2 mii de euro, costul pretinselor „servicii” de influențare a procurorilor. Detalii din sentința de condamnare a lui Țuțu la opt ani de închisoare
A promis influență asupra procurorilor, pretinzând peste 20 de mii de euro pentru eliberarea unui bănuit din arest preventiv, dintre care 2 mii de euro pentru propiile servicii, fără a le presta însă. Așa a ajuns fostul deputat democrat Constantin Țuțu să fie condamnat la opt ani de închisoare pentru escrocherie și trafic de influență.
Ziarul de Gardă a analizat sentința motivată a primei instanțe în dosarul penal care i-a adus fostului deputat opt ani de închisoare cu executare.
La 27 ianuarie 2026, magistratul Petru Păun a pronunțat sentința în dosarul de îmbogățire ilicită și trafic de influență, în lipsa celui vizat. Astfel, inculpatul Țuțu a devenit condamnat în primă instanță. Fostul deputat democrat a refuzat să fie escortat de la Penitenciarul nr. 13, acolo unde este deținut într-un alt dosar, pentru a-și afla sentința.
Găsit vinovat pentru escrocherie, trafic de influență și fals în declarații
Instanța l-a recunoscut vinovat pentru pentru fals în declarații, escocherie și trafic de influență. A fost condamnat însă la opt ani de închisoare cu executare doar pentru escrocherie și trafic de influență, întrucât în episodul pentru falsul în acte publice a intervenit termenul de prescripție.
Totodată, pentru escrocherie, instanța i-a aplicat lui Țuțu o amendă în mărime de 450 de mii de lei, cu privarea de dreptul de a exercita funcții publice și de demnitate publică pe un termen de cinci ani.
De asemenea, Constantin Țuțu a fost achitat pentru îmbogățire ilicită. „Fapta nu întrunește elementele infracțiunii”, a menționat magistratul Petru Păun, cel care a pronunțat sentința.
„Pedeapsa sub formă de închisoare aplicată lui Constantin Țuțu prin prezenta sentință se calculează din data de 27 ianuarie 2026, Se aplică față de Constantin Țuțu arestul preventiv până la rămânerea definitivă a sentinței”, a conchis magistratul Petru Păun.
2 mii de euro, costul pretinselor „serviciilor” prestate de Țuțu
În 2017, pe când deținea funcția de deputat, Constantin Țuțu, dând asigurări că are influență asupra acuzatorilor din Procuratura municipiului Chișinău, a pretins 20 de mii de lei, în tranșe a câte 10 mii de lei, pentru a convinge acuzatorii ca un cunoscut de-al său să nu fie plasat în arest.
Totuși, Țuțu nu a reușit să-și onoreze promisiunea pentru care a pretins suma de 20 de mii de euro, iar apropiații bănuitului reținut au solicitat restituirea banilor, lucru care s-a întâmplat.
Țuțu a insistat însă că poate influența procurorii, chiar și după ce cunoscutul său a fost plasat în arest. Două luni mai târziu, bărbatul a fost eliberat, iar discuțiile despre cele 20 de mii de euro, Țuțu atribuindu-și „reușita”.
Astfel, Țuțu a intrat repetat în posesia celor 20 de mii de euro, menționând că, suplimentar, trebuie achitată o sumă de încă 2 mii de euro, ce ar reprezinta „costul serviciilor sale în vederea influențării procurorilor”.
Doi ani mai târziu, cei care au apelat la serviciile lui Țuțu au constatat că eliberarea bărbatului nu s-a produs grație fostului deputat democrat și că „i-a prezentat ca adevărată fapta mincinoasă, precum că ar avea influenţă asupra procurorilor”.
În continuare, instanța l-a găsit vinovat pentru trafic de influență, subliniind că „fapta s-a prin simpla pretindere și primire a mijloacelor bănești, indiferent de producerea sau nu a rezultatului scontat”. Totodată, instanța l-a găsit vinovat și pentru escrocherie, menționând că a creat o percepție eronată privind eliberarea cunoscutului său din detenție preventivă, grație implicării sale, iar pentru aceasta a pretins mijloace bănești.
Declarații de avere și interese personale, incomplete
Potrivit sentinței motivate, în declarația de avere și interese personale pentru anul 2017, Constantin Țuțu a omis intenționat să indice un teren, precum și sume de bani împrumutate și ulterior restituite, denaturând astfel informațiile privind veniturile și bunurile deținute. De asemenea, acesta nu a declarat dreptul de folosință asupra mai multor automobile de lux, printre care Mercedes V250D, Audi SQ7 și Skoda Kodiaq.
Totodată, și declarația de avere și interese personale pentru 2018 a fost completată eronat. Potrivit sentinței, acesta nu a declarat veniturile reale obținute din vânzarea unui automobil Mercedes S63, un împrumut acordat unei companii, precum și alte operațiuni financiare, indicând, în schimb, date fictive despre împrumuturi și datorii.
Deși a fost recunoscut vinovat pentru fals în declarații, Țuțu a fost liberat de pedeapsă penală din motivul intervenirii termenului de prescripție.
Cheltuieli cu 3 milioane mai mari decât venituri?
Potrivit procurorilor, între 2014 și 2019, „se constată o diferență substanțială dintre venituri şi cheltuieli, suma cheltuielilor prevalând asupra sumelor de venituri obținute”. Astfel, potrivit procurorilor, deși Constantin Țuțu a obținut venituri de 6,4 miliaone de lei, a avut cheltuieli mai mari – de peste 10 milioane de lei, diferența fiind de 3,5 milioane de lei, sumă care ar fi reprezentat venituri ilicite.
Aici, procurorii au notat imobilului de milioane în posesia căruia a intrat Țuțu, dar și alte bunuri mobile. Totuși, instanța a constatat că mai multe bunuri care au intrat în posesia fostului deputat nu au fost achitate integral, acesta având în continuare datorii către cei care i-au livrat bunurile. Astfel, Țuțu a fost achitat pe capătul de îmbogățire ilicită, procurorii nedemonstrând vina lui Țuțu în acest sens.
