BNS Situaţia copiilor în R. Moldova în anul 2024: Numărul copiilor este în descreștere

Biroul Naţional de Statistică (BNS) a făcut publică informaţia privind situaţia copiilor din R. Moldova în anul 2024. Statisticile includ situația demografică în funcție de gen, dar și date importante din educație, date privind protecția socială a copiilor, sănătatea și infracționalitatea juvenilă.

La 1 ianuarie 2025, numărul copiilor în vârstă de 0-17 ani în R. Moldova a constituit 20,7% din numărul total al populației cu reședință obișnuită.

Băieții predomină în numărul copiilor născuți

Numărul copiilor născuți-vii, în anul 2024, a fost de aproape 24 de mii, în descreștere cu 2,0% față de anul 2023. Din numărul total al copiilor născuți-vii, 51,3% au fost băieți, raportul de masculinitate fiind de 105 băieți la 100 fete. Cei mai mulți copii (85,5%) s-au născut după o durată a sarcinii de peste 35 săptămâni.

Vârsta medie a mamei la prima naștere, în anul 2024, a constituit 26,8 ani. Femeile din mediul rural au născut la o vârstă mai tânără – 25,4 ani, comparativ cu cele din mediul urban – 28,7 ani.

Educația copiilor

În anul 2024, în țară au activat 1469 instituții de educație timpurie, inclusiv 769 cu statut de creșă-grădiniță, 595 – grădinițe, 89 – școli-grădinițe, 14 – centre comunitare și 2 creșe. Majoritatea instituțiilor de educație timpurie aparțin sectorului public (1453 unități, sau 98,9%), 16 unități fiind instituții private. Din totalul de 1469 de instituții de educație timpurie, 76,2% au activat în mediul rural.

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie este în scădere

Potrivit BNS, la sfârșitul anului 2024, numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie a fost de 127,2 mii persoane, cu circa 2,4 mii copii sau cu 1,9% mai puțin, comparativ cu sfârșitul anului 2023. Micșorarea numărului de copii din instituțiile de educație timpurie este mai pronunțată în instituțiile din mediul rural.

Majoritatea copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie sunt în mediul urban

Puțin peste jumătate dintre copiii din instituțiile de educație timpurie au fost înscriși în instituțiile din mediul urban (51,7%), iar 51,9 % dintre copii erau băieți. Majoritatea copiilor erau înscriși în învățământ preșcolar (87,3%), cea mai mare pondere fiind înregistrată în mun. Chișinău 89,9% cea mai mică – în regiunea Sud (85,4%).

În anul 2024, numărul copiilor cu deficiențe senzoriale, fizice și comportamentale, înscriși în instituțiile de educație timpurie specială, a fost de 0,6 mii de persoane. Majoritatea acestor copii (92,9%) fac parte din grupa de vârstă 3 ani și peste și sunt cuprinși în educația preșcolară. În funcție de tipul necesităților, ponderi mai mari revin copiilor cu deficiențe de vorbire (30,4%), de vedere (28,9%) și deficiențe intelectuale (14,0%). Totodată, în instituțiile de educație timpurie cu destinație generală erau înscriși 0,3 mii de copii cu dizabilități și 1,7 mii de copii cu cerințe educaționale speciale.

Învățământul primar și secundar general

În anul de studii 2024/25, învățământul primar și secundar general s-a desfășurat în 1185 de instituții, inclusiv 88 școli primare, 752 de gimnazii, 337 de licee și 6 şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică și 2 școli serale.

Biblioteci pentru copii

În 2024 au activat 94 biblioteci pentru copii, cu 6 unități mai puține, comparativ cu anul 2023. Numărul de utilizatori activi în cadrul bibliotecilor, în anul 2024, a scăzut cu 3,8 mii, comparativ cu anul 2023, totodată a scăzut și numărului de împrumuturi de documente.

Protecţia socială a copiilor

Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2025, numărul beneficiarilor de indemnizație unică la nașterea copilului a constituit 35,9 mii persoane (cu 14,5% mai mult față de 1 ianuarie 2024). Mărimea medie a indemnizației unice la nașterea copilului a constituit 20,0 mii lei.

Numărul beneficiarilor (mame, tați și alte persoane) de indemnizație lunară pentru creșterea copilului până la 3 ani a constituit 33,8 mii beneficiari (cu 13,2% mai puțin față de 1 ianuarie 2024), iar a beneficiarilor de indemnizație lunară pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani a constituit 64,8 mii persoane (cu 2,4% mai mult față de 1 ianuarie 2024). 

În anul 2024, valoarea minimului de existență în total pentru copii a constituit – 2947 lei, inclusiv 1148 lei pentru copiii de până la 1 an, 2496 lei pentru copii în vârstă de 1-6 ani și 3281 lei pentru cei cu vârsta de 7-17 ani.

Sănătatea copiilor

Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, la sfârșitul anului 2024, numărul medicilor pediatri a constituit 462 medici. La 10 mii copii în vârstă de 0-17 ani, în medie, au revenit 9 medici pediatri.

Circa 7,3 mii copii s-au născut bolnavi ori s-au îmbolnăvit cu diverse boli, ceea ce a reprezentat 30,3% din numărul copiilor născuți-vii.

La sfârșitul anului 2024, în structura incidenței prin boli la copiii în vârstă de 0-17 ani au predominat bolile aparatului respirator (497 cazuri noi la 1000 copii), leziunile traumatice, otrăvirile și alte consecințe ale cauzelor externe (57 cazuri noi la 1000 copii), bolile infecțioase și parazitare (54 cazuri noi la 1000 copii), bolile sistemului nervos și organelor de simț (33 cazuri noi la 1000 copii), bolile pielii și țesutului celular subcutanat (25 cazuri noi la 1000 copii ), bolile sângelui și organelor hematopoietice (18 cazuri noi la 1000 copii) și bolile aparatului digestiv (15 cazuri noi la 1000 copii) (Tabelul 15 din Anexă ). Printre bolile infecțioase și parazitare, întâlnite cel mai des la copii, au fost infecțiile acute ale căilor respiratorii (306 cazuri la 1000 copii), pneumoniile, bronhopneumoniile acute (78 cazuri la 1000 copii), varicela (18 cazuri la 1000 copii), infecțiile intestinale acute provocate de agenți nedeterminați (9 cazuri la 1000 copii).

Infracționalitatea juvenilă

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2024 au fost înregistrate 493 infracțiuni săvârșite de către minori sau cu participarea acestora, ceea ce a constituit 2,0% din total infracțiuni înregistrate. Infracţiunile cel mai des comise de minori rămân a fi furturile cu o pondere de 45,6% din total infracţiuni, pungășiile – 15,0%, cazurile de huliganism – 7,7%, jafurile – 6,7%, răpirea mijlocului de transport – 5,5%, precum și alte infracțiuni – 19,5%.

Numărul total al minorilor care au comis infracţiuni în anul 2024 a constituit 802 copii, inclusiv 757 copii cu vârsta 14-17 ani (94,4%), restul având vârsta de până la 14 ani (5,6%).