De la promisiuni la guvernare: analiza Programului de guvernare PAS în raport cu angajamentele electorale | Studiu ADEPT
Promisiunile electorare ale Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 se regăsesc într-o proporție medie în Programul de guvernare al executivului învestit de PAS, în frunte cu premierul Alexandru Munteanu, constată autorii studiului „De la promisiuni la guvernare: analiza Programului de guvernare PAS în raport cu angajamentele electorale”, prezentat recent de Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT.
Analiza realizată de ADEPT, în calitatea sa de centru independent de analiză și consultanță în domeniul politicilor publice, evaluează gradul de coerență dintre angajamentele electorale asumate de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) în campania pentru alegerile parlamentare din 2025 și Programul de Guvernare „UE, Pace, Dezvoltare” pentru perioada 2025–2029. Studiul urmărește să răspundă unei întrebări centrale pentru democrația post-electorală: în ce măsură promisiunile făcute alegătorilor sunt reflectate, transpuse și operaționalizate în documentul programatic al Executivului.
Expertiza a fost realizată în baza metodologiei ADEPT de monitorizare a coerenței post-electorale, cu o abordare comparativă și calitativă. Promisiunile electorale relevante au fost identificate, grupate pe domenii și comparate cu prevederile Programului de Guvernare. Evaluarea s-a făcut pe o scală de integrare de la 1 la 5, unde 1 indică o mențiune vagă sau absența promisiunii, iar 5 reflectă integrarea completă, cu obiective clare și elemente suficiente pentru monitorizare (măsuri, termene, responsabilități).
Potrivit ADEPT, analiza este structurată pe cinci domenii-cheie de politici publice: integrare europeană, justiție, drepturile omului, securitate și apărare, dezvoltare economică și socială.
Per ansamblu, experții ADEPT constată că Programul de Guvernare este coerent ca orientare strategică, dar incomplet ca instrument de politică publică. Documentul păstrează direcțiile asumate electoral, însă operează frecvent recalibrări – mutând accentul de la promisiuni de rezultat la obiective de proces – și prezintă un nivel inegal de operaționalizare, ceea ce poate afecta atât livrarea efectivă a promisiunilor, cât și evaluarea responsabilității politice față de mandatul electoral.
Integrare europeană
Programul preia obiectivul anului 2028, reformulat ca finalizare a negocierilor, nu ca aderare propriu-zisă. Deși sunt menționate instrumente precum Programul Național de Aderare și alinierea la acquis-ul comunitar, lipsesc jaloanele intermediare și legătura operațională dintre închiderea negocierilor și aderarea efectivă. Rezultatul este un nivel mediu de integrare, cu accent pe direcție mai degrabă decât pe rezultat final.
Justiție
Este domeniul în care promisiunile sunt printre cele mai clar reflectate în documentele oficiale. Finalizarea vettingului judecătorilor și procurorilor este preluată explicit și detaliată, inclusiv cu termen-limită (decembrie 2026). Totuși, combaterea corupției și recuperarea bunurilor infracționale rămân insuficient operaționalizate, ceea ce indică o coerență bună la nivel de intenție, dar parțială la nivel de implementare.
Drepturile omului
Abordarea este neuniformă. Există progrese clare în educație, sănătate și incluziunea persoanelor cu dizabilități, dar omisiuni semnificative privind violența de gen, libertatea presei și drepturile politice ale diasporei. Promisiunea votului electronic sau prin corespondență pentru diasporă lipsește din Program, în pofida unui pilot realizat în 2025. Domeniul reflectă oprioritizare selectivă a angajamentelor.
Securitate și apărare
Promisiunile sunt bine integrate la nivel strategic și conceptual, în special prin legătura dintre securitate, diplomație și integrare europeană. Cu toate acestea, lipsesc instrumente concrete, etape, bugete și indicatori de rezultat, ceea ce face ca domeniul să fie coerent ca direcție, dar insuficient ca plan de acțiune.
Dezvoltare economică și socială
Este domeniul cu cele mai mari discrepanțe. Angajamente centrale – precum locuințele accesibile sau dublarea veniturilor – sunt abandonate sau reformulate prin ținte absolute mai reduse. Creșterile salariale și ale pensiilor sunt exprimate fără raportare la inflație și puterea de cumpărare, iar condiționarea de factori externi diluează caracterul angajant al promisiunilor.
Riscuri transversale identificate:
Studiul evidențiază trei riscuri majore pentru implementare: dependența de finanțarea externă (în special de Planul de Creștere al UE), deficitul de capacitate administrativă și resurse umane, precum și lipsa unui cadru clar de monitorizare a progresului.
De la promisiuni la guvernare | Analiza Programului de Guvernare PAS în raport cu angajamentele electorale by Ziarul de Gardă
Studiul a fost prezentat în cadrul conferinței „Dialog deschis despre integritate și bună guvernare în noul Parlament”, organizată de ADEPT în parteneriat cu Asociația Presei Independente, cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova.
Studiul integral este disponibil pe Adept.md.
