ANALIZĂ DW Ce importanță are Groenlanda pentru Trump?

Întreaga sa populaţie ar încăpea într-un stadion dar importanţa geopolitică a Groenlandei este uriaşă. Un teritoriu autonom al Danemarcei, aflat la mii de kilometri de SUA, se află în prezent în centrul unei dispute geopolitice. Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că este „inacceptabil” ca Groenlanda să nu ajungă sub controlul ţării sale şi a ameninţat cu taxe vamale punitive toate statele care se opun planurilor sale. Vizate sunt, deocamdată, Germania şi alte şapte state europene.

DW a cercetat motivele pentru care este atâta de râvnită, de la resursele sale naturale la schimbările climatice.

În vreme ce teritoriul se află din perspectivă geografică în America de Nord, legătura sa cu Danemarca arată că este european din punct de vedere cultural şi politic.

În prezent cetăţenii şi  guvernele din Danemarca şi Groenlanda fac tot ce pot pentru a rezista presiunilor lui Trump, iar Europa, China şi Rusia subliniază importanţa pentru propriile interese a vastei insule îngheţate.

Care este importanţa strategică a Groenlandei?

În vreme ce ameninţările cele mai recente de cumpărare sau invadare a Groenlandei sunt caracteristice administraţiei Trump, teritoriul autonom danez are o importanţă de prim rang pentru SUA de foarte multă vreme.

Secretarul de stat american William Seward a venit cu ideea anexării Groenlandei deja în anul 1867 iar SUA au ocupat Groenlanda în cel de-al Doilea Război Mondial pentru ca nu cumva cea mai mare insulă de pe glob să cadă în mâinile Germaniei naziste. În prezent SUA au o bază aeriană în nord-vestul imensului teritoriu în mare parte nelocuit, care a fost construită după ce Washington şi Copenhaga au semnat un tratat de apărare a Groenlandei în anul 1951.

Poziţia insulei la nord-est de coastele Canadei face ca mulţi lideri din America de Nord să o considere de importanţă crucială pentru strategia lor de apărare. Rusia, o altă ţară care se află parţial la Cercul Polar de Nord (celelate fiind Canada, Norvegia, SUA şi Danemarca prin Groenlanda şi Insulele Feroe) are mai multe baze militare în Arctica. Şi China s-a declarat în 2018 „un stat aproape Arctic” în efortul de participa la împărţirea tortului în regiune.

Cât de mare este Groenlanda?

Este uriaşă. Chiar dacă Rusia, Canada, SUA şi China au teritorii semnificativ mai mari Groenlanda este de aproximativ şase ori mai mare decât Germania. Suprafaţa sa este mai mare decât jumătate din întreaga UE.

Ce populaţie are Groenlanda?

Are doar 56 de mii de locuitori. Este de departe cel mai nepopulat teritoriu de pe glob, cu o densitate de numai 0,14 oameni pe kilometru pătrat. Aceasta are o motivaţie ce ţine de geografie. 80% din insulă este acoperită de un strat de gheaţă format cu aproximativ trei milioane de ani în urmă, ceea ce o face în mare parte nelocuibilă.

Mai bine de 65% din populaţie trăieşte în cinci din cele mai mari localităţi din Groenlanda: Nuuk (capitala, 19.905 de locuitori), Sisimiut (5.485), Ilulissat (5.087), Qaqortoq (3.069) şi Aasiaat (2.992).

Populaţia este îmbătrânită şi potrivit datelor guvernamentale se aşteaptă să scadă sub 50.000 în anul 2050.

Care sunt efectele schimbărilor climatice în Groenlanda?

Clima se schimbă rapid, la fel ca în tot restul Arcticii. Temperaturile cresc, astfel că staţia meteo Ittoqqortoormiit a înregistrat 14,3 grade Celsius pe 19 mai 2025, cu mai bine de 13 grade Celsius peste temperatura medie înregistrată în aceeaşi lună în decursul anilor (0,8 grade Celsius).

Drept urmare Institutul de Supraveghere Geologică a Danemarcei şi Groenlandei (GEUS) a constatat că stratul de gheaţă din insulă s-a tot subţiat în decursul ultimilor 29 de ani. „În medie, stratul de gheaţă din Groenlanda s-a diminuat anual cu aproximativ 140 de miliarde de tone, dacă ne uităm la măsurătorile efectuate începând din 1985”, a declarat Signe Hillerup Larsen, expertă în cadrul GEUS.

Această topire a gheţii este considerată un alt motiv important care face ca insula să devină tot mai interesantă, cu precădere pentru SUA. Ea va permite apariţia unui pasaj de nord-vest pentru comerţul internaţional şi asta înseamnă că SUA vor intra în competiţie cu Rusia, China şi alte ţări pentru a avea acces la resursele minerale ale Groenlandei.

Ce resurse naturale are Groenlanda?

Insula posedă cel puţin 25 din cele 34 de materii prime considerate critice de către Uniunea Europeană. Teritoriul dispune de zăcăminte bogate de fier, grafit, tungsten, paladium, vanadium, zinc, aur, uraniu, cupru şi petrol. Dar clima aspră şi infrastructura limitată fac dificilă extracţia acestor bogăţii de subsol.

Dar cele mai râvnite resurse sunt mineralele rare, existente şi ele din abundenţă. SUA nu au lanţuri de aprovizionare cu minerale rare pe care să se poată baza, în contextul în care ele sunt indispensabile la fabricarea a tot felul de produse, de la automobile electrice la telefoane mobile, radare militare sau scanere RMN.

În prezent aproximativ 60% din pământurile rare se extrag din China, ţară care procesează mai bine de 90% din ele la nivel mondial. Dat fiind că atât UE cât şi SUA urmăresc să-şi reducă dependenţa de China în materie de pământuri rare, Groenlanda a devenit un teritoriu de maximă importanţă pentru ele.