CSJ respinge contestația procurorului Vladimir Adam, care nu a promovat evaluarea integrității pentru funcția de judecător la Curtea Supremă
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins marți, 6 mai, contestația depusă de procurorul anticorupție Vladimir Adam împotriva deciziei Comisiei Vetting. Adam a candidat la funcția de judecător al CSJ, dar nu a promovat evaluarea integrității, Comisia identificând două criterii de nepromovare: neîndeplinirea criteriului de integritate etică și a celui financiar.
Decizia de respingere a fost pronunțată de completul special de judecată format din Diana Stănilă, Stella Bleșceaga și Stela Procopciuc, în lipsa procurorului. CSJ nu a publicat deocamdată decizia motivată.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, în ședința din 23 decembrie 2024, să accepte raportul Comisiei de evaluare externă privind nepromovarea candidatului Vladimir Adam la funcția de judecător al CSJ.
Printre dubiile Comisiei care au dus la nepromovare figurează nedeclararea dreptului de folosință asupra a două vehicule a soției subiectului, a drepturilor de proprietate asupra unui teren și a veniturilor obținute din vânzarea acestuia, a unui împrumut acordat și a unor tranzacții.
Totodată Comisia a constant diferență între averi, cheltuieli și veniturile candidatului pentru anii 2015, 2020, 2021 și 2022 în valoare totală de 586 612 lei, potrivit unui comunicat de presă emis de CSM.
Conform hotărârii CSM, Vladimir Adam activează în calitate de procuror din 1995. În prezent, acesta este procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție. Între 1995 și 2022, Adam a fost procuror, deținând diverse funcții administrative, inclusiv în cadrul Procuraturii Generale și Procuraturii municipiului Chișinău. Între 1991-1995, acesta a avut calitatea de asistent al procurorului în cadrul Procuraturii de Transport și Procuratura sectorului Râșcani.
Conform concluziilor din Raportul de evaluare, în privința subiectului Vladimir Adam s-au constatat unele dubii care nu conduc la nepromovare și dubii care conduc la nepromovare.
Dubii care nu conduc la nepromovare
Pe baza informațiilor colectate, Comisia a analizat și, după caz, a solicitat clarificări din partea subiectului cu privire la „nedeclararea unei concedieri și a unei proceduri disciplinare în chestionarul de etică” și cu privire la „achiziționarea unui vehicul la un preț posibil redus”.
Dubii care conduc la nepromovare
Comisia a solicitat clarificări suplimentare din partea subiectului cu privire la următoarele:
a) nedeclararea prețului de achiziție a unui vehicul, a conturilor bancare, a drepturilor de folosință ale soției subiectului asupra a două vehicule, a dreptului de proprietate asupra unui teren și a veniturilor din vânzarea acestuia, a unui împrumut acordat și a unor tranzacții;
b) diferența dintre avere, cheltuieli și venituri (avere nejustificată sau inexplicabilă) pentru anii 2015, 2020, 2021 și 2022.
Comisia a identificat cinci nedeclarări care „ar fi putut constitui potențiale încălcări ale regimului de declarare” la Agenția Națională de Integritate. Primul caz se referă la nedeclararea valorii unui vehicul în 2012-2016. Al doilea se referă la nedeclararea de către subiect a conturilor bancare în perioada 2021-2023. Al treilea se referă la nedeclararea drepturilor de folosință ale soției sale asupra a două vehicule în perioada 2012-2022. Al patrulea se referă la nedeclararea împrumutului acordat cumnatului subiectului în 2014-2020. Al cincilea caz se referă la nedeclararea dreptului de proprietate asupra unui teren în 2018 și a veniturilor obținute din vânzarea acestuia în 2019.
