Dmitri Kozak a demisionat din administrația prezidențială a Rusiei

Dmitri Kozak a demisionat în weekend din funcția de șef adjunct al administrației președintelui Federației Ruse, confirmă sursele RBC. Oficialul ar analiza mai multe oferte de a se lansa în afaceri.

Kozak este unul dintre aliații de lungă durată a liderului de la Kremlin. În 2000, când Vladimir Putin a devenit președinte, Kozak a preluat funcția de prim-șef-adjunct al administrației prezidențiale, iar ulterior a devenit șef adjunct al acesteia. În 2004 s-a alăturat Guvernului de la Moscova, ocupând pe rând funcțiile de trimis prezidențial în Districtul Federal de Sud, ministru al Dezvoltării Regionale și viceprim-ministru. În 2020 s-a întors în administrația prezidențială, preluând funcția de șef adjunct de la Anton Vaino.

Ce este „Memorandumul Kozak”?

 „Memorandumul Kozak” sau „Planul Kozak” viza constituirea a unui stat moldovenesc federal asimetric și staționarea trupelor rusești pe teritoriul R. Moldova pentru încă 20 de ani (până în 2023). Planul Kozak stipula că viitoarea federație va avea un parlament bicameral: Camera reprezentanților (cu 71 de deputaţi) şi Senatul (cu 26 de senatori, dintre care 13 reprezentanți ai Republicii Moldova, 9 ai Transnistriei şi 4 ai Găgăuziei).

Se propunea ca limba de stat să fie „moldoveneasca, iar limba oficială pe întreg teritoriul republicii federative – limba rusă”, fără a se preciza care este diferența dintre limba de stat şi limba oficială. Semnarea „Memorandumului Kozak” urma să aibă loc la Chișinău, iar la eveniment urma să participe Vladimir Putin.

Demonstrații mari au fost atunci împotriva memorandumului Kozak, care au avut loc la Chișinău în zilele de după publicarea propunerii ruse. Conducerea R. Moldova a refuzat să semneze memorandumul fără o coordonare cu organizațiile europene.

Mai târziu, în 2005, președintele Vladimir Voronin a făcut o declarație cu privire la respingerea „Memorandumului din 2003” ca fiind în contradicție cu Constituția R. Moldova, care definește R. Moldova ca un stat neutru ce nu putea permite accesul trupelor străine pe teritoriul său, de asemenea țara neputând adera la alianțe militare.

Mark Tkaciuk a obținut în 2001 fotoliul de deputat pe listele Partidului Comuniștilor, dar în 2002 alege să fie consilier pentru politică internă al președintelui Vladimir Voronin, funcție pe care a deținut-o până în 2008. 

În 2009, Tkaciuk ajunge din nou deputat pe listele comuniștilor, însă renunță la funcție în 2014, atunci când pleacă și din PCRM.

În prezent, este unul dintre liderii Partidului Acțiunii Comune – Congresul Civic și partidul acestuia a format Blocul „Alternativa” împreună cu Partidul Mișcarea Alternativa Națională, condus de primarul capitalei, Ion Ceban, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, condus de fostul prim-ministru Ion Chicu, un grup de persoane condus de Alexandr Stoianoglo, fost procuror-general, fost candidat la funcția de președinte al R. Moldova la scrutinul din toamna anului 2024.

Pentru Blocul Politic creat de cei patru „integrarea europeană este obiectiv major al țării”, chiar dacă unii dintre liderii de partid care au anunțat „Alternativa pro-europeană” sunt, de fapt, politicieni cu un trecut pro-rus, cu ștate vechi în politica autohtonă.