Școli supraaglomerate vs. școli cu deficit de elevi: „Practic, suntem epuizați”
În timp ce în sate se închid școli din motiv că există clase cu 3–4 elevi, în unele școli din Chișinău, copiii, învățătorii și profesorii „se sufocă” în clase cu 38–42 de elevi. Aceasta este realitatea școlilor supraaglomerate, unde ajung să studieze cu câteva sute de elevi peste capacitatea fizică a instituțiilor de învățământ.
Pe de altă parte, tot în Chișinău, conform unor date ale Ministerului Educației și Cercetării, există școli cu deficit de elevi, cu sute de locuri libere la început de an școlar. Fenomenul scoate în față o serie de lacune ale sistemului, dar și lipsa de comunicare între reprezentanții autorităților publice centrale și locale, care se acuză reciproc.
— Doamnă învățătoare, am ajuns la sfârșitul paginii în caiet.
— Întoarce foaia!
— Doamnă învățătoare, s-a terminat pixul verde!
— Scrie cu cel albastru până cumperi pastă pentru cel verde!
— Doamnă învățătoare, câte rânduri să las de la ultima problemă?
— Mereu lăsăm câte două rânduri și scriem următoarea însărcinare. Așa e regula, așa am făcut întotdeauna.
„Este unicul serviciu unde și după serviciu mai ai de muncit”
Ne aflăm la Liceul Teoretic „Liviu Deleanu” din Chișinău, în clasa 1E – 40 de elevi în clasă, lecția de matematică, trei rânduri a câte șapte bănci pline ochi cu școlari. Mulți, curioși, gălăgioși și cu multiple „De ce-uri” în ghiozdane, picii zumzăie ca niște albine în jurul stupului. Ultimele bănci sunt atât de lipite de perete și atât de departe de tablă, că la un moment, în timpul lecției, un elev din penultima bancă se ridică și se îndreaptă spre tablă zicând „Acesta e 5 sau e 8?”, în timp ce transcrie un exercițiu rezolvat la tablă de colegii săi. Pe parcursul lecției, învățătoarea Nina Corghencea nu a stat locului nici pentru o clipă, darămite să ia loc pe scaun.
„Mai ales în clasele I, practic toată ziua stăm în picioare – pentru a fi văzute, auzite și să cuprindem toată clasa, să fie totul în vizorul nostru.”
Nina Corghencea este învățătoare de 27 de ani. Ea confirmă că în ultimii ani, se observă o tendință de creștere a numărului de elevi. Acest fapt o bucură, dar recunoaște că implică și „o doză de muncă suplimentară”, mai ales că munca învățătorilor continuă și acasă.
„Eforturile depuse își au amprenta asupra oboselii și după cinci ore, evident că suntem obosiți. La final de zi, după programul prelungit, practic suntem epuizați, dar găsim cumva forțele ca următoarea zi să ne reîncărcăm bateriile și să venim la datorie. Cred că este unicul serviciu unde și după serviciu mai ai de muncit. Și după finalizarea zilei de lucru, mai urmează pregătirile pentru următoarea zi – verificarea caietelor, însemnarea cifrelor și literelor pe caiețelele copiilor, comunicarea cu părinții, care tot este foarte importantă, și astfel ziua de muncă rulează până târziu seara de tot”, povestește învățătoarea.
Liceul Teoretic „Liviu Deleanu”: cu 689 de elevi peste capacitate
Exemplul clasei 1E nu este un caz singular. Numărul elevilor depășește cu aproape 700 capacitatea Liceului Teoretic „Liviu Deleanu”, susține directoarea adjunctă a acestuia, Rodica Păduraru.
„Instituția are capacitatea de 1266 de copii, dar la moment avem 1960 în instituție. Este un fapt știut că liceul nostru, și nu doar liceul nostru, are copii mulți în clase”, susține Păduraru.
Profesoara explică fenomenul prin faptul că „Buiucani este un sector tânăr”.
„În ultimii ani s-au construit multe blocuri de locuit și multă lume a venit în acest cartier. Este un cartier tânăr, evident, sunt familii cu copii mici, de școală, și, evident, ei aleg o școală care e mai aproape de casă, dar care și le oferă niște condiții foarte bune de învățare, ceea ce facem noi aici, în instituție, bineînțeles”, explică aceasta.
Totodată, directoarea adjunctă susține că legea „îi obligă să mai înmatriculeze un elev chiar dacă în clasa respectivă sunt deja peste 40 de elevi înscriși”.
„Dacă părintele vine cu actele în regulă, cu o viză de reședință în acest sector, evident că orice copil are dreptul la școală, are dreptul la a învăța, și evident că suntem puși în situația de a accepta pe toți copiii”, declară Păduraru.
Potrivit ei, subiectul supraaglomerării școlilor ar putea fi soluționat prin construirea anexelor pe teritoriul instituțiilor care se remarcă prin depășirea distribuției numărului elevilor.
„Cred că soluția cea mai bună ar fi extinderea spațiului, asta ar reduce puțin din presiunea claselor aglomerate și, mai ales, dacă terenul ne permite, ar fi binevenit, bineînțeles, construirea unei anexe, a unui alt bloc, în așa fel ca să reducem această presiune”, consideră directoarea adjunctă.
„Sunt lipite câte două-trei bănci”
La 2,6 km de s, la 7 minute distanță cu mașina, se află Liceul Teoretic „Dante Alighieri”. Liceul respectiv, de asemenea, se regăsește în topul instituțiilor supraaglomerate.
Ajungem în blocul în care își desfășoară activitatea clasele primare. Coridoarele sunt înguste, atât cât să încapă doar doi oameni; cabinetele profesorilor arată mai degrabă ca un antreu, iar clasele sunt pline peste măsură – câte trei mese lipite, care ajung până la ușă.
Liuba Paiu este învățătoare de peste 40 de ani. Acum este învățătoare la clasa a IV-a C.
„La începutul clasei I am avut 36 de elevi, se putea și mai mult, dar clasa e mică și nu putem. Apropo, vreau să vă spun că această clasă este adaptată pentru cabinet, ea nu a fost din start clasă. Și administrația mi-a intrat în voie, și băncile le-am făcut puțin mai mici ca standard – ca să încăpem mai mulți. Sunt lipite câte două-trei bănci, fiindcă trecerea printre rânduri este așa cum este”, spune Liuba Paiu.
„Acum suntem 34 de elevi, dar sunt clase mai mari unde sunt până la 38, 36, nu mai puțin, și tot în astfel de cabinete. Sigur că înțelegeți și dvs. că este foarte greu. Atunci când copiii nu au spațiu unde să se miște, să lucreze în grup, chiar nici hainele unde să le pună, este greu”, mai spune învățătoarea.
„La sfârșitul zilei de muncă, mai bem puțină apă și începem să verificăm caietele pentru lecția, pentru ziua următoare, fiindcă clasa a IV-a cere, ca și celelalte clase, de fapt, multă, multă dăruire de sine, timp. Și am vrea și spațiu, să avem aer, cum s-ar spune. Suntem obosiți, sigur. Dar mă motivează dragostea, cred că dragostea pentru copii, pentru profesia dată. Dacă era să nu fiu învățător, tot învățător era să fiu”, mai adaugă Liuba Paiu.
Liceul „Dante Alighieri”: „Supraaglomerarea ar fi cam la 140 %”
Potrivit directoarei Ala Leca, în instituție sunt 689 de elevi peste capacitatea acesteia.
„Capacitatea școlii la ambele blocuri ar fi cam de vreo 800 de elevi și având în vedere faptul că suntem 1374 de elevi, vă dați seama, supraaglomerarea ar fi cam la 140 %”, susține Ala Leca.
De aici apare necesitatea construirii unui bloc suplimentar de studii.
„Clasele primare funcționează în două schimburi din anul 1999. În anul acesta avem un proiect pe care l-am realizat din bugetul instituției pentru a extinde blocul claselor primare cu încă un bloc, în care să avem și o sală de sport, pe care nu o avem, și o sală de festivități, și cabinete suplimentare – ca să putem să desfășurăm activitatea într-un singur schimb. Din motiv că nu avem sală de sport, elevii noștri își desfășoară lecțiile de educație fizică pe terenul sportiv de afară, dar în timpul când ninge sau e prea rece, sau plouă, nu putem să desfășurăm lecțiile de educație fizică după cum ar trebui, conform curriculei.
Și nu avem nici sală de festivități. Iată din acest motiv, sărbătorile le desfășurăm în sala de clasă – se scot toate băncile din clasă, se invită părinții. Cam așa. Am făcut solicitări și la Direcția Generală, și către Primărie, pentru ca să ne ajute în realizarea acestui proiect, pentru că suma de investiții ar fi cam de 35 de milioane și bugetul nostru nu acoperă această sumă”, susține Ala Leca.
Directoarea amintește că în 30 de ani, în Chișinău nu s-a construit nicio școală de stat.
„Problema aglomerării nu este din cauza natalității, pentru că dacă am lua-o pe țară, nu e adevărat, natalitatea nu crește, dar este fluctuația oamenilor din localitățile rurale spre urbane, spre capitală. A doua problemă este construcția multor blocuri, și chiar aș spune eu, nu blocuri, dar întregi sectoare de blocuri noi, în care, desigur, vin copii, familii cu copii, și atunci nu facem față. Și asta e o problemă. Ar trebui să se gândească, probabil, primarul general ca să ridice și școli, de 30 de ani nu s-a construit nicio școală în capitală”, accentuează Leca.
Topul școlilor din capitală care se confruntă cu supraaglomerarea
Potrivit datelor oferite de reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării (MEC), supraaglomerarea claselor înregistrată la Liceele Teoretice „Liviu Deleanu” și „Dante Alighieri” nu reprezintă cazuri singulare. În cadrul Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” din capitală sunt 772 de elevi peste capacitate, clasa 1C fiind constituită din 41 de elevi. La Liceul Teoretic „Mihail Berezovschi” învață 722 de elevi peste capacitate, clasa 1E fiind constituită din 42 de elevi. În cadrul Liceului Teoretic „Ion Creangă” învață 410 elevi peste capacitate, clasa 1D fiind formată din 40 de elevi.
| Instituția | Elevi înscriși | Capacitate | Depășire |
| LT „Mihai Viteazul” | 1998 | 1226 | 772 |
| LT „Mihail Berezovschi” | 2568 | 1846 | 722 |
| LT „Liviu Deleanu” | 1955 | 1266 | 689 |
| LT „Dante Alighieri” | 1374 | 740 | 634 |
| LT „Hyperion” | 1775 | 1176 | 599 |
| LT „Ion și Doina Aldea-Teodorovici” | 1638 | 1100 | 538 |
| LT „Alexandr Pușkin” | 1321 | 850 | 471 |
| LT „Mircea Eliade” | 1219 | 760 | 459 |
| LT „Petru Rareș” | 1494 | 1070 | 424 |
| LT „Onisifor Ghibu” | 1589 | 1176 | 413 |
| LT „Ion Creangă” | 1586 | 1176 | 410 |
| LT „Nicolae Iorga” | 1628 | 1266 | 362 |
| LT „Elena Alistar” | 1119 | 760 | 359 |
Top 13 instituții școlare supraaglomerate din Chișinău (anul de studii 2025–2026). Sursa datelor: MEC
„Gimnaziul Optzecisisase” (Gimnaziul nr. 86, n.r.): 393 de locuri libere
La câțiva kilometri distanță de cele două licee supraaglomerate, găsim o altă realitate. Gimnaziul nr. 86 se află la 2,4 km, la circa 7 minute distanță cu mașina, de Liceul Teoretic „Dante Alighieri”. Conform MEC, Gimnaziul nr. 86 ar dispune de 393 de locuri libere.
Ne-am dorit să ajungem în incinta Gimnaziului nr. 86 pentru a discuta cu directorul, cu profesorii din instituție, pentru a vedea condițiile în care învață elevii, dar și pentru a înțelege de ce școala e „evitată” de părinți. Dar Veaceslav Șendrea, directorul instituției, a refuzat să discute cu noi. Inițial, ne-a răspuns că „s-a săturat de interviuri”, dar că se mai gândește, „verifică dacă mai are make-up” și revine, însă ulterior ne-a informat, printr-un apel, că refuză să ofere declarații la subiect și să apară în reportaj, deși este director al unei instituții publice de învățământ. L-am informat despre faptul că vom merge în fața instituției și vom face filmări acolo.
În după-amiaza aceleiași zile, am mers la adresa instituției de învățământ pentru a filma edificiul. Gardul instituției e ruginit, pavajul din curte e învechit, iar fațada Gimnaziului – cârpită pe alocuri. Nu am intrat în instituție, nu am filmat fețele elevilor din curte, ci doar edificiul și curtea acestuia. Când am încheiat filmarea și voiam să ieșim din curte, pe ușa gimnaziului a ieșit directorul instituției, Veaceslav Șendrea. Inițial, acesta s-a prefăcut că nu ne vede. Când l-am abordat și am îndreptat camera video spre el, a devenit agresiv, s-a arătat deranjat și ne-a deschis poarta – să părăsim curtea. Directorul a început să ne filmeze și el, a invocat că legitimațiile noastre „nu ar fi bune, pentru că ștampila ar fi pe laminat”. Nici argumentul că instituțiile statului recunosc veridicitatea legitimațiilor nu l-a convins pe director să discute cu noi despre locurile libere din gimnaziu.
Reportera ZdG: De ce sunteți atât de agresiv? Ne alungați din curte. Este vorba de un reportaj în care arătăm starea de lucruri.
Veaceslav Șendrea: Care stare de lucruri?
Reportera ZdG: Că în timp ce în apropiere sunt școli supraaglomerate, dvs., aflându-vă la o distanță relativ mică de acestea, duceți lipsă de elevi. Sunteți în topul expus de Ministerul Educației.
Veaceslav Șendrea: Bravo Ministerul Educației, unica nu a menționat – că am clase unde am un sfert de copii cu CES (copii cu cerințe educaționale speciale, n.r.).
Reportera ZdG: Păi noi am vrut să vorbim, să vedem ce se întâmplă
Veaceslav Șendrea: Păi eu am spus că vorbim, dar fără să mă filmați.
Reportera ZdG: Dar dvs cum mă filmați?
Veaceslav Șendrea: Că așa vreau eu.
Reportera ZdG: Eu am venit în calitate de jurnalistă să am o convorbire civilizată cu un director al unei instituții de învățământ.
Veaceslav Șendrea: Păi de ce nu v-ați înțeles să veniți să vorbim civilizat?
Reportera ZdG: Păi cum nu?
Veaceslav Șendrea: Eu v-am spus că nu vreau să dau la cameră interviu.
Reportera ZdG: Nu, dvs ați spus că nu vreți îndeobște să dați.
Veaceslav Șendrea: Eu am spus că nu vreau să dau la cameră interviu.
Reportera ZdG: Pentru că nu sunteți pregătit cu make-up, să mai spunem și așa?
Veaceslav Șendrea: Da, da, corect.
Reportera ZdG: Asta e motiv al unui director de instituție, ca să invoce că nu are make-up?
Veaceslav Șendrea: Dar eu sunt obligat să vă dau interviu când vreți dvs și când nu sunt pregătit eu.
Reportera ZdG: Eu nu am zis că sunteți obligat, eu nici nu v-am zis ora.
Veaceslav Șendrea: Păi v-am spus că nu sunt gata acuma.
Reportera ZdG: Eu v-am telefonat ca să stabilim.
Discuția cu directorul „Gimnaziului Optzecisisase” (Gimnaziul nr. 86, n.r.), așa cum e denumită pagina instituției pe Facebook, a avut loc la începutul lunii decembrie, anul 2025. Deși a promis, Șendrea nu a revenit cu un apel pentru a conveni asupra discuției nici până la mijlocul lunii ianuarie a anului 2026.
Topul școlilor cu locuri libere
Potrivit reprezentanților MEC, în Chișinău, școlile supraaglomerate coexistă cu circa 5–10 mii de locuri școlare neutilizate. În Chișinău, cele mai multe locuri disponibile sunt, conform datelor MEC, la Gimnaziul nr. 49, amplasat în sectorul Botanica, pe șoseaua Muncești, la marginea capitalei, vizavi de Aeroportul Internațional Chișinău. La Liceul „Matei Basarab”, cu predare în limba rusă, există peste 800 de locuri libere. Și la Gimnaziul nr. 31, amplasat tot pe șoseaua Muncești, există peste 700 de locuri libere.
Contactat telefonic, directorul Gimnaziului nr. 49, Andrian Topal, a explicat numărul mare de locuri libere prin amplasarea geografică a instituției.
„E departe, noi suntem aproape de Sîngera. Plus, e statut de gimnaziu, nu de liceu”, a explicat Topal.
Lidia Prisacari, directoarea Liceului Teoretic „Matei Basarab”, a declarat că datele oferite de reprezentanții MEC nu sunt adevărate.
„Eu nu am locuri libere. Ministerul Educației nu a ținut cont de faptul că o aripă a liceului este dată sub centrul municipal, dar dacă mai luăm că avem și copii cu CES, care tot trebuie integrați, cu ei se lucrează unu la unu în sală aparte… Așa că eu nu știu ce este pe site-ul Ministerului”, ne-a transmis prin telefon directoarea liceului.
| Instituția | Număr de elevi | Capacitate | Locuri libere |
| Gimnaziul nr. 49 | 217 | 1266 | 1049 |
| LT „Matei Basarab” | 479 | 1320 | 841 |
| Gimnaziul nr. 31 | 463 | 1240 | 777 |
| Gimnaziul „Taras Șevcenko” | 382 | 960 | 578 |
| LT „Bogdan Petriceicu Hașdeu” | 1015 | 1562 | 547 |
| Liceul Teoretic „Dacia” | 751 | 1266 | 515 |
| LT cu Profil Sportiv „Gloria” | 1114 | 1600 | 486 |
| Gimnaziul „Steliana Grama” | 392 | 840 | 448 |
| Gimnaziul „Galata” | 453 | 900 | 447 |
| LT „Natalia Gheorghiu” | 724 | 1160 | 436 |
| Gimnaziul „Nicolae H. Costin” | 422 | 840 | 418 |
| Gimnaziul nr. 86 | 207 | 600 | 393 |
| LT „Antioh Cantemir” | 610 | 980 | 370 |
| Gimnaziul „Decebal” | 294 | 640 | 346 |
| Liceul cu Profil Sportiv „AVANTE” | 931 | 1260 | 329 |
„Directorii și profesorii preferă să sufere în tăcere decât să polemizeze cu șefii lor de la primărie”
În cadrul unei conferințe de presă organizate în luna decembrie 2025, ministrul Educației, Dan Perciun, a denunțat problema supraaglomerării claselor din școlile capitalei prin prisma inexistenței unei strategii din partea responsabililor, dând vina pe reprezentanții administrației publice locale din Chișinău.
„Astăzi, în Chișinău, directorii și profesorii preferă să sufere în tăcere decât să polemizeze cu șefii lor de la primărie. Iar în asemenea condiții, cu o administrație locală care evită subiectul, cu o rețea școlară care merge și așa, cu zeci de autorizații de construcție eliberate fără nicio analiză a impactului asupra școlilor, noi nu putem asista indiferent. Părinții, elevii, profesorii nu pot aștepta până când administratorii orașului găsesc timp, energie și voință pentru ca să vină cu un plan minimal pentru dezvoltarea rețelei școlare din oraș”, spunea Perciun la începutul conferinței.
„În ultimii cinci ani de zile, numărul elevilor din Chișinău a crescut cu 15 mii de copii. Este o veste bună pentru oraș, dar această creștere nu a fost însoțită de nicio strategie de extindere sau modernizare a spațiilor școlare. Astăzi avem școli în care clasele ajung la 38, 40, uneori și 42 de elevi, peste orice standard acceptabil, peste orice capacitate de proiectare, peste orice limită a bunului simt”, a mai adăugat ministrul Educației.
El spune că, pe lângă alte motive, una dintre probleme este faptul că „directorii sunt într-o situație imposibilă, pentru că astăzi, pe un district școlar există o singură școală. Respectiv, formal, toată lumea care are viză de reședință în acel perimetru are dreptul de a fi înmatriculat la acea școală. Mai mult ca atât, Primăria nu zice că îți poți duce copilul și în altă școală. Și părinții mai și insistă să meargă anume acolo. De asta și e atât de important să redesenăm districtele școlare și să existe măcar două, trei, patru școli care să facă parte din același district. Și atunci, directorul poate zice părintelui – dragă părinte, la mine în instituție locuri nu mai sunt, dar pe același district școlar este instituția de vizavi. Acolo sunt locuri, mergeți acolo. Dar acum, directorul nici nu poate refuza, pentru că așa sunt prevederile de la nivelul Consiliului Municipal și ale Primăriei, că e o singură școală, un singur district. Și el e obligat formal să ia pe toți. Ce să facă, unde să-i redirecționeze? Și asta nu e o problemă care se rezolvă la nivelul unui director de școală din oraș. Trebuie să existe o viziune a Direcției și a Consiliului Municipal, și a Primăriei pe marginea acestui subiect. Și cea mai simplă și banală rezolvare este să nu fie o școală – un district, să fie măcar două, trei, patru”, preciza ministrul Educației.
Cu referire la școlile care înregistrează deficit de elevi, Perciun a precizat că „sunt locuri libere în școli în care părinții nu vor să ajungă, pentru că nu au fost modernizate, nu sunt sprijinite și nu sunt promovate. Această situație este rezultatul unor ani de decizii neinspirate, al investițiilor făcute de Primărie fără o minimă viziune și al lipsei unei planificări urbane responsabile. Bugetul Primăriei nu merge acolo unde ar rezolva problema, către școlile care trebuie modernizate și au locurile libere”, acuza Perciun.
Ping-pong de replici între reprezentanții MEC și reprezentanții DGETS
Potrivit secretarei de stat a MEC, Valentina Olaru, există mai multe cauze ale acestui fenomen.
„Putem constata absența unui plan coerent al Primăriei Chișinău pentru soluționarea acestei probleme, ineficiența modului de organizare a districtelor școlare, subutilizarea unor edificii existente și spații nefolosite, utilizarea în alte scopuri a unor clădiri școlare, o politică investițională fragmentară, gestionarea ineficientă a investițiilor din bugetul municipal și eliberarea documentației urbanistice fără corelarea la necesitățile educaționale”, sublinia Olaru.
Instituțiile școlare din Chișinău se află în gestiunea Direcției Generale Educație, Tineret și Sport din cadrul Primăriei Chișinău.
Andrei Pavaloi, șef adjunct al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport (DGETS), susține însă că trebuie „să reducem” subiectul „de la supraaglomerare la aglomerare”. Pentru că după discuția cu Pavaloi a fost necesar să discutăm cu un reprezentant al Ministerului Educației, situație ce a degenerat într-un ping-pong de replici, am decis să punem declarațiile funcționarilor față în față.
Fiind întrebat de ce există clase cu 38–42 de elevi, Pavaloi a răspuns că acest lucru se întâmplă din motiv că în Codul Educației nu este reglementat numărul minim și maxim de elevi permis într-o clasă.
„La ziua de astăzi, noi nu avem reglementat clar care este numărul limită al elevilor într-o clasă. Nu avem astfel de reglementări. Avem doar Regulamentul sanitar și în baza regulamentului sanitar, și în baza spațiului de care dispune o clasă, putem stabili un anumit număr de elevi maximum. Dar dacă clasa este de 100 de metri pătrați, respectiv, și numărul elevilor poate să fie la 50. Nu există astfel de reglementări”, a explicat Andrei Pavaloi, șef adjunct al DGETS.
Am întrebat responsabilii de la Ministerul Educației de ce nu se intervine în Cod în acest sens. Valentina Olaru, secretară de stat la MEC, susține că Regulamentul sanitar răspunde acestor necesități și că mai departe „e misiunea APL-ului”.
„În Codul Educației este foarte expres scris că aprobarea rețelei de clase și nemijlocit a condițiilor, a volumului de elevi în clasă, a numărului de elevi, este prioritatea APL-ului. Intervenția în momentul în care noi am retrage anumite atribuții de la autoritatea publică locală, adică i-am priva de anumite drepturi, trezește o mare nemulțumire din partea CALM-ului (Congresul Autorităților Publice Locale, n.r.). APL-ul, dacă înțelege foarte clar că 35 de elevi este mult, înseamnă că ei aprobă rețeaua de clasă pentru maximum 25 de elevi la nivel de instituții. Și nu există o problemă ca să iei această decizie”, punctează Olaru.
Totodată, secretara de stat sugerează că reprezentanții APL-ului își încalcă propriile reguli.
„Mai mult ca atât, vreau să vă spun că anul trecut, Consiliul de Administrație al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport din Municipiul Chișinău a aprobat decizia cum că vor înmatricula nu mai mulți de 25–30 de elevi, dar propria decizie și-a încălcat-o. Adică, chiar dacă și inițial a existat mesajul către directorii din Chișinău să nu înmatriculeze mai mult, pe urmă, în momentul în care s-a început înmatricularea în clasa I, oricum, directorul a fost rugat, sunat să schimbe, de exemplu, aceleași limite de înmatriculare pe platforma e-Scoală. Și ei au mai luat un copil, doi copii, așa ajungând până la 30 și peste 30. De aceea nu este problema într-aceea că Ministerul va stabili normele”, susține secretara de stat.
În cadrul conferinței de presă, Dan Perciun a menționat că deseori părinții recurg la atribuirea unei vize de reședință fictive pentru a-și înmatricula copilul în instituția de învățământ dorită. Pavaloi confirmă acest fapt, dar spune că a cerut ajutorul Ministerului în acest sens.
„Avem o solicitare foarte mare de înscriere în clasa I, iar regulamentar, noi urmează în clasa I să îi înscriem pe acei copii care au împlinit șapte ani până la 1 septembrie, în prima etapă, și sunt din acel district. Și avem foarte multe constatări când părinții, fiind anterior, cu două-trei luni înainte de a se începe procesul de înscriere în clasa I, și-au făcut viză de reședință în acel district al acelei instituții. Și noi am sesizat nu doar o dată Ministerul pe acest subiect, că ar trebui reglementat ca părintele copilului care urmează să fie înregistrat în clasa I într-o anumită instituție să aibă o viză stabilă de reședință. Răspunsul a fost că legal, dacă părintele are viză de reședință în acel district, indiferent de ce perioadă are acea viză de reședință, «trebuie să faceți înmatricularea în acea instituție»”, susține șeful adjunct al DGETS.
În replică, Valentina Olaru neagă că reprezentanții Ministerului ar fi oferit un asemenea răspuns, iar ceea ce ține de vizele de reședință și districtele școlare, susține că e de competența Direcției să facă ordine în acest sens.
„Noi nu am dat niciodată un astfel de răspuns – că «trebuie să fie înmatriculați», noi întotdeauna am dat un răspuns la faptul că copiii au dreptul ca să le fie asigurat dreptul la educație. Și nu am spus nemijlocit că trebuie copilul să fie înmatriculat în școala X sau Y. Noi întotdeauna am susținut dreptul la educație al copilului și am susținut înmatricularea copilului în orice școală, nu în o școală sau în alta, ci acolo unde este spațiu și unde este normal ca copilul să-și găsească loc de înmatriculare. Pentru că și Chișinăul asta recunoaște, ei au multe școli care nu sunt supraaglomerate și ei știu foarte bine și ar putea să înmatriculeze acest copil în acea școală în care nu există supraaglomerare. Vizele de reședință fictive, la momentul în care Direcția de Învățământ are o platformă, un registru, o platformă electronică, rămâne numai să se conecteze, să discute cu ASP-ul și să facă conexiunea dintre această platformă cu registrul de la ASP, în care foarte clar se vede unde are omul ăsta viză de reședință și unde nu are viză de reședință. Aceasta lasă loc pentru perfecționarea platformei electronice pe care o au pentru înmatriculare. Și atunci, eu cred că problema cu viza de reședință fictivă s-ar rezolva”, susține Valentina Olaru.
Așa cum directoarele ambelor instituții supraaglomerate au sugerat drept soluție construirea unor anexe noi, l-am întrebat pe Pavaloi cum vede această opțiune. Pavaloi susține că e binevenită, dar își dorește și fonduri guvernamentale în acest sens.
„În sensul ăsta, ziceam, este necesară și implicarea fondurilor guvernamentale, fiindcă bugetul municipal, care din totalul de aproximativ 70 de miliarde care sunt veniturile Primăriei municipiului Chișinău, sunt transmise, în mare parte, către bugetul național. În bugetul municipal, înapoi, vin în jur de patru miliarde. Adică ar fi ok în momentul în care, cu adevărat, ne dorim găsirea unor soluții pentru anumite situații, să le găsim împreună și să discutăm aceste lucruri și să convenim asupra unor situații. Fiindcă în momentul în care, nu știu, dvs. ați mâncat și sunteți sătulă, dar aveți nevoie de apă și vi se dă în continuare mâncare, nu știu care e rostul”, precizează Andrei Pavaloi.
Secretara de stat susține că „vor veni fonduri guvernamentale”, dar se întreabă „de ce Primăria se împrumută pentru construirea trotuarelor, dar nu s-ar putea împrumuta și pentru școli”.
„Deci, în primul rând, Primăria a mai construit anexe, noi nu o considerăm că nu este viabilă. Întrebarea despre fonduri guvernamentale – în momentul în care Primăria a putut să ia atâtea împrumuturi pentru trotuare, de ce Primăria nu poate să ia împrumuturi pentru școli?
Mai mult ca atât, dacă o să vă uitați pe bugetul Primăriei, în fiecare an bugetul Primăriei are neexecutate milioane de lei. Întrebarea este de ce nu ne învățăm să planificăm așa ca să ne ajungă bugetul pe care noi nu-l executăm, să-l îndreptăm spre construcția de aceste anexe în anumite instituții. Mai mult ca atât, când Primăria a dat milioane de lei pentru construcția bazinului de la «Natalia Gheorghiu», nu s-a gândit că are nevoie de investiții pentru a face aceste anexe care sunt necesare la anumite școli. Deci, este o întrebare la care ar trebui să se reflecteze – cum facem investițiile și unde dăm, și care este mai prioritar, și care este mai secundar.”
Totodată, Pavaloi s-a arătat deranjat de faptul că reprezentanții MEC au declarat în cadrul conferinței de presă că „Primăria nu are un plan asupra problemelor din școli, inclusiv cu districtele școlare”.
„Ministerul Educației a menționat mai multe lucruri în acea conferință de presă, inclusiv faptul că Primăria nu are un plan, nu are o strategie, nu are o viziune asupra problemei ce ține de extinderea spațiilor. Păi, sunt niște lucruri care nu corespund adevărului, fiindcă noi avem și o dispoziție din anul 2020 cu privire la constituirea unei comisii privind asigurarea funcționalității, eficienței rețelei instituțiilor de învățământ. Avem și un plan elaborat pe termen scurt, mediu și lung pentru soluționarea a astfel de situații. Fiindcă noi analizăm numărul de copii care îi avem înmatriculați în instituțiile preșcolare, în grădiniță, și urmează să găsim soluții pentru școlarizarea acestora. În acest sens, noi avem mai multe strategii de soluționare a respectivei stări de lucruri. Și în sensul ăsta, noi am redeschis aproximativ 4000 de locuri noi în instituțiile școlare. Inclusiv ceea ce spune Ministerul cu referire la instituțiile mixte este absolut greșit, fiindcă noi am deschis instituții mixte”, precizează Pavaloi.
În replică, Valentina Olaru admite că este vorba și de o problemă de comunicare.
„Noi, într-adevăr, nu cunoaștem de niciun plan și nici de o strategie pe care o are Primăria, pentru că nici Primăria, și nici Direcția Generală, nu au făcut publică această strategie și acest plan. Atunci, dacă ea există, înseamnă că există mari probleme în ceea ce privește transparența la Direcția Generală și comunicarea anumitor strategii, planuri, proiecții pe pagina oficială a Direcției.
Ei ne învinuiesc pe noi că ei nu cunosc despre planurile Ministerului și noi le comunicăm asta în conferința de presă, seamănă că există o problemă reciprocă la ceea ce privește informarea și fluxul de informație. Noi, cel puțin, o facem publică și spunem despre care este planul nostru. Ei, cumva, au făcut secret din lucrul ăsta”, punctează secretara de stat a MEC.
Pavaloi a mai declarat că își dorește deschidere din partea reprezentanților MEC nu doar în conferințe de presă.
„Așteptăm să vedem demersul din partea Ministerului, să vedem deschiderea nu doar în conferințele de presă, dar și…”
Același lucru îl spune și secretara de stat din cadrul MEC.
„Eu mai mult ca atât, aș vrea să spun că și Ministerul așteaptă ca noi să ne așezăm la masă și să venim cu soluții concrete. Pentru că de fiecare dată noi am primit doar scrisori cu anumite pretenții față de Ministerul Educației. Noi n-am primit nicio solicitare din partea Direcției Generale Educație și Tineret și Sport cu îndemnul – stimat minister, haideți să ne întâlnim și să discutăm despre problema asta. După cât eu înțeleg, problema este a Direcției, în primul rând, a autorității publice locale. Și în momentul în care Direcția își dorește ca să aibă un dialog mai profund decât cel oficial prin schimb de scrisori, eu cred că, normal, inițiativa trebuie să vină din partea lor. De aceea noi și am inițiat această discuție publică, am ieșit, am spus public și am zis noi așteptăm, așteptăm răspunsul Primăriei, ca ei să vină și noi să ne așezăm și să discutăm la subiectul ăsta. Pentru că ei nu sunt subordonații noștri și noi nu putem să le dăm indicații. Noi putem numai să le facem invitații”, susține secretara de stat, Valentina Olaru.
„Eu nu am văzut astfel de declarații”
L-am mai întrebat pe Pavaloi dacă ar vrea să lucreze într-o clasă în care sunt 40 de elevi. Șeful adjunct al DGETS a răspuns că nu vede o problemă în acest sens și că „orice muncă este obositoare”.
Reportera ZdG: Dvs. ați lucra într-o clasă în care sunt 40 de elevi în clasa I?
Andrei Pavaloi: Nu văd o problemă în sensul ăsta. Ziceam, foarte mult contează calitatea cadrelor didactice, instruirea acestora, oferirea de materiale didactice pentru cadrele didactice, fiindcă tu poți fi un învățător bun și poți face ore și cu 40 de copii, și faci ore foarte bune. Și tu poți fi un învățător în care statul nu a investit într-atât de mult și nu te-a instruit, și nu te-a învățat, și nu ți-a oferit posibilitatea ca să crești, și îți va veni greu și cu 20 de copii să faci lecții.
Reportera ZdG: Totuși, învățătorii se plâng de oboseală, efort considerabil în astfel de clase…
Andrei Pavaloi: Eu nu am văzut astfel de declarații. Fiecare muncă este obositoare.
Un alt aspect invocat de către Dan Perciun în timpul conferinței de presă a fost cel cu privire la faptul că pentru a reduce supraaglomerarea instituțiilor de învățământ ar fi binevenit ca responsabilii de la Primărie să le ceară dezvoltatorilor de blocuri locative să construiască și școli, pe lângă cartiere, așa cum se întâmplă peste hotare.
I-am întrebat pe responsabilii de la Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare dacă a fost pus în discuție vreodată subiectul respectiv și ce ar trebui să se întâmple ca să li se ceară dezvoltatorilor de blocuri locative să construiască și școli.
„Pe subiectul supraaglomerării unor școli din municipiul Chișinău s-a expus șeful Direcției Generale Educație, Tineret și Sport, Andrei Pavaloi. În ceea ce privește atribuțiile Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, acestea sunt exercitate în strictă conformitate cu legislația în vigoare”, ne-a transmis într-un mesaj comunicatoarea instituției, Alina Procopciuc.
