Anchetă RISE Moldova Afacerile din Caraibe ale premierului propus de PAS. Reacția lui Munteanu: „Sunt gata să răspund pentru fiecare investiție adusă, companie deschisă și decizie luată”
Candidatul la funcția de prim-ministru propus de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Alexandru Munteanu, și-a administrat o parte din afaceri printr-un avocat cipriot sancționat internațional după invazia Rusiei în Ucraina.
Documentele secrete ale furnizorilor de companii offshore, consultate de reporterii RISE Moldova, arată că Munteanu figurează în cinci companii din paradisul fiscal al Insulelor Virgine Britanice.
Toate aceste firme au fost gestionate de același avocat cipriot care a oferit servicii financiare și oligarhului rus Alisher Usmanov, apropiat al Kremlinului, pentru a-și proteja averea de sancțiunile occidentale.
Ulterior, Alexandru Munteanu a venit cu o reacție cu mai multe precizări în legătura cu informațiile despre activitatea lui și respinge mai multe acuzații.
Avocatul oligarhilor ruși
Christodoulos Vassiliades are 68 de ani și controlează firma cipriotă de avocatură Christodoulos G. Vassiliades & Co. LLC, specializată în drept corporativ și servicii de optimizare fiscală. Compania sa deține birouri în Federația Rusă, Belize, Seychelles, Insulele Virgine Britanice (BVI) etc.
A ajuns sub sancțiunile Marii Britanii și ale Statelor Unite ale Americii în 2023, la un an după declanșarea războiului din Ucraina.
Vassiliades l-ar fi ajutat pe oligarhul rus Alisher Usmanov, aflat sub sancțiunile internaționale pentru că e un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, și susținător al regimului de la Kremlin, să-și protejeze averea de măsurile restrictive.
Mai exact, cipriotul a administrat o rețea de companii offshore și prin intermediul cărora au fost gestionate activele lui Usmanov, inclusiv proprietăți de lux din Marea Britanie.
Mai mult decât atât, Christodoulos Vassiliades a fost directorul companiei Sberbank Investments Limited din Cipru, subsidiară a băncii ruse de stat Sberbank. Din vara lui 2022, și Sberbank se află pe lista sancțiunilor internaționale.
La rândul său, acesta neagă că ar fi prestat servicii pentru persoane aflate sub sancțiuni.
„Ne-am conformat și continuăm să respectăm toate sancțiunile, precum și prevederile și obligațiile pe care acestea le impun”, a declarat avocatul cipriot.
Până a ajunge însă sub sancțiuni, casa de avocatură a lui Vassiliades a administrat mai multe companii conectate la candidatul propus pentru funcția de premier, Alexandru Munteanu.
Cele 5 firme opace din Pandora Papers
Numele lui Alexandru Munteanu apare în Pandora Papers cea mai mari scurgeri de date din istorie privind paradisurile fiscale. Aceasta dezvăluie tranzacțiile secrete și activele ascunse a peste 330 de politicieni din peste 90 de țări și jurisdicții, inclusiv 35 de lideri de țară și zeci de alți oficiali, printre care consilieri prezidențiali, generali și un guvernator al unei bănci naționale.
Deși nu este ilegal să deții companii offshore, lipsa de transparență pe care o oferă poate camufla fluxurile de bani ilicite, favorizând mita, spălarea de bani, evaziunea fiscală, finanțarea terorismului, traficul de persoane și alte abuzuri asupra drepturilor omului, spun experții.
Munteanu figurează în registrele secrete ale unor furnizori de companii offshore, fiind conectat la cinci firme.
Prima se numește Dragon Global Advisors Ltd și a fost creată în 2008 în paradisul fiscal Insulele Virgine Britanice.
Pe site-ul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) apare o companie cu același nume, implicată în proiectul Europe Virgin Fund, aprobat în 2010.
Fondul a fost creat pentru a investi în afaceri private din Ucraina, Republica Moldova și Belarus, iar BERD intenționa să contribuie cu până la 30 de milioane de dolari, adică cel mult un sfert din banii strânși.
Acest program de investiții era sponsorizat de grupul Dragon Capital și urma să susțină companii din domenii precum bunuri de larg consum, retail, industrie, tehnologie, telecomunicații, media și industria farma.
„Fondul va fi administrat de Dragon Global Advisors Ltd, o companie de administrare a investițiilor deținută în proporție de 100% de Dragon Capital”, se arată pe site-ul BERD.
Documentele consultate de RISE Moldova, din registrul acționarilor din 2015, arată că Dragon Global Advisors Ltd era controlată de Alexandru Munteanu și omul de afaceri ceh Kamil Goca, care dețineau împreună 60% din acțiuni.
Asta după ce, la începutul anului 2015, cei doi parteneri de afaceri au preluat pachetul majoritar de la compania cipriotă Dragon Capital Holding Ltd, administrată de aceeași casă de avocatură Christodoulos G. Vassiliades & Co. din Nicosia.
Deși inițial compania din BVI a fost deținută integral de firma-mamă din Cipru, numele lui Munteanu și al partenerului său ceh apăreau în documentele firmei Dragon Global Advisors Ltd încă din 2008.
Cea de-a doua afacere a lui Munteanu din zona Caraibelor se numește 4i Capital Partners Limited, o firmă înființată în 2016 în Insulele Virgine Britanice. Şi această firmă a fost controlată de Alexandru Munteanu și Kamil Goca, conform documentelor din scurgerea Pandora Papers.
Compania înregistrată în arhipelagul din Caraibe a fost administrată de firma cipriotă Christodoulos G. Vassiliades & Co. LLC. Detalii, AICI.
Belconen Enterprises Limited este cea de-a treia firmă din BVI, creată în 2011 de furnizorii offshore, și conectată direct de Munteanu.
Brighton Corporate Limited, fondată în BVI în 2012, l-a avut printre beneficiari pe Munteanu, conform înregistrărilor din scurgerea de date. Detalii AICI și AICI.
Cea de a cincea companie din BVI se numește REYFIELD FINANCE LIMITED și a fost creată în 2011, iar șapte ani mai târziu a fost lichidată.
Alexandru Munteanu a declarat ieri, pe pagina sa de Facebook, recent creată că: „[…] Simpla prezență a unei companii în documentele Panama/Pandora Papers indică doar că această companie a fost înregistrată într-o jurisdicție cu regim fiscal special – o practică legală, folosită frecvent în investiții internaționale. Companiile pe care le dețin sau le-am administrat vreodată au fost constituite în conformitate cu legislația internațională, operațiunile au fost transparente și au respectat normele fiscale aplicabile”.
Tranzacții și atacuri de tip raider
Alexandru Munteanu (în unele locuri fiind indicat drept „Alex”) a fost implicat în câteva tranzacții de proporții din Republica Moldova.
În toamna anului 2005, el ajunge alături de fostul premier Ion Sturza şi Cristina Harea (vice-guvernatoare a Bănci Naţionale în perioada 2016-2020) în Consiliul fabricii Natur Bravo SA, după preluarea pachetului de 100% al întreprinderii de către fondul Western NIS Enterprise (WNISEF) din Delaware. Valoarea tranzacţiei a fost de șapte milioane de dolari, iar Alexandru Munteanu a reprezentat ulterior interesele fondului WNISEF şi la reorganizarea Natur Bravo în societate pe acţiuni de tip închis.
WNISEF a vândut Natur Bravo unei firme din Olanda, controlată de afacerişti din Rusia, în anul 2009.
În 2016, firma apare indirect în scandalul Bahamas. Milioane de lei proveniți din companii offshore au ajuns în Republica Moldova cu doar câteva luni înainte de alegerile prezidențiale din acel an și au fost folosiți pentru finanțarea campaniei lui Igor Dodon.
Acelaşi fond WNISEF a fost în anii 2001-2006 acționar cu o cotă de 9,88% la Moldova-Agroindbank (MAIB), pe care le-a vândut ulterior unui grup de investitori din Slovenia.
Peste cinci ani, în 2011, în perioada atacurilor de tip raider în sistemul financiar, Alexandru Munteanu a fost ales de Adunarea generală extraordinară a acţionarilor în Consiliul MAIB, el fiind reprezentantul Factor Banka D.D. din Slovenia, care cumpărase în 2006 o cotă de 4,99% din capitalul celei mai mari bănci din Moldova.
Pachetul de acțiuni al Factor Banka D.D. din Slovenia a fost obiectul atacurilor de tip raider din acea perioadă.
Totodată, fondul WNISEF a fost acționar cu o cotă de 25% și la Fincombank, bancă controlată pe atunci de familia Voronin în frunte cu Oleg Voronin, fiul președintelui Republicii Moldova din acea perioadă – Vladimir Voronin.
În cursa pentru șefia Guvernului
În urma alegerilor parlamentare din 28 septembrie, PAS a obținut majoritatea în Parlament.
În zilele următoare, Curtea Constituțională urmează să valideze mandatele deputaților, iar formațiunea de guvernământ să înainteze președintei Maia Sandu candidatura pentru funcția de prim-ministru.
Liderul partidului, Igor Grosu, a anunțat că Alexandru Munteanu este candidatul oficial la funcția de prim-ministru, asta după ce fostul premier Dorin Recean a spus că va părăsi funcția publică.
La scurt timp de la declarația lui Grosu, omul de afaceri Alexandru Munteanu a confirmat că poartă „discuții cu Partidul Acțiune și Solidaritate în legătură cu candidatura la funcția de prim-ministru, căruia îi mulțumesc pentru încredere”.
Reacția lui Alexandru Munteanu
Alexandru Munteanu a venit cu o reacție cu mai multe precizări în legătura cu informațiile despre activitatea lui publicate de RISE Moldova.
„Sunt gata să răspund pentru fiecare investiție adusă, companie deschisă și decizie luată. Dar pot face asta doar dacă mă întrebați și mă lăsați să răspund. Graba de a face acuzații, fără chibzuință și fără să ne intereseze răspunsul, dăunează societății noastre în ansamblu, nu doar reputației mele. Pentru că anulează dialogul și investigarea adevărului – anume acestea ar trebui să ne intereseze, nu denigrarea nefondată care aduce scandal și neîncredere în loc să aducă dialog și obiectivitate.
Vom reuși să ne construim societatea dorită doar dacă vom lucra împreună – cu critică bazată pe fapte, nu prin a ne distruge reciproc, fără drept la replică.
Am primit pe pagina oficială la ora 12:53 întrebări despre companiile și fondurile administrate. Tocmai când pregăteam răspunsurile, peste 20 de minute, acuzațiile deja au fost publicate. Voi răspunde pe rând aici, am certitudinea că cetățenii merită cât mai multă onestitate și deschidere:
Dezmințirea nr. 1: În prezent, nicio companie de-a mea nu este înregistrată în regimul fiscal special din Insulele Virgine Britanice.
Anterior, am administrat companii înregistrate în state cu regimuri fiscale speciale. De ce? În perioada respectivă, companiile căutau astfel de regimuri fiscale nu doar pentru optimizarea fiscală, ci și pentru cadrul legal aplicabil și optimizarea transferurilor bancare. De exemplu, Cipru, stat-membru al UE, era o opțiune acceptată de toți investitorii instituționali și alți parteneri europeni care se conduc de listele OSCE. Sau – alt exemplu – Insulele Virgine Britanice (BVI) care făceau parte din practica internațională financiară clasică. Organizații cu renume erau înregistrate acolo pentru că era aplicabilă legea corporativă britanică, dar și pentru costurile mai mici comparativ cu jurisdicțiile europene (precum Austria sau Olanda).
Pentru efectuarea investițiilor, inclusiv alături de instituții precum fondurile suverane, BERD-ul, era necesar să creăm vehicule investiționale conforme cu legislația internațională, iar legea britanică — neaplicabilă în Ucraina sau Moldova — oferea la acel moment cadrul legal necesar. Toate aceste lucruri au fost coordonate cu investitorii, inclusiv europeni, iar toate fondurile internaționale de investiții foloseau structuri similare. Chiar și Școala Internațională din Kyiv, de care mă ocupam pe atunci (un ONG cu 53 de națiuni reprezentate), folosea acest cadru.
Nimeni nu încerca nimic să ascundă, dimpotrivă, consultam anual lista OSCE privind jurisdicțiile „albe”, „gri” și „negre”, care se actualizează periodic. BVI s-a aflat mult timp pe lista albă.
Ulterior, în jurul anului 2019, am închis toate companiile din această jurisdicție.
Dezmințirea nr. 2: Am renunțat la serviciile firmei cipriote de avocatură, una din cele mai mari din Cipru pe atunci și licențiată de autoritățile locale, imediat – adică efectiv peste noapte – când am aflat legătura cu oligarhii ruși și a apărut în lista sancțiunilor occidentale, adică după invazia rusă în Ucraina. Până atunci nu se cunoșteau aceste informații.
Ca să înțelegem mai clar cum funcționau lucrurile în acea vreme – în Cipru, firma de avocatură menționată era una dintre cele mai mari companii. Foarte multe fonduri cu reputație bună aveau contract pentru servicii de avocatură cu ei. Mai mult decât atât, când am venit să lucrez pentru Dragon Capital în Ucraina, ei colaborau deja cu această firmă. Însă nu m-am văzut niciodată cu acest om, nu am fost la ei în birouri și nu i-am primit la mine în birou. Colaborarea cu această companie era o moștenire a relațiilor contractuale anterioare ale Dragon Capital, cu care, de fapt, lucrau foarte multe companii serioase.
Iar în momentul în care a fost expusă legătura lor cu regimul de la Kremlin, am întrerupt orice colaborare, ca și multe alte firme investiționale, iar firma respectivă a ieșit din business.
Dezmințire nr. 3: Nu eram în consiliul fabricii Natur Bravo în anii în care se aduc acuzațiile din articol. În 2005 am reprezentat fondul american WNISEF și am reorganizat întreprinderea. În 2007 am părăsit Horizon Capital/WNISEF și am trecut la Dragon Capital, an în care s-au vândut acțiunile întreprinderii Natur Bravo. Nici nu cunosc și nu am cum să port vreo responsabilitate pentru ce a făcut întreprinderea respectivă în 2016, adică peste 9 ani. Nu-mi este clară acuzația în această poveste și este imposibil să răspund pentru o companie cu care nu am nicio legătură.
Dezmințire nr. 4: Nu am fost membru al Consiliului Băncii și nu am participat la finalizarea tranzacției Fincombank din 2007. Eu am plecat de la bancă în acel an. Am fost de două ori membru al Consiliului MAIB, prima oară când Horizon Capital/WNISEF a achiziționat pachetul împreună cu BERD (la începutul anilor 2000), și am revenit prin 2010 în calitate de membru independent, fără a fi acționar. În acea perioadă s-a făcut prima tentativă de a fura acțiunile acționarilor străini (aproximativ 40%) și, de fapt, cred ca am contribuit mult ca aceste acțiuni să fie întoarse. Din nou, nu-mi este clară acuzația, dar răspund cu mare drag.
Prieteni, haideți să lucrăm împreună ca să construim. Întotdeauna m-am ghidat de principii, și nu de „profituri ușoare” sau ilicite, cum se implică. Sunt gata să povestesc și să dau detalii, dar o pot face doar dacă există o abordare profesionistă și onestă – și dacă ne ascultăm”, a comentat candidatul propus de PAS la funcția de premier.
