Principală  —  IMPORTANTE   —   VIDEO/ „O strecor, o fierb,…

VIDEO „O strecor, o fierb, dar oricum apa nu-i așa cum trebuie să fie”. Satul Peciște, raionul Rezina. Anul 2022

O parte dintre locuitorii satului Peciște, raionul Rezina, sunt nevoiți să parcurgă câțiva kilometri pentru a avea acces la apă. Chiar și în aceste condiții, localnicii afirmă că apa pe care sunt nevoiți s-o utilizeze zi de zi nu corespunde cerințelor elementare de calitate. „Aducem apa, lăsăm să se limpezească, o strecurăm, o fierbem și o folosim la mâncare sau de băut”, spune un bărbat din sat. Problema aprovizionării cu apă a satului este una veche și s-a regăsit pe agenda de promisiuni a ultimilor trei primari, fără a putea fi soluționată.

Problema aprovizionării cu apă în satul Peciște, raionul Rezina, vizează, în special, două mahalale din sat, numite de localnici „Șes” și „Movileni”, zone aflate pe o colină și pe un teren prundos. Amplasarea, dar și seceta din ultimele veri, au agravat problema accesului la apă de calitate a peciștenilor care locuiesc în aceste zone.

„Eu spăl vesela cu apă de ploaie. Iată acum am pus căldările și curge apă din streașină”

Nu mai simt gustul apei. Mi-i dor de gustul apei. Stăteam într-o zi în casă și îi zic bărbatului: – Așa mi-i sete de o cană de apă proaspătă de la fântână. Pot să zic că nici nu mai țin minte cum e apa bună la gust”, ne spune Elena Topor, locuitoare a satului Peciște, raionul Rezina.

Femeia ne-a invitat în gospodăria ei pentru a ne arăta unde și în ce recipiente stochează „neprețuita apă”. „Să vedeți din ce butelii bem noi apă, unde e sănătatea noastră. Ia, uitați-vă (arată spre buteliile de plastic vechi și înverzite de apă, n.r.) de unde bem apă. Le astup cu plăpumi să nu înghețe apa”, spune mătușa Elena. De trei ani, afirmă localnicii din Peciște, toată apa din fântânile amplasate în apropierea zonei Movileni, cum îi zic sătenii, au secat.

Soții Elena și Nicolae Topor, care trăiesc în această zonă, sunt nevoiți să meargă la câțiva kilometri depărtare pentru a se aproviziona cu apă. „O aducem de la doi-trei kilometri. Plătim o mașină să ne aducă apa în butoaie sau în sticlele celea mari din plastic, dar acum și benzina s-a scumpit. Dacă economisim bine, ne ajunge apa și pe două luni. E criză de apă, o cruțăm cum putem”, povestește moș Nicolae.

Cei doi gospodari precizează că, pe lângă faptul că nu-i suficientă, nici calitatea apei nu este una care să corespundă cerințelor. „Eu spăl vesela cu apă de ploaie. Iată acum am pus căldările și curge apă din streașină. După asta, apa cu care le clătesc și încă mai este curată o las și o încălzesc a doua oară. Iată cum ne isprăvim”, explică amănunțit procesul Elena Topor.

În gospodăria soților Topor, ca și în altele din sat, apa este stocată în butelii uzate

„O strecor, o fierb, dar oricum apa nu-i așa cum trebuie să fie”

În ultimii trei ani, în Peciște au secat 64 de fântâni, dintre care 46 sunt din zona Movileni. Ion Baltean, un alt sătean, spune că, în ciuda încercărilor de a reabilita fântânile din apropiere, ele rămân secate: „Încercăm, împreună cu alți vecini, să curățăm fântânile în speranța că vom avea apă, dar niciun rezultat”.

Moș Ion spune că-i mai salvează fântânile din apropiere, care, deși se află pe drumuri greu accesibile, sunt cele mai aproape de casele lor: „Aducem apă tocmai din valea ceea abruptă. Dacă mai seacă și apa din fântânile astea din apropiere, noi ce ne facem?”, se întreabă nedumerit bărbatul.

Mai în glumă, mai în serios, Ion Baltean povestește despre circulația și viața apei din mai multe gospodării din mahala: „Aducem apa, lăsăm să se limpezească, o strecurăm, o fierbem și o folosim la mâncare sau de băut. Dacă vedem că deja nu-i bună de băut, dăm apa la câine, de la câine la păsări, de la păsări la purcel și tot așa”, spune, cu haz, moș Ion.

Familiile unde consumul de apă e mai mare, așa cum sunt cele care au copii mici, se necăjesc și mai mult. Maria Chihaia are un nepot care locuiește împreună cu ea. Femeia spune că prețuiește apa „ca ochii din cap”. „Tare greu ne descurcăm cu apa. O strângem în butoaie, în castroane, căldări. Apa de la fântâna de unde luăm noi apă are nisip. Așteptăm să se așeze nisipul și încetișor luăm apă să nu o tulburăm. O strecor, o fierb, dar oricum apa nu-i așa cum trebuie să fie. E greu, pentru că băiețelul (nepotul, n.r.) se duce la școală, iar, spălând hăinuțele, făcând baie, se duce repede apa”, povestește pecișteanca.

„În februarie vom merge la Ministerul Infrastructurii cu proiectul pentru aprovizionare”

Vasile Bivol, primarul satului Peciște susține că „anumite circumstanțe” au îngreunat și chiar au stopat implementarea proiectului de alimentare cu apă și canalizare a zonelor din sat unde au secat fântânile, iar localnicii nu au acces la apă. „Proiectul inițial a fost elaborat în 2013. El a fost depus de două sau trei ori la Fondul Ecologic Național (FEN), dar de fiecare dată era respins. În 2019 a fost schimbată amplasarea fântânii arteziene, iar din acest motiv investiția nu a avut loc. Acum, în februarie, vom merge la Ministerul Infrastructurii cu proiectul pentru aprovizionare”, afirmă primarul de Peciște, aflat la primul mandat, pe care l-a obținut în 2019. Anterior, primar al satului a fost tatăl său, Tudor Bivol.

Vasile Bivol este sigur că, în curând, Primăria va primi undă verde pentru implementarea proiectului de construcție a apeductului din sat: „Oamenii se descurcă greu. Lipsa apei e o chestie de evul mediu. Se promite că în luna februarie vor fi apeluri de proiect, o potențială finanțare. Sunt optimist și cred că se va rezolva problema”, susține primarul de Peciște.

Proiectul de alimentare cu apă este costisitor, de aproximativ 13 milioane de lei și presupune construcția a șase kilometri de apeduct, canalizare și o stație de epurare a apei. Cei de la FEN ne îndemnau să etapizăm proiectul, dar acest fapt va îngreuna și mai mult executarea proiectului, pentru că nu vom avea toată finanțarea”, punctează Vasile Bivol, cu referire la dificultățile implementării proiectului de aprovizionare cu apă a localității.

Fântâni ruginite și secate la răscruci de drum. Imagine caracteristică a mai multor sate din R. Moldova

Petițiile locuitorilor — insuficiente pentru a soluționa problema

Problema aprovizionării cu apă a localității Peciște, spun sătenii, se prelungește de ani buni, ea fiind pe agenda de promisiuni a ultimilor trei primari. Pentru că și-au pierdut speranța în autoritățile locale, oamenii au scris nenumărate petiții adresate autorităților centrale. Cu toate acestea, răspunsurile primite nu le-au oferit o soluție. „Am scris scrisori și la Maia Sandu, și la Fondul Ecologic, și la ministere. Niciun răspuns clar nu am primit. Au venit politicieni în perioada electorală și ne tot promiteau rezolvarea problemei cu apa, dar nimic”, povestește Elena Topor.

Într-un răspuns semnat de reprezentanții Agenției „Apele Moldovei”, în iunie 2020, se menționa că „la momentul actual, pentru soluționarea problemei abordate, Primăria s. Peciște a elaborat documentația de proiect privind aprovizionarea cu apă și canalizare a satului, iar în anul 2019 a fost prezentată FEN pentru examinare. La acest capitol, recomandăm administrației publice locale să conlucreze și cu alte fonduri și instituții financiare, care activează în țară, pentru finanțarea implementării acestui proiect”. Cu aceeași recomandare, de a face rost de finanțare, a venit și Consiliul Raional Rezina.


FEN a respins de mai multe ori cererea de finanțare a proiectului privind aprovizionarea cu apă și canalizare a satului Peciște, ultima dată în luna noiembrie 2021.

Proiectul de aprovizionare cu apă în satul Peciște, pus pe repaos

Olimpia Prodan, consultant principal în cadrul Serviciului de informare și comunicare cu mass-media din cadrul Ministerului Mediului, menționează că, din acest an, FEN nu va mai acoperi finanțarea proiectelor de alimentare cu apă și canalizare a localităților, aceste atribuții urmând să revină Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR).

Astfel, proiectele care au fost respinse pentru finanțare din sursele FEN, așa cum este și cazul proiectului din satul Peciște, urmează să fie, din nou, expediate și prezentate de către reprezentanții autorităților publice locale sau de către alți beneficiari către un alt fond, doar că acesta încă nu a fost creat. „Odată ce este lansat noul fond de finanțare a lucrărilor de aprovizionare cu apă și canalizare a localităților, proiectele care au fost respinse anterior pot fi expediate din nou, deja în cadrul MIDR”, a precizat Alina Merlici, purtătoarea de cuvânt a MIDR.

Conform datelor Centrului Hidrologic, circa 50% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă de calitate. Aproape 60% din populație este aprovizionată cu apă prin sistemul decentralizat (fântâni, izvoare). De regulă, acestea sunt apele freatice. Marți, 1 februarie, Consiliul directorilor executivi al Băncii Mondiale a anunțat că a aprobat finanțarea pentru Proiectul „Securitatea aprovizionării cu apă și sanitație în Moldova”, în valoare de 4411 milioane de euro, care va susține Guvernul R.Moldova în implementarea unei abordări comprehensive și pe termen lung pentru soluționarea provocărilor persistente în sectorul apei din țară.