Deutsche Welle Europa fără SUA – Oportunități și pericole pentru economie

Donald Trump ignoră Europa și se apropie de Rusia, slăbind în acest fel NATO. Europa va trebui să fie capabilă să se apere singură fără ajutorul SUA. Ce ar însemna acest lucru din punct de vedere economic și financiar, se explică într-un material Deutsche Welle.

Inițiativa surprinzătoare a președintelui american de a pune capăt războiului din Ucraina a readus pe ordinea de zi o problemă care mocnea încă din primul mandat al lui Donald Trump: amenințarea sa, mai mult sau mai puțin clar formulată, că SUA s-ar putea retrage din NATO și din angajamentele Alianței, lăsându-i pe europeni pe cont propriu.

Premierul britanic Keir Starmer a răspuns acestor îngrijorări anunțând o creștere a cheltuielilor de apărare ale țării sale la 2,5% din PIB până în 2027. În clipa de față, cheltuielile de apărare ale Regatului Unit se ridică la 2,3%.

Această majorare a bugetului apărării nu va fi ultima, anunță Marea Britanie, care subliniază rolul crescând pe care trebuie să și-l asume în comunitatea internațională: „Această investiție înseamnă că Regatul Unit își va consolida poziția ca unul dintre liderii NATO și ai apărării colective a continentului nostru”, a punctat premierul Starmer.

Răspunsul Germaniei a venit marţi

În Germania, unde guvernul lui Olaf Scholz se pregătește să iasă din scenă, au fost anunţate decizii istorice.

Uniunea Creştin-Democrată şi Partidul Social Democrat au convenit crearea unui fond special de 500 de miliarde de euro pentru investiţii în infrastructură, dar şi relaxarea frânei datoriilor în vederea consolidării apărării. Cele două partide fac, astfel, un pas important în direcţia formării unei coaliţii de guvernare înainte de Paşti, după cum a declarat marţi posibilul viitor cancelar Friedrich Merz.

În ceea ce priveşte fondurile pentru apărare, acestea vor fi practic nelimitate, după cum a explicat Friedrich Merz la Berlin:

„Cel târziu, după ultimele gesturi ale administraţiei americane a devenit clar că deciziile noastre, în special cu privire la bugetul federal, nu mai pot fi amânate. Prin urmare, grupurile parlamentare ale CDU/CSU şi SPD vor depune săptămâna viitoare o moţiune în Bundestag pentru modificarea constituţiei. Atunci când se ridică la mai mult de un procent din PIB cheltuielile necesare pentru apărare finanţate din bugetul federal vor fi exceptate de la restricţiile impuse de frâna datoriei. Având în vedere ameninţările la adresa libertăţii şi păcii pe continentul nostru vom face tot ce este necesar pentru apărare”, a promis liderul creștin-democrat.

Amenințarea din est

Până în prezent, partenerii europeni din cadrul NATO s-au bazat pe faptul că SUA, în calitate de cel mai mare și mai puternic partener din punct de vedere economic, poartă povara principală și că se vor ajuta reciproc împotriva amenințărilor sau atacurilor militare.

Europa analizează însă acum modul în care poate reacționa la un posibil sfârșit al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. Potrivit lui Rafael Loss, expert în apărare și securitate în cadrul Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), problema actuală nu este că „mâine trupele ruse vor sta în fața Berlinului”. El a explicat la DW că pericolul real este „că Rusia urmărește să arunce în aer NATO și UE pentru a-și putea exercita dominația militară pe continentul european”.

Grupul de reflecție Bruegel, cu sediul la Bruxelles, avertizează la rândul său cu privire la un posibil atac rusesc asupra unei țări din Uniunea Europeană. „Evaluările realizate de NATO, Germania, Polonia, Danemarca și statele baltice presupun că Rusia va fi pregătită să lanseze un atac în următorii trei până la zece ani”, se arată într-o analiză a Bruegel din 21 februarie.

„Un joc al cifrelor provocator”

Grupul de reflecție enumeră principalele nevoi ale Europei în eventualitatea în care SUA părăsește pactul transatlantic de apărare. Înainte de toate s-ar pune problema înlocuirii „brigăzilor de luptă, a navelor, avioanelor și a altor echipamente”. În plus, este vorba despre „capacitățile de recunoaștere, comunicare, comandă și control, care sunt esențiale pentru desfășurarea unor unități de trupe mari și complexe”.

Primul aspect este de tip „hardware” și reprezintă „un joc al cifrelor destul de provocator”. Pe de altă parte, capitolul „software” este „mai dificil de înlocuit pentru europeni”. Ei nu trebuie să asigure doar procurarea de materiale și instruirea de personal nou, ci și crearea de structuri noi. Or, potrivit experților, acest lucru „ar costa Europa sute de miliarde de euro și ar dura mulți ani”.

Încă există suficiente resurse pentru războiul din Ucraina

În 2022, la scurtă vreme după invazia Rusiei în Ucraina, cancelarul federal Olaf Scholz, vorbind despre un punct de cotitură istoric, anunța crearea unui „fond special” de 100 de miliarde de euro pentru investiții în armata federală, Bundeswehr, care a fost neglijată ani de zile.

Potrivit expertului în apărare Loss, deși această sumă nu a fost cheltuită în întregime, ea este deja planificată. Banii au fost „utilizați pentru achiziții urgente, dar și în ideea creșterii treptate a bugetului de apărare, însă acest din urmă lucru nu a putut fi realizat în ultimii trei ani”.

Situația nu este chiar atât de rea, subliniază Bruegel: „Din punct de vedere macroeconomic, cifrele sunt suficient de mici pentru ca Europa să înlocuiască pe deplin SUA”. Experții de la Bruxelles subliniază că, în 2024, sprijinul militar al SUA pentru Ucraina se ridica la 20 de miliarde de euro dintr-un total de 42 de miliarde de euro: „Pentru a înlocui SUA, UE ar trebui deci să cheltuiască în plus 0,12% din PIB-ul său. Vorbim despre o sumă digerabilă”.

NATO fără SUA. Factură mare

Există, deci, bani suficienți pentru sprijinirea Ucrainei. Însă o retragere totală a SUA din NATO ar avea un preț gigantic.

Potrivit economiștilor de la Bruegel, „capacitățile militare germane sunt mult sub capacitățile necesare și promise aliaților săi”.

„Promisiunea Germaniei de a pune la dispoziția NATO două divizii – de obicei în jur de 40.000 de soldați – se conturează a fi un eșec imens. Dată fiind dimensiunea Germaniei, contribuția suplimentară a acestei țări ar trebui să se apropie cu siguranță de 100.000 de soldați.

Acest lucru ridică, desigur, problema finanțării. Potrivit lui Jack Allen-Reynolds, economist șef adjunct pentru zona euro la serviciul online Capital Economics, „cheltuielile europene pentru apărare vor trebui să crească semnificativ”. „Pe termen scurt, o creștere de aproximativ 250 de miliarde de euro pe an, adică aproximativ 3,5% din PIB ar fi absolut justificată”, a calculat expertul.

Este nevoie de gândire curajoasă

Allen-Reynolds spune că banii ar putea fi asigurați printr-o realocare de la Banca Europeană de Investiții (BEI) sau prin crearea unei „bănci de reînarmare”. Astfel, li s-ar permite guvernelor europene „să ofere un sprijin substanțial sectorului apărării cu un impact minim asupra bugetelor naționale”, argumentează specialistul.

Alternativ, BEI ar putea să acorde împrumuturi companiilor din domeniul apărării sau „să emită obligațiuni destinate în mod specific proiectelor în domeniul apărării”. Acest lucru nu ar finanța în mod direct personalul sau echipamentele militare, ci ar „finanța companiile europene de apărare, în scopul lărgirii ofertei de echipamente militare în Europa”.

Totuși, cel mai simplu mod de a crește cheltuielile pentru apărare ar fi „dacă UE ar lansa un nou program de împrumuturi comune comparabil cu fondul NextGenerationEU de 750 de miliarde de euro pentru recuperarea după pandemie„. Este vorba concret despre eurobonduri pe care Berlinul și probabil viitorul cancelar federal Friedrich Merz le resping vehement.

Allen-Reynolds își apără ideea argumentând că „această variantă ar fi o modalitate mai puțin costisitoare pentru UE de a accesa piețele, beneficiind de un rating de credit AAA, și ar permite guvernelor mai constrânse financiar să evite să se împrumute pe propriile bilanțuri”.

Tot răul spre bine

Pe piețele bursiere, perspectiva sumbră a schimbării situației de securitate are și o parte bună, în condițiile în care mulți investitori își vând stocurile de automobile, neliniștiți de amenințările repetate ale președintelui SUA de a introduce tarife de import la automobilele europene. Unii dintre aceștia își îndreaptă acum investițiile în domeniul apărării.

Ar putea de asemenea apărea și unele efecte economice pozitive, spune Bruegel: „Din perspectivă macroeconomică, o creștere a cheltuielilor pentru apărare finanțată prin datorie ar putea să stimuleze activitatea economică europeană”. Există speranța „că investițiile pentru apărare pot contribui la creșterea pe termen lung prin inovare”.

Expertul Rafael Loss tinde să fie de aceeași părere. El a explicat la DW:

„O creștere a investițiilor în Bundeswehr va fi însoțită și de efecte pozitive pentru regiunile care găzduiesc unități ale armatei federale, dar și pentru industria de apărare, cu efecte pozitive asupra economiei locale. O situație de dorit ar fi și aceea în care locurile de muncă la furnizorii din industria auto pot fi menținute prin trecerea producției la echipamente de apărare”.

Cu toate acestea, „nu ar trebui să exagerăm prezumtivele efecte pozitive ale cheltuielilor în domeniul apărării”, recomandă analistul.