Profil de candidat: Blocul Politic „Alternativa”
În frunte cu politicieni care au un trecut pro-rus, Blocul Politic „Alternativa” se poziționează drept o alternativă pro-europeană. Din blocul înregistrat cu numărul 10 în buletinul de vot fac parte Mișcarea Alternativă Națională, condusă de primarul Chișinăului Ion Ceban, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, în frunte cu fostul premier Ion Chicu, Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic, condus de fostul deputat și ideolog comunist Mark Tkaciuk, precum și o echipă în frunte cu Alexandru Stoianoglo, fost deputat, fost procuror general și fost candidat susținut de Partidul Socialiștilor la alegerile prezidențiale din 2024.
Ziarul de Gardă vă propune o radiografie a Blocului Politic „Alternativa” și a listei de candidați pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie.
„Ca să nu existe întrebări, pledăm pentru integrarea europeană ca obiectiv major al țării. Vorbim și scriem în limba română. Știm că există un război și o agresiune la Est, împotriva Ucrainei”, a punctat Ion Ceban, liderul Partidului Mișcarea Alternativă Națională, chiar la formarea Blocului Politic „Anternativa”.
Deși se declară a fi orientată spre integrarea europeană a R. Moldova, bazele noii forțe politice au fost puse de politicieni cu trecut pro-rus și cu legături la Moscova.
Liderul MAN: de la comuniști „a fugit”, de la socialiști „a fugit” și… un partid declarat „pro-european” a constituit
Ion Ceban, liderul Partidului „Mișcarea Alternativă Națională”, membru al blocului Alternativa, a fost promovat în politica mare de Partidul Comuniștilor din R. Moldova, care l-a făcut deputat în 2011. Un an mai târziu, a trecut de la comuniști la socialiști.
În 2014, Ion Ceban s-a numărat printre fruntașii unui protest organizat în inima Europei, la Bruxelles.
„Nu ne convine semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană. În ultimii 5 ani, reformele așa-numitei guvernări pro-europene ne-au adus într-o catastrofă economică și socială totală. Și nu vrem să trăim așa mai departe pur și simplu. În primul rând, asta este legat nu de Moldova, dar de acei guvernanți care duc Moldova în această direcție. Noi nu suntem de acord cu asta și nu aprobăm acest lucru mai mult de jumătate din populația țării”, scanda atunci Ceban.
Tot în 2014, Ion Ceban era unul dintre susținătorii referendumului nerecunoscut privind independența Găgăuziei și aderarea la așa-numita uniune vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.
„Moldova astăzi este pentru Uniunea Vamală, Moldova astăzi este pentru stabilitate, Moldova astăzi este pentru relații bune cu Rusia. Și nicidecum Moldova nu vrea acolo unde ne trag ei pe noi ( n.r. Uniunea Europeană)”, declara Ceban în fața mulțimii.
După alegerile parlamentare din noiembrie 2014, Ion Ceban și-a păstrat fotoliul de deputat, din partea PSRM, iar în 2019, tot cu susținerea socialiștilor, a venit în fruntea primăriei Chișinău.
La doi ani după ce a ajuns primar, de la tribuna municipalității, Ion Ceban punea bazele propriului său partid – Mișcarea Alternativă Națională, prescurtat MAN, cu orientare pro-europenă. Totuși, într-un document elaborat de Departamentul Trezoreriei al SUA în 2022, formațiunea condusă de Ceban apare în rândul entităților prin care Federația Rusă, prin persoana agentului FSB Iurii Gudilin, ar fi încercat să influențeze situația politică din R. Moldova
La alegerile locale din 2023, liderul MAN, Ion Ceban, a obținut un nou mandat de primar, iar formațiunea ajuns cu 20 de consilieri în Consiliul Municipal Chișinău. La prezidențialele din 2024 MAN nu a avut candidat, însă formațiunea s-a înscris în cadrul referendumului privind aderarea la UE din 2024, cu opțiunea de vot DA.
În iulie 2025, Ion Ceban a fost interzis pe teritoriul României și a întregului spațiu Schengen. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe de la București, măsura a fost luată, citez, „din motive ce țin de considerente de siguranță națională”.
Partidul pro-european al „eminenței cenușie a Comuniștilor”
Tot de la comuniști își trage originile și un alt lider al Blocului Alternativa – Mark Tkaciuk. Numit „eminența cenușie a PCRM” în anii 2000, Tkaciuk a fost deputat și consilier al fostului președinte comunist Vladimir Voronin.
În 2014, imediat după ce a părăsit PCRM-ul lui Voronin, Tkaciuk cerea organizarea unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. „Cerem organizarea referendumului de intrare în Uniunea Vamală până la 1 noiembrie”, a spus Tkaciuk, adăugând că plecarea sa din Parlament se datorează declarațiilor făcute de liderii PCRM, privind inoportunitatea aderării Moldovei la structura euro-asiatică.
După o absență de câțiva ani, Tkaciuk revine în politică în 2019, cu „Partidul Acțiunii Comune — Congresul Civic”. În programul formațiunii nu este menționată integrarea europeană a R. Moldova, iar despre referendumul din 20 octombrie 2024 Tkaciuk nu a vorbit.
Recent, în cadrul unei emisiuni, Tkaciuk a recunoscut că, în 2003, i-a recomandat președintelui de atunci, Vladimir Voronin, să semneze documentul de federalizare a R. Moldova, cunoscut drept „Memorandumul Kozak”. Acesta prevedea transformarea țării într-un stat federal și menținerea trupelor rusești pe teritoriul țării pentru încă 20 de ani. De asemenea, documentul stipula ca limba de stat să fie „moldoveneasca”, iar limba oficială la nivel federal – rusa. În cele din urmă, Voronin a refuzat semnarea, iar Vladimir Putin și-a anulat vizita la Chișinău.
„Eu atunci am spus că trebuie semnat. În fața prăpăstiilor, nu se frânează. Trebuie să-ți iei viteză și să sari, deja acolo vom decide. Da, i-am recomandat lui Vladimir Voronin să semneze”, a declarat Tkaciuk.
PDCM, creat cu participarea foștilor membri PDM
Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, un alt element constituent al Blocului „Alternativa”, a apărut în 2021, beneficiind și de migrarea mai multor foști membri ai Partidului Democrat al lui Plahotniuc. Președintele formațiunii, Ion Chicu, este și el o figură veche în politica din R. Moldova, de-a lungul anilor făcând parte din echipe susținute de diverse partide. A fost șef de departament și apoi viceministru al Finanțelor în guvernul comunist condus de Vasile Tarlev. În 2018, a fost secretar de stat și ulterior ministru al Finanțelor într-un guvern controlat de Partidul Democrat din Moldova, condus în acea perioadă de Vladimir Plahotniuc. În iulie 2019, a devenit consilier al președintelui Igor Dodon, iar în noiembrie același an, după ce Guvernul condus de Maia Sandu a căzut, Ion Chicu a fost înaintat de Igor Dodon la funcția de prim-ministru și învestit în funcție cu votul deputaților socialiști și democrați.
Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, condus de Chicu, are trecut în statut drept obiectiv „integrarea R. Moldova în UE”. Citez: „Republica Moldova își are viitorul în familia unită a țărilor europene. Integrarea statului nostru în UE este și unica soluție pentru a depăși problemele economice cu care se confruntă țara, dar și de a păstra statalitatea”, se arată în programul partidului.
Totodată, în mai 2024, partidul condus de Ion Chicu a semnat, alături de alte partide, Pactul pentru Europa, un acord cu privire la promovarea integrării europene a țării.
În iunie 2024 însă, Ion Chicu a declarat boicot referendumului privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană.
„Este mai bine să avem la sfârșitul referendumului 90% din voturi „Da”, iar participarea doar 30%, adică nu a trecut, decât să avem 51% la 49%, dar participarea 35% și referendumul să treacă. Matematica e simplă”, a explicat Chicu.
Candidatul la prezidențiale, susținut de Socialiști și ajutat de rețeaua lui Șor, în blocul pro-european
Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo nu are un partid înregistrat, însă nu a venit singur în blocul „Alternativa”, ci însoțit de o echipă. În trecut, acesta a fost afiliat Partidului Democrat din Moldova, fiind ales deputat de două ori consecutiv, în iulie 2009 și noiembrie 2010. Fiind deputat, Alexandr Stoianoglo a făcut parte din Alianța pentru Integrare Europeană. În 2019, Stoianoglo a venit în fruntea Procuraturii Generale, fără însă a-și încheia mandatul, întrucât a fost reținut într-o cauză penală privind abuzul în serviciu. De-a lungul timpului, Stoianoglo a fost vizat în șase cauze penale, iar în una a fost achitat.
În 2024 însă, fiind candidat la președinție susținut de Partidul Socialiștilor, Stoianoglo nu a participat la referendumul pro-UE, argumentând că a luat această decizie „nu pentru că este contra integrării europene a R. Moldova”, dar pentru că este „contra actualei guvernări”.
În octombrie 2024, Ziarul de Gardă arăta, în investigația „În slujba Moscovei”, cum rețeaua lui Șor, plătită cu bani din Rusia, a lucrat în favoarea lui Stoianoglo în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
Lista de candidați a Blocului Alternativa este deschisă de cei patru lideri ai formațiunii: Ion Ceban, Alexandr Stoianoglo, Ion Chicu și Mark Tkaciuk.
Urmează deputatul Gaik Vartanean, ajuns în 2021 în parlament pe lista blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Liliana Iaconi, membră a PDCM, Gabriela Cuneva, membră a echipei lui Stoianoglo și încă trei membri MAN: Olga Ursu și Angela Ciutasevici, ambele viceprimare ale municipiului Chișinău și Vladimir Mitru, consilier al primarului Ceban.
