„Casa Rusă” din Chișinău, la un pas de a fi închisă: reacții pro și contra printre vorbitorii de limbă rusă din domeniul culturii
La 13 noiembrie curent, Parlamentul R. Moldova a aprobat în primă lectură denunțarea Acordului cu Federația Rusă privind funcționarea centrelor culturale – decizie care va duce la închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură din Chișinău, cunoscut drept „Casa Rusă”. Autoritățile justifică măsura prin riscurile de securitate informațională și utilizarea centrului, de-a lungul anilor, ca instrument de influență geopolitică al Moscovei, nu doar ca spațiu cultural. Decizia a stârnit reacții puternice în comunitatea vorbitorilor de limbă rusă, opiniile variind între critici, care văd în închidere o pierdere culturală, și susținători, care consideră centrul un instrument de propagandă.
Un acord vechi de 27 de ani, denunțat în contextul riscurilor de securitate informațională
Pe 13 noiembrie, Parlamentul a susținut în primă lectură denunțarea Acordului dintre Guvernul R. Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale. Proiectul, elaborat de Ministerul Culturii, argumentează că în actualul context geopolitic, acordul poate servi drept instrument pentru promovarea unor narațiuni distorsionate și reprezintă un risc pentru securitatea informațională.
Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că decizia nu este îndreptată împotriva culturii ruse:
„Denunțarea acordului nu este împotriva culturii sau limbii ruse, care continuă să fie respectate în Republica Moldova, ci împotriva politizării și camuflării, sub pretextul promovării unor valori, a unor interese geopolitice, a justificării unui război de agresiune, dezinformării, terorii și altor lucruri care contravin ideii de cultură, artă, frumos.”
Jardan a subliniat și caracterul dezechilibrat al acordului – R. Moldova nu are un centru cultural propriu în Rusia, ceea ce „subminează scopul inițial al colaborării culturale”.
Opoziția acuză motivații politice: „Prezentați probe dacă există încălcări”
În Parlament, voturile au fost împărțite. Deputatul Vasile Tarlev a cerut Guvernului să retragă proiectul. Și PSRM a anunțat că se opune categoric denunțării acordului. Igor Dodon, liderul socialiștilor, a cerut dovezi privind presupusele activități subversive ale centrului: „Dacă sunt astfel de probe, rugăm să fie prezentate, pentru că, într-adevăr, dacă cineva se ocupă cu acțiuni care contravin legislației R. Moldova, trebuie să le cunoaștem”, a subliniat socialistul în cadrul ședinței Comisiei parlamentare pentru politică externă, care a avut loc o zi mai devreme.
Dodon a calificat decizia drept una politică și a amintit că a participat „la sute de acțiuni organizate de acest centru, în legătură cu 9 mai și multe alte activități”.
Marcel Spatari, deputat PAS, a susținut în Parlament că denunțarea acordului privind centrele culturale ruse nu afectează marea cultură rusă, pe care o admiră sincer. El a amintit numeroși scriitori, artiști și cineaști ruși persecutați, exilați, cenzurați sau alungați de autoritățile ruse de-a lungul timpului. „Noi, sincer, admirăm marea cultură rusă. Problema nu este aici. Problema este la autoritățile de la Kremlin, care persecută chiar cultura rusă și folosesc centrele culturale ca paravan pentru propaganda de stat”, și-a încheiat Spatari discursul.
Din cei 97 de parlamentari prezenți la ședință, 60 de deputați au votat pentru denunțarea documentului: 54 de la Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și 6 de la Democrația Acasă. Împotrivă au votat fracțiunile parlamentare ale Partidului Nostru, Blocului „Alternativa”, Partidului Socialiștilor din R. Moldova, Partidului Comuniștilor din R. Moldova și deputatul neafiliat Vasile Tarlev.
Cum percep vorbitorii de limbă rusă decizia de închidere a Centrului rus
Decizia a generat reacții puternice în comunitatea vorbitorilor de rusă, unde opiniile variază de la ostilitate la sprijin ferm pentru eliminarea instituției.
Actorul și regizorul Dmitri Koev, de la Teatrul „Cehov”, critică hotărârea: „Sunt împotriva închiderii Centrului cultural. Când începe lupta împotriva culturii… pentru mine asta e o degradare totală”, a spus Koev.
Directorul Teatrului „Cehov”, Tudor Gladii, are însă o altă perspectivă. El afirmă că teatrul nu a colaborat cu Centrul Rus în ultimii ani și nu a beneficiat de sprijinul acestuia.
„Existența sau lipsa lui nu influențează activitatea artistică, economică sau financiară a Teatrului «Cehov», care este finanțat din bugetul R. Moldova cu circa 15 milioane lei anual. (…) De la proclamarea independenței R. Moldova, Federația Rusă nu a ajutat financiar sau material Teatrul «Cehov», a subliniat directorul teatrului de limbă rusă.
Unii vorbitori de limbă rusă salută închiderea. Alexei Baerle, conferențiar universitar, declară ferm: „Este un centru de spionaj și influență rusească nazistă, împotriva intereselor R. Moldova, a integrării europene și unirii firești cu România. (…) Ce fel de «centre culturale ruse» în care lucrează «jdunii lumii ruse» în timpul războiului? Când dronele și rachetele rusești atacă orașele ucrainene (etnic românești) Reni și Ismail? […] Rossotrudnicestvo a FSB-ului trebuia alungată de la noi cu cârpe urinate. Încă din 2022.”
Nadejda Polișciuc, vorbitoare de limbă rusă, vede însă închiderea ca pe o încălcare a drepturilor minorităților. „Consider că Centrul Cultural Rus a avut un rol foarte important în viața populației vorbitoare de limbă rusă. În primul rând, prin simpla sa existență, Centrul transmitea faptul că poporul rus are propria sa cultură distinctă. Prin organizarea diverselor evenimente deschise publicului larg, Centrul aducea în fața Moldovei bogăția și unicitatea culturii ruse, diversitatea talentelor și influența majoră pe care cultura rusă a avut-o asupra istoriei mondiale. Pentru noi, vorbitorii de rusă, ca minoritate națională, Centrul reprezenta și o formă importantă de sprijin: prin el, puteam cunoaște și menține legături de prietenie cu «sufletele rusești» apropiate, relații care semănau cu cele ale unei familii unite. Centrul avea și un rol semnificativ în formarea tinerilor, care aveau șansa de a aplica la studii în universități din Rusia – iar, nu este un secret că programele educaționale ale multor universități rusești sunt considerate printre cele mai bune din lume. În ceea ce privește politica, singura «misiune politică» a Centrului era aceea de a prezenta altor popoare cultura rusă, pentru a promova prietenia și respectul reciproc. Consider că închiderea Centrului nu reprezintă doar o pierdere. Este și o formă de limitare a libertăților minorităților naționale vorbitoare de rusă, libertăți garantate de Constituția R. Moldova”, a menționat ea.
Scriitorul și jurnalistul Ivan Sveatcenko, autorul proiectului „NonFiction”, numește decizia Parlamentului „potrivită și de mult timp așteptată”. „La mai puțin de patru ani de la începerea războiului, Parlamentul moldovean închide biroul Rossotrudnicestvo. Mai bine mai târziu decât niciodată. Astăzi, acest anacronism din vremea când «Moldova era prietenă atât cu Estul, cât și cu Vestul», pare nu doar deplasat – este și indecent. Persoanele care vizitau frecvent clădirea de pe strada Eminescu spun cât de importante erau activitățile centrului pentru cetățenii vorbitori de limbă rusă din R. Moldova. Îmi este greu să înțeleg acest lucru. Pe de o parte, sunt predominant vorbitor de limbă rusă, dar pe de altă parte, marea majoritate a evenimentelor centrului au stârnit fie râsete, fie dezgust. De exemplu, seara memorială a vulgarului propagandist și criminal de război Tigran Keosaian sau cântecele deputatului Constantin Starîș cu chitara, sau «lecțiile despre fundamentele jurnalismului» de la Elena Pahomova… Nu, desigur, Centrul nu este un cuib de spionaj, nu este o acoperire pentru rezidențiatul GRU, nu este o cloacă de propagandă unde atât adulții, cât și copiii, sunt spălați pe creier. Nu s-a întâmplat nimic în Bucea; nimeni nu a doborât Boeingul; și nu există război, ci doar o operațiune militară specială. Ceea ce se întâmplă astăzi cu cultura rusă în Rusia este o catastrofă, care va dura decenii. Ceea ce seamănă Federația Rusă în jurul ei este ură și moarte. Dar R. Moldova vrea să trăiască. Vrem pace și civilizație, așa că închiderea acestui focar de propagandă și minciuni de la Chișinău să fie doar un gest simbolic. Dar nu este doar potrivit, ci și de mult timp așteptat. Și cetățenii vorbitori de limbă rusă din Moldova își vor găsi propriile centre culturale – din fericire, internetul nu este închis în Moldova”, a subliniat Sveatcenko.
Cum a fost folosit Centrul Rus ca instrument de propagandă
Decizia autorităților de la Chișinău de a închide Centrul Rus de Știință și Cultură scoate în evidență un fenomen semnalat constant de experții în securitate informațională: transformarea instituției într-un instrument de influență politică și ideologică al Kremlinului. Potrivit lui Ștefan Bejan, expert în cadrul comunității WatchDog, închiderea centrului nu este doar o măsură administrativă, ci reprezintă un mesaj geopolitic ferm.
„Decizia de a închide Centrul Rus de Știință și Cultură este una simbolică, dar are și un mesaj diplomatic clar. Și anume că autoritățile moldovene consideră Rusia principalul dușman și văd închiderea centrului ca un pas necesar de consolidare a securității informaționale și culturale. În epoca lui Vladimir Putin, centrul a devenit un instrument de propagandă al Kremlinului, nu un simplu spațiu de dialog cultural. «Casa Rusă» a organizat schimburi de experiență, expoziții, tabere de copii, concursuri de eseuri etc., unde temele promovate reflectau adesea narațiuni istorice apropriate de Kremlin (de exemplu, comemorări ale războiului, patrimoniu sovietic, «eroismul militar»), glorificând trecutul militar sovietic/rusesc și prezentând Rusia ca eliberatoare sau garant al valorilor «tradiționale». Un exemplu recent este un eveniment organizat de «Casa Rusă» dedicat memoriei regizorului Tigran Keosaian, cunoscut pentru pozițiile sale propagandistice și sprijinul pentru invazia rusă din Ucraina. Așadar, aceste activități au mai degrabă o componentă ideologicăб care are menirea de a modela percepțiile tinerilor, pot întări legături cu Rusia și pot fertiliza terenul pentru influență politică. «Casa Rusă» este și un centru de comandă al diferitor agenți de influență, se ocupă cu dezinformare și propagarea narațiunilor propagandistice promovate de Kremlin. Prin urmare, închiderea poate fi interpretată ca parte a consolidării rezilienței față de influența rusă, mai ales pe plan informațional și ideologic.”
Reacția Rusiei
Procesul de denunțare a acordului privind funcționarea Centrului rus a început după survolarea teritoriului R. Moldova de către două drone rusești, care s-au prăbușit și au explodat în sudul țării. Guvernul Munteanu a avizat denunțarea acordului la 5 noiembrie – una dintre primele sale decizii. Rusia a reacționat prompt și critic. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că Moscova „regretă” închiderea centrului și a acuzat Chișinăul că „neagă tot ce are legătură cu Rusia”. Ambasada Federației Ruse la Chișinău a vorbit despre un „pas de escaladare” și a sugerat că, procedural, închiderea efectivă ar putea dura încă jumătate de an. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, a respins acuzațiile Chișinăului și a afirmat că centrul „păstrează patrimoniul cultural rus” și ajută tinerii moldoveni să fie admiși la universități din Rusia. Ea a calificat măsura drept „inițiativă anti-rusă” și a acuzat autoritățile moldovene că „rup legăturile tradiționale cu Rusia” și se integrează într-o „tabără rusofobă”.
Acordul care reglementează activitatea centrelor culturale moldo-ruse a fost semnat în 1998 și a intrat în vigoare în iulie 2001. Pe baza acestuia, Rusia a deschis la Chișinău, în 2009, Centrul Cultural Rus – actuala „Casă Rusă”.
Centrul Rus de Știință și Cultură nu se închide imediat. Parlamentul a votat doar în prima lectură denunțarea acordului. Urmează votul în lectura a doua, promulgarea și publicarea în Monitorul Oficial, iar ulterior – pașii pentru închiderea lui propriu-zisă.
