Analiză Deutsche Welle Cinci provocări economice ale anului 2026
Economia globală a trecut în anul 2025 printr-o serie de provocări, inclusiv tensiuni comerciale severe, o creştere moderată şi neuniformă şi îngrijorări legate de o inflaţie galopantă şi creşterea datoriilor la un nivel record în numeroase părţi ale lumii. Anul s-a încheiat şi se aşteaptă ca multe din aceste probleme să continue şi în 2026, arată o analiză a Deutsche Welle.
Creşterea globală va încetini moderat de la 3,2% în 2025 la 2,9% în 2026, potrivit estimărilor Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD).
Organizaţia a comunicat că economia mondială s-a dovedit rezilientă în 2025, dar rămâne fragilă.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a şocat lumea în aprilie 2025 prin impunerea unor taxe vamale colosale cu obiectivul de a reforma schimburile comerciale globale şi a micşora imensul deficit al SUA.
Decizia a provocat nelinişte pe pieţe, a făcut ca numeroase afaceri să devină incerte şi a impus ajustarea unor lanţuri de aprovizionare.
De atunci, Washingtonul a încheiat numeroase înţelegeri cu numeroşi parteneri comerciali ai săi. Totuşi, valoarea medie a tarifelor americane a crescut de la 2,5%, când Trump s-a întors la Casa Albă, în ianuarie 2025, la 17,9%, cel mai ridicat nivel înregistrat din 1934, potrivit calculelor Universităţii Yale.
Tensiunile dintre SUA şi China provocate de tarife vor persista
Curtea Supremă din SUA îşi va face probabil cunoscută în acest an decizia privind posibilitatea ca preşedintele să ocolească Congresul impunând tarife cu motivaţia unei urgenţe naţionale.
Numeroşi observatori aşteaptă ca instanţa de apel să confirme decizia unor instanţe inferioare, care au stabilit că tarifele lui Trump nu sunt conforme cu legea.
Dar chiar dacă judecătorii vor anula tarifele, administraţia Trump ar putea recurge la alte măsuri legale pentru a reimpune aceste taxe vamale. Se aşteaptă, aşadar, ca tarifele să rămână o chestiune majoră în 2026.
Tensiunile comerciale dintre SUA şi China, cele două economii aflate în topul mondial, vor continua cu mare probabilitate. Tensiunile s-au mai estompat după întâlnirea lui Trump cu preşedintele Chinei, Xi Jinping, care a avut loc în octombrie 2025, pe parcursul căreia cei doi au decis un moratoriu de 12 luni în războiul lor comercial.
Dar situaţia rămâne fragilă şi problemele economice şi strategice rămân nerezolvate.
Înţelegerea comercială SUA-China este „similară mai degrabă unei încetări a focului decât unui acord de pace durabil, care să pună capăt războiului comercial dintre cele două ţări”, a explicat pentru DW Rajiv Biswas, director executiv al firmei de analiză a riscurilor Asia Pacific Economics.
„SUA şi China rămân blocate într-o competiţie geostrategică care provoacă rivalitate în domenii cheie cum ar fi tehnologia de apărare şi industrii manufacturiere avansate, de felul Inteligenţei Artificiale, roboticii şi computerelor cuantice”, a declarat el.
Biswas consideră că lupta pentru dominaţie tehnologică între SUA şi China va continua şi în acest an.
Vor exista „mai multe tarife, sancţiuni şi alte măsuri economice în domenii cheie ale rivalităţii tehnologice, între care echipamente avansate de apărare, cipuri AI, computere cuantice şi robotică”, a estimat el.
Dezechilibru comercial între China şi restul lumii
Totuşi, se aşteaptă ca economia Chinei să rămână rezilientă în acest an, cu o creştere solidă de 5%, conform obiectivelor recente ale guvernului.
Dar problemele structurale profunde ale ţării vor persista, între care „îmbătrânirea demografică, declinul productivităţii marginale a capitalului şi existenţa unor capacităţi excesive în numeroase sectoare industriale, între care oţelul, construcţia de nave şi chimia”, a subliniat Biswas.
Neil Shearing, economist şef în cadrul Capital Economics de la Londra, afirmă într-o notă că modelul de creştere al Chinei „continuă să prioritizeze o aprovizionare peste cerere, ceea ce are drept rezultat o capacitate aflată în exces cronic şi cheltuieli permanent scăzute din partea consumatorilor”.
Pentru a rezolva aceste probleme, liderii chinezi şi-au propus recent să stimuleze consumul intern şi să stabilizeze vasta piaţă a proprietăţii care se confruntă cu turbulenţe.
„Politicienii se angajează să abordeze aceste probleme, dar dezechilibrul va rămâne definitoriu pentru economia chineză în 2026″, estimează Shearing.
Alicia Garcia-Herrero, economist şef pentru spaţiul Asia-Pacific în cadrul băncii franceze de investiţii Natixis, a declarat că tarifele lui Trump vor lovi naţiunile din Asia şi mai dur în 2026. Ea a dat vina pe tensiunile geopolitice permanente, creşterea fragmentării comerciale şi lipsa integrării regionale susţinute pentru reducerea efectelor taxelor vamale.
Inflaţia şi datoriile debordante
Inflaţia a rămas la un nivel ridicat în multe părţi ale lumii, inclusiv în SUA şi în zona euro, în mare parte din pricina tarifelor.
Întărirea suplimentară a barierelor comerciale sau întreruperi în lanţurile de aprovizionare ar putea accelera creşterea preţurilor, punând băncile centrale să aleagă între creşterea dobânzilor de referinţă pentru a combate inflaţia, sau a menţine dobânzile scăzute pentru a stimula creşterea.
Majorarea dobânzilor de referinţă ar putea dăuna creşterii şi cauza o creştere a dobânzilor şi costurilor împrumuturilor în ţările supraîndatorate sau mai slabe financiar.
Numeroase ţări din zona euro, cum este şi Franţa, sunt vulnerabile din pricina faptului că guvernele lor nu au luat măsuri nepopulare pentru reducerea deficitului şi a datoriilor ajunse la un nivel fără precedent.
„Poverile fiscale cu care s-au confruntat investitorii în diverse momente ale anului trecut vor continua să afecteze pieţele în 2026. Acum este larg acceptat faptul că finanţele publice ale multor economii avansate se află pe o cale nesustenabilă”, a spus Shearing.
Economia Germaniei, cea mai mare din UE, se luptă acum să iasă dintr-o lungă perioadă de regres. În 2026 se aşteaptă un reviriment de pe urma investiţiilor ample decise de guvern în domeniile apărare şi infrastructură, finanţate din noi datorii.
Dar starea de spirit în economie nu se menţine la nivel ridicat. Institute economice de frunte şi-au redus recent prognozele de creştere pe anul în curs. Institutul Ifo, de exemplu, prevede acum o creştere de numai 0.8%, comparativ cu 1.3% anterior. Guvernul german mizează totuşi pe o creştere de 1.3% în 2026.
Ce se întâmplă dacă sectorul AI se prăbuşeşte
Boomul Inteligenţei Artificiale (AI) va continua în acest an, potrivit prognozelor. Marile firme de tehnologie din SUA au în vedere investiţii de sute de miliarde de dolari pentru construcţia şi extinderea infrastructurii AI, între care centre de date.
Se aşteaptă ca investiţiile proiectate să contribuie semnificativ la creşterea PIB-ului în SUA, comparativ cu alte regiuni ale lumii, fiindcă acolo investiţiile sunt mult mai reduse.
Dar investitorii sunt tot mai nervoşi din pricina supraevaluării unor firme de tehnologie de vârf din SUA şi nu este sigur că investiţiile masive în infrastructura AI se vor dovedi profitabile.
Unii se tem că domeniul a devenit o bulă care s-ar putea sparge, provocând intrarea în colaps a pieţei.
Garcia-Herrero a declarat pentru DW că „revoluţia AI este structurală”, adăugând că transformarea şi adaptarea tehnologică vor continua în 2026.
Dar ea a avertizat că dacă bula se va sparge şi finanţarea AI va scădea brusc, economia şi gospodăriile din SUA vor fi foarte sever afectate, precipitând cea mai mare economie din lume în recesiune şi frânând creşterea la nivel global.
