Alegerile parlamentare 2025. ADEPT a făcut o analiză în care explică evoluția organizării secțiilor de votare în Stânga Nistrului

Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT) a lansat o nouă analiză dedicată organizării secțiilor de votare pentru cetățenii R. Moldova domiciliați în regiunea transnistreană.

Studiul oferă o prezentare amplă a evoluției acestei practici începând cu anul 1994, examinează principalele provocări semnalate de observatori naționali și internaționali și analizează recenta decizie a Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a reduce numărul secțiilor de votare destinate cetățenilor din stânga Nistrului de la 30 la 12, pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

Potrivit analizei, de-a lungul celor trei decenii, observatorii naționali și internaționali au constatat limite structurale care persistă: accesul redus al alegătorilor la informații electorale complete și imposibilitatea concurenților de a desfășura campanie în regiune.

Numărul secțiilor și amplasarea lor au variat în funcție de guvernare, de la 8-15 în anii ’90 și începutul anilor 2000, la 47 în perioada 2016–2019. Analizele statistice au demonstrat că nu numărul absolut al secțiilor este determinant, ci localizarea lor: cele situate în zona tradițională de-a lungul Nistrului au avut constant o participare mai ridicată. „Extinderile excesive, precum cea din 2019, au condus la discrepanțe majore, cu secții complet neutilizate și altele foarte aglomerate.”

În 2025, CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, după consultări interinstituționale care au inclus Serviciul de Informații și Securitate, Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliției, Biroul politici de reintegrare și Consiliul Suprem de Securitate. Argumentele au vizat în principal securitatea și integritatea procesului, datele de participare din scrutinele precedente și riscurile de destabilizare. Pozițiile instituțiilor au variat între 8 și 19 secții propuse, decizia finală stabilindu-se la 12.

Potrivit ADEPT, această hotărâre a generat critici. Opoziția politică a acuzat restrângerea dreptului de vot pentru cei peste 275.000 de alegători domiciliați în regiune, invocând principiul egalității, în timp ce Promo-LEX a apreciat măsurile de securitate, dar a considerat disproporționată reducerea de la 30 la 12 secții.

În lipsa unor standarde internaționale clare privind votarea în teritorii aflate sub administrație neconstituționale, R. Moldova a dezvoltat o practică proprie, condiționată de legislația electorală, securitatea națională și constrângerile politice. Experiența ultimelor trei decenii arată că organizarea secțiilor de votare pentru transnistreni trebuie calibrată pe criterii de securitate, amplasare eficientă și participare reală, în baza unui proces decizional transparent și consultativ.

Numărul secțiilor de votare și geografia amplasării acestora au variat semnificativ în funcție de guvernarea partidelor sau coalițiilor aflate la putere, după cum urmează:

În perioada guvernării Alianței pentru Integrare Europeană (2010–2015) s-a renunțat la practica exclusivă de a organiza secții doar de-a lungul Nistrului, în Zona de Securitate. În schimb, acestea au fost deschise și în municipiile Chișinău, Bălți și Călărași, extinzând astfel accesibilitatea.

O altă etapă importantă a fost în perioada 2016–2019, când guvernarea Partidului Democrat din Moldova a crescut numărul secțiilor la 47. Această extindere s-a dovedit exagerată, întrucât la alegerile parlamentare din 2019 rezultatele de participare au fost foarte inegale. În Chișinău, din cele 9 secții dedicate cetățenilor din stânga Nistrului, cea mai solicitată a înregistrat 471 de alegători, iar cea mai puțin frecventată doar 19, media fiind de aproximativ 240 de persoane per secție.

Conform analizei, la alegerile parlamentare din 2019, în 8 dintre cele 47 de secții nu s-a prezentat niciun alegător, în două secții a votat câte o singură persoană, în două secții s-au prezentat 4 și, respectiv, 5 alegători, iar într-o altă secție doar 15. În 10 secții au votat până la 500 de alegători, în 4 secții până la 1000, în 16 secții peste 1000, iar în 4 secții numărul a depășit 2000.

Decizia privind secțiile de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului la alegerile parlamentare din 2025

Pe 24 august 2025, CEC a adoptat Hotărârea privind organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile aflate în stânga Nistrului, teritoriu care nu se află sub controlul autorităților constituționale, pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

În conformitate cu art. 40 alin. (1)-(3) din Codul electoral, CEC a fundamentat decizia pe mai multe criterii:

• datele din Registrul de Stat al Alegătorilor, potrivit cărora în localitățile din stânga Nistrului sunt
  înregistrați 278.777 alegători;
• dinamica participării alegătorilor la ultimele trei scrutine (vezi Figura 2);
• propunerile și evaluările instituțiilor responsabile de implementarea politicii de reintegrare și
  securitate.

Potrivit analizei, criteriile de organizare a secțiilor de votare diferă în funcție de categoria alegătorilor pentru care sunt deschise aceste secții:

• Cetățeni domiciliați pe teritoriul controlat de organele constituționale – criteriile sunt clare, precise și stabilite fără echivoc de legislația electorală;
• Cetățeni aflați în străinătate – criteriile sunt stabilite de legislația națională, dar depind de participarea la scrutinele precedente și de acordul statelor gazdă (Exemplul Cehiei care nu permite deschiderea secțiilor de votare în afara misiunilor diplomatice și Canada care permite secții doar pentru circumscripția națională nu și pentru cele uninominale);
• Cetățeni domiciliați pe teritoriul controlat de o administrație neconstituțională – criteriile legale sunt însoțite de condiționalități suplimentare din perspectiva informării corecte a cetățenilor aflați sub o administrație neconstituțională, de posibilitatea concurenților electorali de a comunica cu alegătorii din teritoriul menționat, dar mai ales din perspectiva securității naționale.

„Hotărârea CEC de a organiza 12 secții de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului la alegerile din 28 septembrie 2025 a fost rezultatul unui proces de consultare amplu, care a implicat atât organizații ale societății civile, cât și instituții cheie din cadrul grupului interinstituțional responsabil de securitate și reintegrare.”

„Într-o societate divizată politic și social, orice decizie a CEC privind numărul secțiilor de votare pentru transnistreni este inevitabil supusă criticilor. O parte va invoca insuficiența secțiilor, în timp ce alți actori vor denunța riscurile și costurile unei organizări prea largi. În ambele cazuri, se ignoră faptul că concurenții electorali nu au acces la alegătorii din regiune și nu pot desfășura campanie electorală în condiții de echitate”, a concluzionat ADEPT.