Principală  —  Ştiri  —  Social   —   „Cea mai ieftină energie e…

„Cea mai ieftină energie e cea pe care n-o utilizăm.” Grădinița cu facturi zero, unde copiii nu se îmbolnăvesc

Foto: ZdG

Grădinița „DoReMicii” din orașul Călărași este prima și unica instituție eficientă energetic din R. Moldova certificată oficial. A fost construită în 2016, fiind finanțată, în mare parte, din fonduri germane prin Banca de Dezvoltare KfW. Grădinița nu plătește facturi la căldură, pentru că folosește energie geotermală, mai exact, căldură naturală din pământ, ca sursă principală de încălzire. În plus, clădirea este bine izolată, are panouri solare și un cazan pe peleți, ceea ce o face eficientă energetic în proporție de 100%. 

Vineri, 30 mai, la grădinița „DoReMicii” din orașul Călărași s-au adunat mai mulți maturi, reprezentanți ai instituțiilor locale, regionale, naționale și internaționale, pentru o lecție de eficiență energetică. A avut loc o prezentare a acestei „instituții fără facturi”, dar și a sprijinului în cadrul proiectului „Eficiență Energetică și Energii Regenerabile pentru Moldova” (E4M). Urmează acțiuni de promovare și multiplicare a eficienței energetice și a locuirii  durabile (locuințe prietenoase cu mediul și eficiente energetic, n.r.).

Foto: Unbox Communication

Impactul unei instituții energoeficiente asupra comunității și asupra bugetului orașului Călărași

Silvia Dodon, directoarea grădiniței, relatează că „în timpul pandemiei, dar și a virozelor sezoniere, copiii nu se îmbolnăveau, pentru că, în primul rând, este și sistemul de aerisire, care are grijă ca tot timpul să fie aerisit. Și, în al doilea, e cald – în camera de baie, în coridor, e aceeași temperatură.” Educatorii și toți angajații grădiniței beneficiază în aceeași măsură de condiții bune în acest imobil. „Atunci când te simți bine tu ca și cadru didactic, îți este cald, nu ți-e frig, vin și ideile, și pofta de a te juca cu copiii și de a fi atent”, menționează directoarea instituției preșcolare. 

Victor Ambroci, primarul orașului Călărași, aduce această grădiniță drept exemplu.

„Ei mai puțin se îmbolnăvesc față de ceilalți copii din alte grădinițe, pentru că aerul este unul curat în interior și au un confort sporit, ceea ce nu se întâmplă, de fapt, în alte instituții similare. Comunitatea se bucură și eu îmi exprim gratitudinea față de donatori pentru tot suportul, pentru că am fost noi norocoși și avem cea mai energoeficientă clădire din R. Moldova și din regiune”, a transmis primarul.

Foto: ZdG

Acesta a vorbit și despre impactul pozitiv asupra bugetului local. „În ultimii trei ani, factura la agent termic este 0 lei. Și atunci, resursele pe care le economisim le investim tot în interesul copiilor sau în alte proiecte pentru comunitate. Ținând cont că resursele energetice sunt foarte scumpe în ultimii ani, noi reușim să avem facturi cu 0.”

Experiența germană la grădinița din Călărași

Dorin Junghietu, ministrul Energiei, prezent și el la evenimentul din Călărași, a ținut să menționeze cât de importantă este experiența statelor europene care vin în R. Moldova cu sprijin financiar.

„La grădinița de la Călărași sunt folosite pompe de căldură care circulă agentul până la o adâncime de 80 de metri – astfel de experiență este sigur luată din experiența germană. Noi avem foarte mult de învățat de la Germania, de la Danemarca, care nu are resursele de combustibil fosil și ei au trebuit să-și adapteze sistemul energetic, să folosească ce au în natură.”

Foto: Unbox Communication

Mai mult, el a evidențiat că grădinița din Călărași este o clădire replicabilă, iar în cadrul proiectului E4M, 20 de clădiri urmează a fi construite sau renovate conform standardelor NZEB (clădiri ce au consum de energie aproape zero) și caselor pasive (locuințe extrem de eficiente energetic, care folosesc „pasiv” resursele naturale, n.r.). 

De ce partenerii internaționali ajută R. Moldova cu asemenea proiecte?

Partenerii europeni, pe lângă componenta de finanțare, oferă și expertiză în implementarea măsurilor de eficiență energetică. Danemarca are experiență în sectorul construcțiilor durabile, Germania a introdus conceptul de case pasive în Europa, iar Norvegia este una dintre cele mai avansate țări din Europa în domeniul energiei durabile.

Foto: Unbox Communication

Claudia Hermes, directoare de țară a Societății Germane pentru Cooperare Internaţională  (GIZ), a explicat importanța unor asemenea proiecte prin prisma propriilor experiențe.

„Vorbind din propria mea experiență de a locui într-o casă pasivă, condițiile de trai sunt cu adevărat plăcute. Iar dacă vizitezi grădinița de aici, e frumos și cald. În plus, costurile la energie sunt mult, mult mai mici decât într-o casă obișnuită. Așa că este ceva ce toată lumea ar trebui să aibă”, a menționat ea. 

Verena Zell, șefa Cooperării Germane în Moldova, a argumentat sprijinul oferit de statul german pentru astfel de inițiative: „Moldova face parte din Europa. Pentru noi, în Germania, acest lucru este foarte clar. Și cu toții facem parte dintr-o mare familie, iar problemele cu care ne confruntăm sunt comune. Dacă vorbim despre schimbările de mediu, nu le putem rezolva doar în Germania. Este un proiect comun al întregii noastre generații, aș spune chiar al mai multor generații.”

Ea a subliniat și importanța securității energetice:

„Ne dorim să fim independenți energetic. Ne dorim ca și voi să fiți independenți energetic, la fel și vecinii voștri, ca să ne putem concentra pe alte lucruri. Să nu mai existe această amenințare politică, această presiune legată de obținerea energiei în timpul iernii, de asigurarea că oamenii au căldură în locuințe. De aceea, trebuie să investim mult în următorii cinci ani pentru a garanta acest lucru.”

Foto: Unbox Communication 

Søren Jensen, ambasadorul Regatului Danemarcei în R. Moldova, a remarcat că „cea mai ieftină energie e cea pe care n-o utilizăm”, menționând că revenirea la resursele naturale și conservarea energiei sunt soluții durabile pentru viitor. De asemenea, el a argumentat sprijinul oferit R. Moldova pentru asemenea proiecte: „Energia este o resursă limitată. Modul în care folosim energia este important pentru viitor. De aceea, este foarte simbolic faptul că facem acest lucru acum într-o grădiniță, pentru că acești copii vor crește într-o lume mai bună.” 

Ambasadorul Jensen a explicat și modul în care Danemarca a reușit cu asemenea proiecte:

„Ceea ce a transformat Danemarca într-o țară mai verde au fost oamenii. Sunt oamenii cei care cer schimbări. Sunt tinerii cei care spun: nu vrem să creștem într-un mediu sau într-un climat deteriorat. Așa că ei cer sistemului politic, politicienilor, să facă schimbările necesare”, a punctat ambasadorul.

180 de gospodării vulnerabile vor fi renovate în cadrul programului E4M

Grădinița din Călărași nu e singura instituție cu facturi zero din R. Moldova, dar este singura certificată oficial ca fiind eficientă energetic în proporție de 100%. Această inițiativă completează obiectivele proiectului „Eficiență Energetică și Energie Regenerabilă pentru Moldova”, gestionat de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED), contribuind la creșterea rezilienței energetice prin investiții bine direcționate, reforme legislative și consolidarea competențelor locale. Directorul CNED, Ion Munteanu, a explicat că, în următorii 3 ani, vor fi renovate 180 de gospodării vulnerabile printr-un proiect pilot, iar la sfârșitul lunii iulie, Centrul urmează să lanseze un produs de finanțare pentru familiile cu cel puțin un copil, „pentru a-și putea compensa jumătate din cheltuielile pentru măsurile de eficiență energetică”.

Foto: Unbox Communication 

O modalitate a statului de a promova activ conceptul de eficiență energetică în gospodăriile casnice sunt astfel de programe de finanțare – părți ale Fondului de Eficiență Energetică în sectorul rezidențial. Totuși, Ion Munteanu recomandă cetățenilor să se informeze din surse sigure, în special de pe site-ul oficial al CNED sau apelând linia verde 0-8005-5005, pentru a primi consultanță. 

Proiectul „Eficiență Energetică și Energii Regenerabile pentru Moldova” este implementat de Societatea Germană pentru Cooperare Internaţională (GIZ), în parteneriat cu Guvernul Republicii Moldova, fiind finanțat de Guvernul Germaniei, cu sprijinul Uniunii Europene, al  Norvegiei și Danemarcei.