De 16 ani în judecată, dosarul fostului vicecomisar din timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009, bate pasul pe loc. Amânări, întreruperi și niciun progres. „Statul a eșuat să facă dreptate victimelor din 7 aprilie”
La 17 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009, dosarul privind excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, în care este vizat fostul vicecomisar al municipiului Chișinău, Iacob Gumeniță, aflat pe rolul Curții de Apel Centru, bate pasul pe loc. Deși cauza a fost trimisă la rejudecare la începutul anului 2022, până în prezent doar câteva ședințe de judecată au fost lucrative. Din cele 12 ședințe programate în perioada 2022–2026, opt au fost amânate, una a fost întreruptă, iar trei nu au avut loc. Următoarea ședință este programată pentru data de 26 mai 2026.
Deși dosarul se află pe rolul instanțelor de judecată de 16 ani, Iacob Gumeniță practic nu mai riscă o pedeapsă cu închisoarea, întrucât termenul de prescripție pentru infracțiunile imputate a expirat.
Potrivit informațiilor de pe portalul instanțelor de judecată, în 2025 au fost programate doar trei ședințe în această cauză. În anul curent, o ședință urma să aibă loc pe 12 februarie 2026, însă aceasta a fost „întreruptă pentru data de 26 mai 2026, ora 15:00, în sarcina acuzatorului de stat”, fiind pusă misiunea „de a asigura prezența părților vătămate și a martorilor”.
Ziarul de Gardă a constatat că unele dintre motivele invocate frecvent pentru amânarea ședințelor au fost „imposibilitatea formării completului de judecată”, „lipsa împuternicirilor procurorului pentru reprezentarea cauzei în apel” sau „absența participanților la proces”.
ZdG a solicitat un comentariu din partea reprezentanților Curții de Apel Centru legat de motivele amânării ședințelor de judecată. Îl vom publica imediat ce îl vom primi.
Ion Vizdoga, avocatul lui Iacob Gumeniță, nu a răspuns apelurilor ZdG pentru un comentariu la subiect.
Sursa: captură foto cac.instante.justice.md
Avocat: „Dosarul lui Gumeniță rămâne o oglindă fidelă a ceea ce înseamnă impunitate instituționalizată în Moldova”
„La 17 ani distanță, constatăm același lucru pe care l-am constatat și la 10, și la 15 ani, statul moldovean a eșuat să facă dreptate victimelor din 7 aprilie”, afirmă avocatul Vadim Vieru, director de program al Asociației Promo-LEX, într-un comentariu pentru ZdG.
„(…) Am reprezentat victime ale violențelor din acea noapte în alte dosare legate de 7 aprilie, inclusiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). Știu din experiență proprie ce înseamnă să duci un caz ani de zile, să obții condamnări la Strasbourg și să constați că, la nivel național, nimeni nu răspunde cu adevărat. În calitate de avocat Promo-LEX, am lucrat cu victime ale evenimentelor din 7 aprilie, iar R. Moldova a fost condamnată de aproximativ 10 ori la CtEDO în cauze legate de maltratarea tinerilor din acea perioadă, inclusiv în cazul lui Valeriu Boboc. Au fost expediate peste 50 de plângeri la Strasbourg tocmai pentru că statul a eșuat sistematic să investigheze la nivel național. Această cifră nu este un detaliu statistic, ci dovada concretă a unui sistem care a preferat să achite despăgubiri la Strasbourg decât să judece vinovații acasă.
Gumeniță a fost surprins în imagini lovind tineri imobilizați pe asfalt. Dosarul a ajuns în judecată în 2010. A fost achitat în tăcere deplină în 2016, fără presă, fără reacție publică. Toți politicienii, indiferent de guvernare, au promis că vor face lumină în dosarele din 7 aprilie. Niciunul nu s-a ținut de cuvânt. Singurul condamnat rămâne Ion Perju. Cei care au condus și au ordonat au trecut nevătămați prin toate instanțele (…)”, conchide avocatul Vadim Vieru.
Gumeniță, achitat în anonimat total în aprilie 2016
După un proces care a durat nu mai puțin de 6 ani, fostul vicecomisar a fost achitat de Sergiu Lazari, ex-judecător la Judecătoria Buiucani. Sentința a fost pronunțată într-o liniște totală, fără presă, în luna aprilie 2016, perioadă în care se împlineau 7 ani de la evenimentele din aprilie 2009.
Informația despre faptul că Iacob Gumeniță a fost achitat a fost confirmată pentru ZdG de procurorul care a reprezentat acuzarea de stat în instanța de judecată, la jumătate de an de la pronunțarea ei.
În 2017, dosarul lui Gumeniță a ajuns la Curtea de Apel (CA) Chișinău, iar în iulie 2020 un complet de judecători format din Oxana Robu, Silvia Vrabii și Igor Mânăscurtă au menținut sentința de achitare a fostului vicecomisar.
CSJ a trimis dosarul la rejudecare
Procurorii de caz, dar și avocatul Sergiu Popușoi, în interesele familiei lui Damian Hîncu, unul dintre tinerii maltratați în aprilie 2009, au depus recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Recursul a fost admis, precum și cererea de accelerare a judecării. Mai mult, examinarea recursului a fost transmisă Colegiului penal lărgit al CSJ, acest fapt semnificând că ar fi fost constatate încălcări grave în sentințele emise anterior, potrivit lui Sergiu Popșoi, fostul avocat al familiei Hîncu.
Printr-o decizie dictată la 25 mai 2021, Colegiul penal lărgit la CSJ a admis recursurile ordinare declarate de procurorul de caz și de avocatul familiei Hîncu, a casat total decizia CA Chișinău din 12 iunie 2020 și a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Învinuirile aduse lui Gumeniță
Iacob Gumeniţă este învinuit că, în seara de 7 spre 8 aprilie 2009, aflându-se la intersecţia str. Puşkin şi bd. Ştefan cel Mare, mun. Chişinău, în prezenţa mai multor colaboratori de poliţie şi persoane civile, i-a aplicat lui Ion Vulpe, care deja era imobilizat în automobilul care aparţine BPDS „Fulger”, mai multe lovituri cu mâna în regiunea omoplatului drept, provocându-i dureri fizice.
„În urma acţiunilor sale ilegale, care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, în privinţa mai multor persoane s-au aplicat nemotivat acte de violenţă, fiind maltratate cu mâinile, fiindu-le provocate dureri fizice, precum şi înjosind demnitatea părţilor vătămate, deci au fost cauzate daune în proporţii considerabile intereselor publice, inclusiv prin diminuarea autorităţii şi imaginii MAI în societate, precum şi drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice”, se arată în învinuirea procurorilor.
Organul de urmărire penală mai stipulează că, „prin metode ilegale, gestionând şi administrând incorect situaţia creată în perioada de timp 7 aprilie 2009, ora 22:00, – 8 aprilie 2009, ora 4:00, în Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN), fără să intervină pentru restabilirea ordinii de drept în strictă conformitate cu legile în vigoare, a admis şi a favorizat ilegal, prin exemplul personal, aplicarea în mod excesiv şi fără necesitate a forţei şi mijloacelor speciale de către colaboratorii de poliţie aflaţi acolo, deşi era nemijlocit responsabil de menţinerea ordinii publice, conform atribuţiilor funcţionale, fapt ce a generat un pericol iminent şi direct pentru viaţa şi sănătatea cetăţenilor”.
Procurorii mai precizează că, tot în perioada de timp 7 aprilie 2009, ora 22:00, – 8 aprilie 2009, ora 4:00, „aflându-se în PMAN, Gumeniță, depăşind în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, le-a aplicat la 2 persoane civile, una din care era Damian Hîncu, care deja erau culcate pe asfalt, fiind imobilizate, lovituri cu piciorul în regiunea corpului, în aşa fel, dând „exemplu subalternilor cum trebuie să acţioneze”, orientându-se, precum şi îndemnându-i la aplicarea violenţei şi acţiunilor care înjosesc demnitatea în privinţa cetăţenilor aflaţi în PMAN”.
La fel, procuroriii mai spun că în urma acţiunilor sale ilegale, care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, Gumeniță a cauzat leziuni corporale unui număr de zece persoane.
17 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009
Astăzi, 7 aprilie 2026, se împlinesc 17 ani de la evenimentele din 2009. Protestul, inițial pașnic, s-a transformat ulterior într-o manifestație violentă cu dezordini în masă, iar sute de tineri au ajuns să fie maltratați în comisariate.
Rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie, care arătau victoria Partidului Comuniștilor din R. Moldova și 60 de mandate în viitorul Legislativ, au determinat mii de tineri să iasă în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN), în semn de protest împotriva regimului comunist.
Șefa statului, Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și premierul Alexandru Munteanu au venit cu mesaj și au accentuat că „7 aprilie rămâne o lecție despre cât de ușor pot fi încălcate drepturile fundamentale – și despre importanța de a apăra libertatea”.
