Apeluri la nesupunere: cum încearcă narațiunile pro-Kremlin să pregătească terenul pentru haos electoral în R. Moldova
În ultimele zile, mai multe canale de Telegram și figuri politice pro-Kremlin au lansat apeluri directe către polițiști și carabinieri „să fie de partea poporului”, contestând legitimitatea anchetelor penale împotriva unor lideri de partide și portretizând guvernarea drept „represivă și coruptă”. Experții în combaterea dezinformării consultați de Ziarul de Gardă avertizează că aceste mesaje sunt parte dintr-un scenariu regional coordonat, menit să slăbească încrederea în instituțiile statului exact înainte de alegeri.
Pe 15 septembrie, activistul Mihail Vlah a publicat pe Telegram un mesaj amplu în care a acuzat poliția de „represiune politică” și a cerut carabinierilor să refuze să aplice legea împotriva cetățenilor.
„Pentru prima dată în istoria modernă a Moldovei, poliția a devenit un agent de propagandă al partidului PAS. Chiar și polițiștii simpli se află în condiții incomode, pentru că nimeni nu vrea să umilească propriul popor, mai ales când printre cei afectați se pot afla rude sau apropiați. Carabinierii nu ar trebui să participe la represiunile împotriva cetățenilor; funcția lor este de a menține ordinea, cinstea și onoarea, nu de a reprima. Se împlinesc 40 de zile de când poporul Găgăuziei și întreaga Moldovă continuă lupta pentru eliberarea bașcanului ales legal al Găgăuziei, Evghenia Guțul. Aceste zile au demonstrat lumii întregi că iubirea și încrederea poporului nu pot fi distruse de presiuni sau nedreptăți”, a scris Vlah.
În aceeași zi, Irina Vlah, lidera partidului „Inima Moldovei”, a transmis un mesaj asemănător, în care a calificat drept „fabricat” dosarul pentru care fusese chemată la Inspectoratul de Poliție din Chișinău. „Activiștii partidului au cerut forțelor de ordine să fie de partea poporului și nu să apere interesele mafiei gazului. Cei care astăzi intimidează candidații INIMA MOLDOVEI vor răspunde în fața legii pentru toate crimele lor”, a scris aceasta.
Reacția lui Viorel Cernăuțeanu
Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat pentru Ziarul de Gardă că miza mesajelor Irinei și ale lui Mihail Vlah este de a-i manipula pe polițiști. „Eu înțeleg că aceasta este o formă de a încerca cumva de a manipula colegii mei. Echipa care stă în dreapta mea, în stânga mea, în spatele meu, eu sunt încrezător că sunt oameni cu rațiune, sunt oameni pregătiți și ei, de fapt, disting răul de bine și înțeleg foarte bine care este rolul unei democrații în R. Moldova și cât de mult noi ne dorim ca să avem un stat de drept. Eu am un efectiv consolidat, puternic, care nu va ceda și nu va cădea pradă unor aberații declarative de acest gen. Sunt mult prea inteligenți și mult prea pregătiți pentru a nu înțelege care este rolul unei instituții polițienești într-un stat, care este rolul unui angajat al Poliției care a dat jurământul pentru stat. Înțelegem foarte bine cât de josnic au ajuns unii și cât de mizerabil se comportă alții”, a subliniat șeful Poliției.
„Cel mai vulnerabil moment pentru democrație”
Pentru Nicolae Țîbrigan, expert în combaterea dezinformării, doctor în sociologie și cercetător la Institutul de Relații Internaționale al Academiei Române, timpul acestor atacuri nu este întâmplător.
„Pentru că exact atunci este cel mai vulnerabil moment pentru democrație. Când intri în ultimele săptămâni de campanie, orice semn de instabilitate se amplifică exponențial. Dacă populația ajunge să creadă că poliția și carabinierii nu mai apără legea, ci interesele unui partid, încrederea în întreg procesul electoral scade”, spune expertul.
El avertizează că gruparea Șor ar putea folosi această strategie pentru a justifica protestele și actele de nesupunere civică.
Și Mădălina Voinea, coordonatoare a programelor de combatere a dezinformării la think tank-ul românesc „Expert Forum”, constată că momentul ales nu e întâmplător:
„Atacurile sunt intenționat orchestrate să apară înainte de alegeri, cu miza de a slăbi încrederea oamenilor în instituțiile statului. E o strategie clasică: să convingi oamenii că procesul electoral nu funcționează democratic și să-i împingi spre concluzia că singura soluție rămâne protestul stradal.”
Voinea explică faptul că mesajele urmăresc nu doar contestarea legitimității anchetelor care vizează candidații pro-Kremlin, dar și inocularea ideii că „totul este aranjat”.
Scenariul clasic: „poporul” versus legea
Țîbrigan subliniază că narațiunile lansate acum în Moldova sunt parte dintr-un tipar regional, deja testat de Kremlin în alte state.
„Kremlinul lucrează pe același șablon în toată regiunea: contestă legalitatea anchetelor, transformă inculpații în «deținuți politici», pune eticheta de «represiune» pe acțiuni perfect normale ale justiției și cere forțelor de ordine să «fie cu poporul». Este un limbaj menit să răstoarne ierarhia firească a statului de drept: loialitatea față de lege devine secundară, iar emoția față de «popor» devine supremă”, spune expertul.
Riscurile: radicalizare, blocaj și absenteism
Potrivit lui Țîbrigan, campaniile de delegitimare a poliției aduc trei riscuri majore:
„Primul este riscul de radicalizare: dacă poliția e prezentată ca «inamicul poporului», oamenii simpli pot fi convinși să nu mai respecte regulile sau chiar să confrunte forțele de ordine. Al doilea este riscul de blocaj instituțional, pentru că magistrații și procurorii pot fi intimidați și pot deveni reticenți în a duce dosarele până la capăt. Al treilea risc este cel electoral: orice tulburare socială în ziua votului poate fi speculată pentru a delegitima rezultatele.”
Voinea completează: „Cel mai evident risc este ca situația să escaladeze în stradă. Dacă oamenii ajung să creadă că poliția și carabinierii sunt corupți și ilegali, atunci confruntările cu forțele de ordine pot fi justificate în numele unei așa-zise lupte pentru dreptate.”
Narațiunile false pot influența direct comportamentul electoral, consideră experții consultați de ZdG.
„Unora le induc absenteismul, convinși că «oricum e totul aranjat», și renunță să mai iasă la vot. Alții se radicalizează și sunt predispuși să conteste rezultatul chiar înainte ca urnele să se închidă. Practic, mesajele pregătesc terenul pentru două lucruri: absenteism și proteste postelectorale”, afirmă Țîbrigan.
Voinea arată că propaganda este concepută să funcționeze indiferent de rezultat: „Situația e paradoxală, pentru că propaganda este construită să funcționeze indiferent de rezultat. Dacă partidele pro-Kremlin pierd, atunci va fi imediat lansată teza fraudei și a delegitimării procesului electoral. Dacă, în schimb, au succes, campania propagandistică devine un instrument de justificare și de consolidare a victoriei. În ambele cazuri, percepția publică este grav afectată: unii alegători vor fi descurajați să meargă la vot, convinși că nu are rost, iar alții vor fi mobilizați să iasă în stradă după alegeri. De aici și rolul victimizării Evgheniei Guțul, care devine un simbol al opoziției persecutate, un punct de solidaritate emoțională, așa cum Călin Georgescu a ajuns un simbol național, de-a dreptul religios pe alocuri.”
„Transparență procedurală”
Ambii experți subliniază că modul în care autoritățile comunică despre investigații este decisiv.
„Unica soluție este transparența procedurală. Oamenii vor să vadă clar «ce, când, de ce și în baza cărei legi». Cu cât există mai mult vid informațional, cu atât se umple mai repede cu narațiuni toxice. Eu cred că ceea ce vedem acum în Moldova este o tentativă directă de a scoate din ecuație unul dintre puținele repere de stabilitate pe care le mai are societatea: respectul față de lege și de instituțiile de forță. Când poliția și carabinierii sunt prezentați ca «inamici», terenul e pregătit pentru haos. Singurul antidot real la el este comunicarea proactivă, simplă, și transparentă, plus explicarea clară a procedurilor care trebuie respectate. Emoția o poți contracara doar cu fapte puse în lumină”, explică Țîbrigan.
„Cheia este să existe transparență și consecvență. Autoritățile ar trebui să explice, într-un limbaj accesibil, care este scopul și temeiul legal al acțiunilor și să intre în hora comunicării constante, mai ales într-un context extrem de vulnerabil, unde motivele pentru propagandă sunt inventate și amplificate constant”, adaugă Voinea.
Strategia regională a Kremlinului
Atât Voinea, cât și Țîbrigan, susțin că Moldova nu este un caz izolat.
„Dacă ne uităm atent, vedem aceeași retorică și în Serbia, și în Georgia, și în anumite campanii din Balcani. Nu vorbim de «zgomot electoral local», ci de o strategie regională de a eroda încrederea în instituțiile statului exact atunci când contează cel mai mult – înainte de vot”, afirmă Nicolae Țîbrigan.
Voinea confirmă: „Vedem mesaje similare și în Balcanii de Vest, și în România, unde NATO este prezentat ca un agresor sau chiar ca responsabil pentru atitudinea Rusiei. Toate aceste mesaje fac parte din aceeași strategie regională, adaptată la contextul local, dar cu același obiectiv final: slăbirea încrederii în democrațiile europene și crearea de punți emoționale către Moscova.”
