Medici, cercetători, site-uri de știri, deputați: cum sunt promovate mascat interesele industriei tutunului în cazul pliculețelor cu nicotină
În timp ce un pachet de legi elaborat de Ministerul Sănătății și votat în prima lectură de Parlament prevede interzicerea plasării pe piața R. Moldova a pliculețelor cu nicotină, mai multe site-uri publică constant și simultan articole aparent neutre, dar care promovează aceste produse ca fiind o alternativă „mai puțin dăunătoare”, care ar putea ajuta fumătorii să renunțe la țigări.
Unii medici locali, experți naționali și internaționali sunt cei care fac asemenea recomandări. Deși susțin că nu sunt plătiți pentru opiniile lor, ZdG a constatat că unii dintre ei au realizat studii finanțate de companii din industria tutunului. Alții spun că nu știu cum au ajuns să fie citați în presă. Textele cu iz de promovare a industriei tutunului nu sunt marcate ca fiind publicitare, iar majoritatea instituțiilor media care le publică neagă că au primit bani pentru asta sau refuză să discute la subiect.
Deși companiile din industria tutunului sunt obligate prin lege să declare activitățile de sponsorizare și filantropie, inclusiv cheltuielile realizate pentru aceste activități, în perioada 2022-2024, niciun agent economic din acest domeniu nu a raportat acțiuni de filantropie și sponsorizare.
Între timp, subiectul pliculețelor cu nicotină a ajuns să aibă adepți și în Parlament, unindu-i în viziuni pe un deputat de la guvernare și pe unul din opoziția parlamentară.
Texte care promovează industria tutunului fără a fi marcate ca fiind texte publicitare
„Experți: Pliculețele cu nicotină au potențialul de a deveni o metodă eficientă de renunțare la fumat”, titrau în aceeași zi cinci site-uri de știri din R. Moldova. Textele – identice, titlurile – aproape identice, iar autorul nu era indicat. Toate sunt ilustrate cu fotografii similare, în care se arată cum este ruptă în două o țigaretă obișnuită. Articolele au fost publicate pe data de 29 ianuarie 2025, fără a fi marcate ca fiind texte publicitare, deși prezintă într-un context pozitiv niște produse din tutun, care, prin coincidență, se doresc a fi interzise pe teritoriul R. Moldova printr-un pachet de legi elaborat de Ministerul Sănătății.
Pachetul de legi privind controlul tutunului, care prevede mai mult restricții în acest domeniu, inclusiv interdicția de a fuma atât țigarete obișnuite, cât și țigări electronice și narghilea în mai multe spații publice, majorarea pe ambalaje a spațiului destinat avertismentelor pentru sănătate, aplicarea acestora și pe alte produse din tutun, nu doar pe țigarete, introducerea interdicției pentru medici de a accepta orice tip de contribuție din partea industriei tutunului și de a promova orice produse din tutun sau conexe în calitate de alternative la fumat, precum și interzicerea plasării pe piața R. Moldova a pliculețelor cu nicotină, a fost elaborat de Ministerul Sănătății și înregistrat în decembrie 2023. După opt luni de consultări, avizare, consultări publice, a ajuns să fie avizat de Guvern în august 2024, iar în Parlament a fost votat în prima lectură în martie 2025.
Articolul menționat mai sus, în care se anunța că „Administrația americană pentru Alimente și Medicamente (FDA) a autorizat recent vânzarea pliculețelor cu nicotină pe piața SUA”, a fost publicat inițial pe site-ul Newtv și preluat de Realitatea, Deschide, NordNews, Unimedia și Știri.md.
În articol se mai menționează că „FDA a luat această decizie în urma analizei dovezilor științifice, care au arătat că pungile cu nicotină prezintă un risc mai scăzut de îmbolnăvire cu cancer și alte afecțiuni grave comparativ cu țigările obișnuite.” Sunt citați doi experți din R. Moldova – Maria Gonța, profesoară la Facultatea de Chimie și Tehnologie Chimică, USM, și doctorul Ianoș Corețchi, conferențiar universitar în farmacologie și toxicologie, care argumentează de ce pliculețele cu nicotină sunt „mai puțin dăunătoare”. De asemenea, este citat un expert internațional – Karl Fagerstrom din Suedia, care „a menționat în acest context experiența guvernului suedez în reglementarea snusului, produs similar pliculețelor cu nicotină”.
Aparent, acesta este un articol explicativ, care îi informează pe fumători despre produse de alternativă și i-ar putea ajuta să se lase de acest viciu. Însă cel puțin doi dintre experții citați au primit remunerări de la companii din industria tutunului.
Expertul internațional citat în articol, Karl Fagerström, a primit onorarii de consultanță de la Swedish Match (un producător de snus și pliculețe cu nicotină) și de la alte companii de tutun „pentru a le ajuta să dezvolte produse din tutun mai puțin riscante”. De asemenea, el a fondat Niconovum, un producător de produse cu nicotină, care a fost achiziționat de Reynolds American, potrivit platformei Tobacco Tactics.
Maria Gonța a declarat pentru ZdG că este coautoarea unui articol pe care l-a scris după ce a studiat „vreo 200 de articole științifice publicate de autori independenți și de PMI și, în rezultat, am elaborat un articol care a fost publicat în Revista de chimie.Toate concluziile noastre se referă la toxicitatea produselor, în special la formarea N-nitrozaminelor cancerigene.”
Articolul, pe care Maria Gonța ni l-a expediat, a fost finanțat de reprezentanta locală a Philip Morris International (PMI) în R. Moldova, Philip Morris Sales and Marketing SRL, care, se menționează la final, este „singura sursă de finanțare și sponsor al acestei publicații de cercetare”. PMI este una dintre cele mai mari companii de produse de tutun din lume și comercializează inclusiv pliculețe cu nicotină.
Întrebată dacă a discutat cu un jurnalist pentru a fi citată în articolul de presă, Maria Gonța a spus inițial că nu a discutat cu nimeni despre pliculețele cu nicotină: „Nu știu eu așa ceva.” Ulterior, a revenit cu un răspuns pe e-mail în care a afirmat că a fost contactată telefonic, „pe diverse subiecte, printre care și compoziția chimică a fumului de țigară și a aerosolului produselor cu nicotină. Au fost mai multe apeluri telefonice – de la persoane diferite, în momente diferite.”
Maria Gonța a mai spus că pentru articolul în care este citată nu a fost remunerată și că „nici nu aveam idee despre publicarea lor. Am citit aceste publicații acum, când mi le-ați trimis.” Totodată, ea a ținut să sublinieze că nu promovează niciun produs din tutun sau derivat al acestuia. „În calitate de expert în chimie, formulez concluzii bazate pe date științifice privind compoziția chimică a diferitelor produse, inclusiv cele din tutun. Mi-am declarat clar interesul profesional în ceea ce privește compușii N-nitrozaminici”, a spus aceasta.
Ianoș Corețchi, doctorand și profesor asociat în Departamentul de Farmacologie și farmacologie clinică al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu” din Moldova, a declarat pentru ZdG că pentru articolul publicat pe newtv.md, „opiniile exprimate au avut la bază documentul oficial al FDA din 13 ianuarie 2025, care a constatat că autorizarea comercializării produselor ZYN este „appropriate for the protection of public health” (adecvată pentru protecția sănătății publice, n.r.), în contextul reducerii expunerii la substanțe toxice pentru fumătorii adulți care nu pot renunța complet.”
„Nu am afirmat că aceste produse sunt sigure, inofensive sau recomandate populației generale, ci doar că, în anumite condiții și pentru anumite categorii de utilizatori, ele pot reprezenta alternative cu risc potențial mai redus în comparație cu fumatul tradițional”, se arată în răspunsul oferit pe e-mail de Corețchi. El a mai spus că nu a fost remunerat pentru această activitate și că nu a primit plăți din partea vreunei companii din industria tutunului.
Numele Mariei Gonța și al lui Ianoș Corețchi mai apar și în alte articole de presă, publicate anterior, în care vorbesc despre produsele din tutun care ar fi mai puțin dăunătoare decât țigaretele obișnuite.
„Experții consideră că decizia FDA în privința pliculețelor cu nicotină reprezintă un pas important în lupta împotriva fumatului”
În februarie, un alt articol publicat în presa de la Chișinău amintește despre decizia FDA în privința pliculețelor cu nicotină. „Experții consideră că decizia FDA în privința pliculețelor cu nicotină reprezintă un pas important în lupta împotriva fumatului”, titrează la 6 februarie 2025 portalul Deschide, iar articolul este preluat integral de Realitatea și Unimedia.
Este citată în calitate de expertă Anna Constantinova, doctoriță narcologă și reprezentantă a Consiliului de Experți pe lângă Comisia parlamentară pentru protecție socială: „Conform cercetărilor științifice, pliculețele cu nicotină conțin substanțe semnificativ mai puțin nocive în comparație cu produsele tradiționale din tutun, cum ar fi țigările sau snusul umed. Acest lucru poate indica o reducere potențială a riscurilor pentru sănătate, mai ales pentru fumătorii pasivi, ceea ce reprezintă o evoluție pozitivă din perspectiva sănătății publice.”
Anna Constantinova mai apare citată și în alt articol, în care ea recomandă persoanelor care nu pot sau nu sunt pregătite să renunțe complet la fumat „tactici farmacologice, psihoterapeutice și alternative mai puțin dăunătoare, cum ar fi țigările fără fum sau produsele de vaporizare”. Textul publicat pe Deschide nu mai poate fi accesat, dar acesta a fost preluat de Realitatea, NordNews și Unica.
Solicitată de ZdG, Anna Constantinova a declarat că afirmațiile cu care este citată nu îi aparțin. În cazul primului articol, ea susține că nu știe cum s-a întâmplat să fie citată, pentru că nu a discutat cu niciun jurnalist. În cazul celui de-al doilea articol în care apare, Anna Constantinova spune că s-a bazat pe o prezentare făcută în cadrul unei mese rotunde, dar susține că declarația care i se atribuie nu corespunde realității. Ea a mai spus că nu a primit remunerări sau plăți de la nicio companie din domeniul tutunului.
„Ce sunt pliculețele de nicotină și de ce autoritățile vor să le interzică în Moldova?”
Pe 11 noiembrie 2024, cu trei zile înainte ca pe platforma parlamentară să fie organizate audieri publice pe marginea pachetului de legi privind controlul tutunului, mai multe site-uri își arătau interesul pentru pliculețele cu nicotină.
„Ce sunt pliculețele de nicotină și de ce autoritățile vor să le interzică în Moldova?” – este titlul unui articol publicat inițial de agenția Infotag și preluat integral de Unimedia, Newtv, NordNews și Știri.md. În text se menționează că acestea nu conțin tutun, ci nicotină și că „sunt folosite de fumătorii care vor să înlocuiască țigările cu un produs de nicotină care nu arde”. Se mai subliniază faptul că „acest produs este prezent în peste 80% din statele Uniunii Europene, inclusiv în statele vecine ale Republicii Moldova – România și Ucraina”, dar că Ministerul Sănătății „a venit cu o propunere să interzică acest produs în Moldova”. De asemenea, în text se subliniază că mai multe țări în care acestea se comercializează au aplicat accize și „au decis să asigure venituri suplimentare la buget, taxând această categorie de produse”. În articol nu sunt citați experți sau autorități.
„Autoritățile vor să le interzică medicilor să informeze fumătorii despre alternative”
În contextul noului pachet de legi antitutun, portalul KP publică un articol în care atenționează că acesta ar urma să interzică medicilor să discute cu pacienții despre alternativele fără fum și pliculețele cu nicotină și îl citează pe medicul Constantin Buceațchi, care critică această inițiativă și susține că astfel se încalcă drepturile pacienților. Articolul cu titlul „Autoritățile vor să le interzică medicilor să informeze fumătorii despre alternative” este preluat și de agenția Infotag și de Vocea Basarabiei. „Autoritățile vor să interzică lansarea pe piață a noilor produse fără fum, cum ar fi pungile cu nicotină, să înăsprească restricțiile privind fumatul în spațiile publice și să interzică medicilor să discute cu pacienții despre alternativele fără fum”, se arată în text.
„Medicul cardiolog Konstantinos Farsalinos, despre practicile europene în combaterea fumatului”
În noiembrie 2024, când pachetul de legi antitutun era deja pe masa Parlamentului, după ce fusese adoptat de Guvern, portalul Locals publică un interviu în limba rusă cu medicul cardiolog Konstantinos Farsalinos „despre practicile europene în combaterea fumatului”. Acesta critică vehement proiectul de înăsprire a reglementărilor antitutun și susține că ar încălca drepturile fumătorilor. El recomandă „alternative mai puțin nocive” și „terapia de substituție a nicotinei”. De asemenea, critică intenția de a le interzice medicilor să le ofere pacienților alternative fără fum, precum și norma prin care se dorește interzicerea plasării pe piața R. Moldova a pliculețelor cu nicotină. Potrivit lui, interzicerea vânzării produselor alternative fără fum poate duce la „dezvoltarea unei piețe negre masive, fără control asupra produselor”.
Textul este tradus în română și preluat de Nord-News, Unimedia și Timpul. Este preluat în rusă și de Point. Niciunul dintre aceste articole nu este marcat ca fiind publicitar. Și niciunul nu menționează că medicul grec Konstantinos Farsalinos este coautor al unor lucrări în care recomanda utilizarea nicotinei în tratamentul anti-Covid, împreună cu un membru al NOSMOKE Institute, o organizație care promovează eliminarea fumatului, dar care este fondată de o fundație a companiei „Philip Morris International”, după cum notează Tobacco Tactics.
Suedia, oferită drept exemplu
Aceleași site-uri publică articole ce par să fie fapte diverse, dar în care, printre altele, sunt menționate așa-numitele alternative la fumat. Textele au o predilecție pentru Suedia, care este oferită drept exemplu de bune practici, pentru că acolo există o „tradiție a snusului”, care ar fi contribuit la o diminuare semnificativă a fumatului tradițional.
La 6 mai 2025, mai multe site-uri preiau integral articolul de pe Locals, cu titlul „Швеция – мировой лидер в области инноваций: пять выдающихся изобретений, прославивших эту страну”, traducându-l în limba română cu titlul „Suedia, un lider mondial al inovației: cinci invenții prin care s-a remarcat”. În articol, se promovează cu text direct beneficiile snusului și pliculețelor cu nicotină: „Suedia are cea mai scăzută rată de fumat din Europa, iar acest lucru se datorează în mare parte produselor alternative, precum snusul și pliculețele cu nicotină”, se arată în textele preluate de Nord-News (și în rusă), Unimedia, Newtv, Deschide, KP, Nordinfo.
În 8 martie 2025, pe site-ul Realitatea, a fost publicat un articol în care, aparent, sunt descrise politicile de promovare a egalității de gen, făcându-se comparație cu situația din Suedia. Printre „exemplele” aduse se numără faptul că în rândul femeilor scandinave rata fumatului „a început semnificativ să scadă odată cu apariția și altor alternative (la fumat, n.r.), precum pungilor cu nicotină (nicotine pouches), care, la fel, este un produs de uz oral, dar care nu conține tutun”. Medicul oncolog Iacob Locoman de la Institutul Oncologic este citat cu câteva recomandări, inclusiv privind necesitatea implementării unor „măsuri eficiente pentru reducerea fumatului și prevenirea bolilor asociate”. Articolul nu este marcat ca fiind publicitate și a fost preluat de Unimedia și Nordinfo.
Solicitat de ZdG, Iacob Locoman a spus că nu a oferit niciun comentariul pentru acest articol și că nu a vorbit cu niciun jurnalist despre asta. „Nu cunosc, o să mă interesez de unde și cum. Nu știam”, a spus medicul, întrebat cum a ajuns să fie citat în articolul de presă. El a spus pentru ZdG că a participat în 2022 la elaborarea unui studiu pentru o companie care promovează produse de tutun. „Noi, ca medici, am spus că sunt mai puțin dăunătoare.” El susține că nu a fost remunerat pentru asta și nu-și amintește unde a fost publicat studiul.
„Reducerea numărului fumătorilor. Soluții adoptate de statele progresiste” – un alt articol publicat de Nord-News, Unimedia și Locals în martie 2025. Este adus din nou exemplul Suediei: „În loc să interzică toate produsele cu nicotină, Suedia a promovat utilizarea snusului (tutun oral tradițional scandinav), a pungilor cu nicotină și a țigărilor electronice ca alternative pentru țigările clasice”, se arată în text.
„Tactica de a aduce Suedia drept exemplu este una clasică pentru industria tutunului”
Union for International Cancer Control, cea mai mare organizație neguvernamentală care luptă împotriva cancerului, arată că industria tutunului folosește o narațiune falsă în toată lumea, aducând exemplul Suediei ca țară în care numărul fumătorilor s-a redus semnificativ datorită produselor precum snusul sau pliculețele cu nicotină.
Și expertul internațional în domeniul controlului tutunului, Joachim Verheyen, stabilit în Bruxelles, membru al School for Moral Ambition, a declarat pentru ZdG că utilizarea Suediei drept exemplu în reducerea fumatului este o tactică a industriei tutunului.
„Tactica de a aduce Suedia drept exemplu este una clasică pentru industria tutunului și este un argument fals, o minciună pe care o tot folosesc. În Suedia este o adevărată epidemie a pliculețelor de nicotină, dependența de nicotină este foarte înaltă și consecințele asupra sănătății pe termen lung încă urmează a fi văzute. Dar este foarte neștiințific să afirmi că Suedia este un bun exemplu pentru că ei au înlocuit țigările cu alte produse cu nicotină. Dușmanul adevărat este dependența de nicotină și Suedia nu este un exemplu bun în acest sens”, a subliniat expertul.
Ce nu e în regulă cu aceste articole?
Legea privind controlul tutunului interzice orice formă, directă sau indirectă, de publicitate în favoarea produselor din tutun, produselor conexe, dispozitivelor și accesoriilor de utilizare, reîncărcare sau încălzire a acestora, inclusiv publicitatea la radio și televiziune, în presa scrisă, în serviciile cinematografice și video, prin media electronică, telefonie mobilă și fixă.
De asemenea, legea interzice agenților economici din industria tutunului inițierea sau participarea la acțiuni de sponsorizare ori la acțiuni filantropice în urma cărora fie numele agentului economic, marca comercială a produsului din tutun, a produsului conex, a dispozitivelor și a accesoriilor de utilizare, reîncărcare sau încălzire a acestora și oricare alte referințe la mărcile produselor din tutun, produsele conexe, dispozitivele și accesoriile de utilizare, reîncărcare sau încălzire a acestora, pot deveni vizibile, fie orice altă informație despre relația acestuia cu evenimentul devine publicitară.
Articole despre produsele din tutun publicate anterior
Situația nu este una nouă. Și anterior în presă au apărut articole similare. În aprilie 2022, mai multe site-uri titrau „Lupta antifumat ar avea nevoie de instrumente noi, cred specialiștii.” Sunt citați doi medici și un cercetător științific care promovează „produsele alternative fără fum”, adică țigările electronice, sistemele de încălzire a tutunului și snusurile, asemănătoare cu pliculețele de nicotină, dar care conțin tutun, ca fiind mai puțin dăunătoare și ca metode de a lăsa fumatul.
Printre specialiștii citați erau aceiași Ianoș Corețchi și Iacob Locoman. Articolul era preluat de agenția Infotag, Realitatea, Timpul și portalul sanatate.md al revistei „Sănătate”. Niciuna din aceste surse nu a indicat faptul că textul este unul publicitar.
Portalul sanatate.md a publicat și în iulie 2023 un articol în care experții internaționali susțin că „instrumentele tradiționale de control al tutunului nu mai produc efectele scontate”. Acesta este preluat din nou de agenția Infotag. În articol sunt citați experți ai Asociației Internaționale pentru Controlul Fumatului și Reducerea Riscurilor – SCOHRE, care recomandă „alternativele fără fum în lupta cu fumatul” și „accizarea acestora în baza nivelului de risc”, adică taxe mai mici pentru produsele considerate mai puțin dăunătoare.
Unul dintre experții citați, președintele Societății de Sănătate Publică din Polonia, profesorul Andrzej Fal, este citat și în articole ale presei din România, care apar însă ca sponsorizate, unele chiar de Philip Morris International (PMI) (AICI și AICI).
Platforma Tobacco Tactics a scris că SCOHRE este susținută financiar de reprezentanți ai industriei tutunului, între care marile companii „Philip Morris International” (PMI) și JTI. Aceeași platformă a scris, citând ziarul elvețian „Republik”, despre faptul că în 2019, diplomați elvețieni au abordat autoritățile Republicii Moldova în numele Philip Morris International (PMI), pentru a solicita ca acestei companii de tutun să i se ofere posibilitatea de a discuta modificările legislației privind tutunul, prin care autoritățile de la Chișinău doreau majorarea taxelor la produsele cu tutun încălzit. Ulterior, PMI ar fi contribuit cu 45 de mii de franci elvețieni la ceremonia de deschidere a ambasadei elvețiene la Moscova, în iulie 2019, mai notează sursa citată.
De asemenea, în același articol este citat din nou neurologul Constantin Buceațchi, director al Clinicii „NeuroKos”. El afirmă: „Convenția pune accentul în mare măsură pe renunțarea completă la tutun, fără a recunoaște suficient beneficiile potențiale ale strategiilor de reducere a daunelor. Această perspectivă restrânsă limitează opțiunile disponibile pentru fumătorii care caută alternative și nu abordează în mod adecvat circumstanțele lor specifice.”
Solicitat de Ziarul de Gardă, el a spus că opiniile sale se bazează pe articolele științifice pe care le-a citit. El nu-și amintește să fi discutat cu jurnaliștii pentru articolele în care este citat, afirmând că a dat doar un interviu pentru revista „Sănătate”. El mai susține că nu a fost remunerat pentru asta și că nu a colaborat cu nicio companie din domeniul tutunului.
Numele lui mai apare într-un articol cu titlul „O societate fără fum, misiune (im)posibilă? Ce zic experții”, preluat de Realitatea și Unimedia, care indică Locals drept sursă primară, dar linkul nu mai este activ. Medicul aduce exemplul Suediei, care, potrivit lui, este „pe cale să devină prima țară «fără fum» din Europa”. „Este foarte probabil că produsul tradițional de tutun snus, tutun comercializat în pungi pentru consum oral, a jucat un rol important”, afirma medicul în articolul publicat în septembrie 2024.
Un singur portal a admis că textele sunt publicitare: „Ei ne trimit linkuri și noi le-am publicat”
Dumitru Ion Theodor Pelin, producător la portalul Nord-News, a confirmat pentru Ziarul de Gardă că articolele despre pliculețele cu nicotină sunt, de fapt, articole publicitare, deși nu au fost marcate corespunzător. El a spus că Nord-News marchează doar articolele politice ca fiind publicitare, iar pe altele – nu. Potrivit lui, aceste articole, preluate de mai multe site-uri, sunt trimise de o agenție de publicitate cu care Nord-News are contract de mai mulți ani.
„Ei ne trimit linkuri și noi le-am publicat”, a precizat Pelin. El susține că textele nu sunt marcate ca fiind publicitare, pentru că asta le-ar fi cerut compania publicitară și că acceptă publicarea acestor articole pentru a întreține activitatea redacției. „Și mai era o condiție – să nu distribuim pe social media, dar uneori ne mai scapă. (…) Știu, asta e publicitate ascunsă”, a spus Dumitru Ion Theodor Pelin.
Jurnalistul Tudor Ioniță de la portalul Deschide a negat că articolele ar fi publicitare, dar a spus că nu dorește să fie citat. Întrebat cine ar putea oferi un răspuns, el a spus că redacția Deschide nu va oferi niciun comentariu la acest subiect. Întrebat despre articolul în care este citată Anna Constantinova, care afirmă că nu a discutat cu niciun jurnalist, Tudor Ioniță a acuzat ZdG de „încercări de intimidare a redacției noastre cu întrebări și insinuări nefondate”.
Redacția Locals a declarat că articolele respective „sunt materiale editoriale redactate și publicate de echipa noastră în baza surselor deschise și a opiniilor unor experți internaționali recunoscuți în domeniul controlului fumatului și al sănătății publice. Nu există nicio bază legală sau de fond pentru a le clasifica drept publicitate. (…) Considerăm că într-o țară democratică trebuie respectate libertatea de exprimare și pluralismul de opinii – chiar și atunci când aceste opinii pot fi incomode. În acest context, considerăm că formulările și tonul întrebărilor de tipul «cine a comandat?» sau «de ce nu este marcat ca publicitate?», adresate de redacția Ziarului de Gardă, nu corespund acestor principii și sunt percepute ca o formă de presiune asupra independenței editoriale”, se arată în răspunsul Locals la întrebările ZdG.
Proprietarul Grupului de presă Realitatea, Dumitru Țîra, neagă și el că articolele ar fi publicitare și că, pur și simplu, au fost preluate de pe alte platforme. „Articolele date nu erau marcate ca publicitate, iar structura lor și conținutul argumentat, bazat pe informații confirmate sau studii externe, denotă caracterul veridic al informațiilor.” El a ținut să-și exprime opinia despre politicile de control a tutunului, subliniind că „modul de implementare a reglementărilor europene în Republica Moldova în acest domeniu față de cetățenii fumători este mult prea restrictiv și excede standardele majorității țărilor membre UE.”
Am sunat la agenția Infotag și am spus că dorim să discutăm cu administrația. Am lăsat un număr de telefon la care să fim contactați ulterior, fără a menționa subiectul discuției. Pentru că nu am fost contactați, am revenit la același număr – ni s-a spus că se știe ce subiect ne interesează și că vom fi sunați. Nimeni nu a mai revenit pentru a discuta.
Proprietara și redactoarea-șefă a Unimedia, Olesea Bolboceanu-Banari, a declarat că articolele reprezintă „niște subiecte sociale de interes public, preluate de la colegii noștri. Nu înțeleg motivația unei investigații, întrucât nu am găsit în materialele indicate denumiri, mărci sau recomandări, cu atât mai mult nu promovează consumul de tutun și sunt în conformitate cu legislația în vigoare”.
Dorina Nigai, redactoare-șefă la Știri.md, a declarat că articolele doar au fost preluate de la alte site-uri și că nu sunt publicitare. „Toate articolele publicitare sunt postate în categoria Business și la final sunt marcate așa: *Acesta este un articol publicitar. Știri.md nu poartă răspundere pentru textul și mesajul afișat în articol. La fel, are semnul P”, a precizat Dorina Nigai.
Am expediat întrebări și redacțiilor Newtv și KP, dar acestea nu au răspuns solicitărilor ZdG.
Companie de publicitate: „Toate articolele distribuite de către noi sunt în strictă conformitate cu legislația națională”
ZdG a aflat că cea care trimite aceste articole mai multor instituții media cu care are contracte este compania de publicitate PRofile agency. Sursele ZdG mai afirmă că agenția le sugerează redacțiilor să nu răspundă la întrebări legate de articolele în care sunt menționate produsele din tutun și să direcționeze întrebările către agenție.
Viorel Barbănouă, directorul PRofile agency, a confirmat că firma are contract cu mai multe companii, inclusiv cu Philip Morris, pentru care prestează servicii de comunicare. Dar el susține că toate articolele pe care le propune agenția pentru a fi publicate în presă ar fi marcate corespunzător. După ce i-am expediat articolele examinate de ZdG, Barbănouă a revenit cu un răspuns pe e-mail.
„Agenția noastră nu desfășoară activități de promovare a produselor din tutun și nu are implicare în procesul editorial al redacțiilor. Toate articolele distribuite de către noi sunt în strictă conformitate cu legislația națională, lăsând la discreția redacțiilor media analiza materialelor, modul de redactare, formularea titlurilor sau marcarea materialelor”, se arată în răspuns, care face trimitere la faptul că firma rămâne deschisă pentru a oferi detalii suplimentare „în măsura în care acestea se încadrează în limitele activității noastre și ale confidențialităților contractuale”.
Pentru că nu a precizat dacă articolele pe care i le-am expediat au fost sau nu trimise presei de PRofile agency, i-am trimis din nou întrebarea pe e-mail, la care am primit următorul răspuns:
„Unul din clienții noștri este Philip Morris Moldova, căruia îi oferim exclusiv servicii de comunicare instituțională, în strictă conformitate cu legislația Republicii Moldova. Ca și pentru alți clienți, oferim un spectru larg de servicii de comunicare, de la redactare și distribuirea de comunicate oficiale, oferirea de informații din numele companiei, facilitarea interviurilor la solicitarea presei cu managementul de top al companiei (precum ar fi interviul cu vicepreședinte PMI, Michał Mierzejewski). Nu ne putem pronunța asupra conținutului editorial publicat de redacțiile site-urile de știri și nu putem răspunde în numele acestora”.
Philip Morris: „Articolele plătite privind activitatea companiei sunt în conformitate cu prevederile legale și sunt marcate corespunzător”
Pentru că am identificat legături ale unor experți citați în articolele de presă cu compania „Philip Morris”, am solicitat o reacție din partea reprezentanței locale. Am discutat cu Dumitru Molceanu, Manager Afaceri Externe al companiei „Philip Morris Sales & Marketing SRL”, care ne-a cerut să-i expediem în scris întrebările și linkurile articolelor.
„Compania nu are niciun contract de sponsorizare care prevede publicarea în media a articolelor pe subiecte privind efectele consumului de tutun. Articolele plătite privind activitatea companiei sunt în conformitate cu prevederile legale și sunt marcate corespunzător. Mai mult ca atât, politicile interne ale Philip Morris International sunt, în unele cazuri, mai riguroase decât legislația locală și prevăd maximă transparență în interacțiunea companiei cu părți terțe.
Philip Morris International este o companie care se transformă și care a anunțat public despre ambiția de a construi viitorul pe baza produselor fără fum, destinate exclusiv fumătorilor sau utilizatorilor adulți de nicotină. Comunicăm deschis cu toate părțile interesate despre studiile și cercetările noastre științifice privind produsele fără fum, care, la fel, sunt publicate transparent și deschis”, se arată în răspunsul companiei pentru ZdG.
Ministerul Sănătății: „Este o practică utilizată pe larg de către industrie”
Svetlana Nicolaescu, secretara generală adjunctă a Ministerului Sănătății, spune că a observat acest fenomen al articolelor în presă care citează opiniile lucrătorilor medicali ce recomandă direct sau indirect produse din tutun pe care ei le consideră „mai puțin dăunătoare”.
„Acest lucru se întâmplă cu suportul și cu facilitarea din partea industriei tutunului. Ei sunt obligați să menționeze de cine sunt sponsorizate anumite studii care sunt citate și, de fapt, toate sunt realizate la comanda și cu sponsorizare din partea industriei. Anume din acest considerent, proiectul de lege care se află la examinare în Parlament include și prevederi care interzic lucrătorilor medicali să promoveze orice produs din tutun ca o alternativă mai sănătoasă sau cu riscuri mai puține, pentru că este o practică utilizată pe larg de către industrie. Dacă vă uitați, nu sunt nume notorii. Sunt persoane care fie cad în capcana acestor narațiuni ale industriei, fie sunt atât de bine remunerați pentru acest fapt, că acceptă să fie implicați în aceste acțiuni. (…) Dacă este un medic adevărat, care își respectă diploma, atunci niciodată nu o să-și expună opinia necosultând evidențe științifice. Vorbesc de evidențe științifice, nu publicații din partea industriei, pentru că din acestea sunt foarte multe. Dar evidențe științifice demonstrate prin studii astăzi nu există cu referire la produse care să fie cu riscuri mai mici”, a declarat Svetlana Nicolaescu.
Reprezentanta Ministerului Sănătății a spus că, în prezent, nu ar exista nicio reglementare referitoare la plățile pentru medici din partea industriei tutunului și niciun medic nu a fost sancționat pentru asta: „De aceea, noi am văzut acest gol, am elaborat norme legale în acest sens, se regăsesc în proiectul de lege.”
ANSP: „Sponsorizare nedeclarată”
Ion Șalaru, șeful Direcției supravegherea și prevenirea bolilor netransmisibile din cadrul Agenției Naționale de Sănătate Publică, consideră că articolele în presă care citează medici vorbind despre produse „alternative pentru fumat” reprezintă o sponsorizare nedeclarată din partea industriei tutunului.
„Nu poți să promovezi sistematic o companie, așa, pur și simplu. Pe aceste pagini permanent se promovează alternative fără fum, produse cu risc scăzut. Asta tot putem să o considerăm ca o sponsorizare nedeclarată”, a spus Șalaru.
Companiile din industria tutunului sunt obligate prin lege să declare la ANSP activitățile de sponsorizare și filantropie, inclusiv cheltuielile realizate pentru aceste activități. Totodată, legislația le interzice agenților economici din industria tutunului să inițieze ori să participe la acțiuni de sponsorizare sau la acțiuni filantropice în urma cărora fie numele agentului economic, marca comercială a produsului din tutun, a produsului conex, a dispozitivelor și a accesoriilor de utilizare, reîncărcare sau încălzire a acestora și oricare alte referințe la mărcile produselor din tutun, ale produselor conexe, ale dispozitivelor și accesoriilor de utilizare, reîncărcare sau încălzire a acestora pot deveni vizibile, fie orice altă informație despre relația acestuia cu evenimentul devine publicitară.
Potrivit unui răspuns al ANSP, oferit la solicitarea ZdG, în perioada 2022-2024, niciun agent economic din acest domeniu nu a raportat acțiuni de filantropie și sponsorizare. Potrivit ANSP, în perioada anilor 2021-2024, au fost întocmite șase procese-verbale cu privire la contravenție pentru încălcări ce țin de amplasarea și difuzarea publicității în favoarea produselor din tutun.
Răspuns ANSP by Ziarul de Gardă
Influență prin intermediul unei asociații de business?
În noiembrie 2024, Pachetul de legi privind controlul tutunului elaborat de Ministerul Sănătății a fost supus unor audieri publice, organizate de Comisia parlamentară pentru protecție socială, sănătate și familie. La acestea au participat mai mulți reprezentanți ai industriei tutunului, fapt care a fost remarcat ca fiind ilegal de mai mulți experți internaționali care au participat la audieri, inclusiv de către Joachim Verheyen, membru al School for Moral Ambition, care a atenționat că participarea reprezentanților industriei tutunului la procesul de elaborare a politicilor publice reprezintă un conflict direct de interese și o încălcare a Convenției Cadru a OMS pentru Controlul Tutunului, la care R. Moldova a aderat.
„Prezența reprezentanților industriei tutunului în Parlamentul R. Moldova nu ar fi trebuit să fie posibilă. Am fost foarte șocat că asta s-a întâmplat în R. Moldova”, a declarat Joachim Verheyen pentru ZdG.
Ziarul de Gardă a constatat că audierile au fost organizate de Comisia parlamentară de profil la solicitarea Asociației Businessului European (EBA). Potrivit unui răspuns al Comisiei, oferit la solicitarea ZdG, audierile „au fost solicitate de către EBA (Asociația Businessului European) prin adresarea către președintele Parlamentului, Igor Grosu, nr. H7-24/SD din 17 septembrie 2024.”
Răspuns Comisia sănătate by Ziarul de Gardă
De asemenea, EBA a expediat Comisiei parlamentare de profil o notă juridică cu privire la proiect, în care argumentează că acesta ar conține mai multe prevederi ce contravin Directivei europene privind controlul tutunului. „În special, menționăm prezența în proiect a unor prevederi restrictive și prohibitive care stabilesc cerințe tehnice ce depășesc semnificativ directivele și regulamentele UE, implicând termene și sfere de aplicare nerealiste, în timp ce alte prevederi stabilesc cerințe care sunt inexistente în acquis-ul și practica europeană, precum și cea internațională, și sunt irelevante pentru produsele respective.” Referitor la pliculețele cu nicotină, EBA notează în opinia sa juridică faptul că acestea nu sunt definite în Directivă și că „actele UE nu impun interdicții pentru produsele conexe de uz oral”.
Argumentare juridincă Septembrie'2024 – Directiva 40_2014 by Ziarul de Gardă
Svetlana Nicolaescu, secretară generală adjunctă a Ministerului Sănătății, a declarat pentru Ziarul de Gardă că în acest fel, prin intermediul EBA, se acționează în interesul industriei tutunului, în contextul în care mai multe companii din acest domeniu sunt membre ale EBA.
S. Nicolaescu: Este una din tactici aplicată de industria tutunului atunci când nu acționează la modul direct, dar se ascunde sub paravanul unor organizații, asociații. Solicitarea a fost din partea EBA, dar, prin facilitarea organizării acestui eveniment, de fapt, a asigurat prezența și participarea în discuții directe a companiilor foarte mari, foarte profitabile din industria tutunului. Unicul lor scop este să-și protejeze modelele lor comerciale și businessul propriu.
ZdG: Prin EBA se face influență în interesele industriei tutunului?
S. Nicolaescu: În cazul respectiv, da. Eu înțeleg că aceste companii sunt membre ale asociațiilor respective și ele folosesc oportunitatea de a influența asupra decidenților prin asemenea mecanisme.
ZdG: Asta este considerat legal sau nu?
S. Nicolaescu: În calitate de parte la Convenția-cadru privind controlul tutunului, în R. Moldova nu sunt permise asemenea interacțiuni.
Și reprezentanții ANSP consideră că „EBA apără constat interesele industriei tutunului”. Cu acest argument, ANSP a refuzat să participe la un program de instruire privind analiza impactului de reglementare, organizat de EBA pentru funcționarii publici.
Scrisoare EBA by Ziarul de Gardă
Reprezentanții EBA au respins acuzațiile că ar acționa în interesele industriei tutunului. Într-un răspuns trimis pe poșta electronică, semnat de Eugen Cozmulici, manager Policy & Advocacy în cadrul EBA, se subliniază că asociația reprezintă peste 120 de companii din 15 sectoare ale economiei și că „nu acționează ca apărător al unei industrii anume”. Totodată, reportera ZdG a fost invitată la o discuție desfășurată la sediul EBA, în cadrul căreia au fost prezenți și reprezentanții companiei „Philip Morris Sales & Marketing SRL”, care sunt membri ai asociației.
Directoarea executivă EBA, Mariana Rufa, a declarat că „niciodată EBA nu a ieșit cu vreo declarație care să fie asociată cu promovarea fumatului. Este o aberație și o dezinformare.” Ea a subliniat că toate documentele de poziție sunt publicate pe pagina web a asociației și că rolul unei asociații de business este „să participe activ în procesul de consultări și să discutăm și să înaintăm propuneri legislative”.
„Și eu am o întrebare către Ministerul Sănătății: care sunt acțiunile concrete ale Ministerului Sănătății, în colaborare cu Fiscul, în colaborare cu Serviciul Fiscal, cu ANSP, pentru a preveni contrabanda? De pe orice site puteți cumpăra dispozitive de fumat”, a mai ținut să sublinieze Mariana Rufa.
La o ședință a Parlamentului, deputați de la putere și din opoziție – critici față de restricțiile mai dure în domeniul tutunului
Ziarul de Gardă a scris anterior că doi deputați, unul aflat la putere și altul – în opoziție, au criticat pachetul de legi privind controlul tutunului, în timp ce acesta era votat în prima lectură de Parlament. Lilian Carp, deputat PAS, și Vladimir Odnostalco, deputat socialist în cadrul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, au exprimat rezerve în legătură cu impunerea unor restricții mai dure față de industria tutunului.
Lilian Carp a atras atenția că pachetul de legi propus va stabili reglementări mai dure decât Directiva Uniunii Europene pe acest domeniu, la fel cum a atras atenția și EBA în opinia sa juridică. El a mai spus că există riscul de contrabandă cu anumite produse de tutun pe care R. Moldova intenționează să le interzică, făcând trimitere la pliculețele de nicotină.
Solicitat de ZdG, Carp și-a schimbat discursul. El a negat că ar fi avut discuții cu reprezentanți ai industriei tutunului sau că asupra lui s-ar fi exercitat influențe. „Eu nu cunosc, la mine nu au fost. Lobby-ul se vede atunci când cineva vine cu un proiect de lege sau cu amendamente ca să le apere interesele.” Deputatul a adăugat că va vota proiectul „chiar cu condiții și mai dure” și că pliculețele cu nicotină „trebuie interzise”. Totodată, a criticat Ministerul Sănătății pentru că nu ar urmări aplicarea legislației în vigoare în domeniul tutunului.
Vladimir Odonostalco, în dezbaterile din Parlament, a făcut trimitere la Food and Drug Administration din SUA, prin care s-a decis legalizarea pliculețelor cu nicotină, la fel ca mai multe articole de presă examinate de ZdG. „Ei s-au bazat pe faptul că acestea (pliculețele cu nicotină, n.r.) reprezintă terapie de înlocuire”, a spus Odnostalco. El nu a putut fi găsit la telefon pentru un comentariu.
Cei doi deputați au participat și la audierile publice organizate de Comisia parlamentară de profil în noiembrie 2024, unde, la fel, au criticat prevederile proiectului, aducând argumente similare.
Ziua Mondială fără Tutun 2025 – dezvăluirea tacticilor industriei tutunului
Pentru anul 2025, Organizația Mondială a Sănătății a declarat tema campaniei dedicate Zilei Mondiale fără Tutun, marcată la 31 mai: „Demascarea atractivității: expunerea tacticilor industriei privind produsele din tutun și nicotină”. Anul acesta, campania se va concentra pe dezvăluirea tacticilor pe care industriile tutunului și nicotinei le folosesc pentru a face ca produsele lor dăunătoare să pară atractive, potrivit OMS.
Scopul campaniei este creșterea gradului de conștientizare a publicului, susținerea schimbării politicilor în domeniu și reducerea cererii față de produsele de tutun și nicotină, mai ales în rândul tinerilor.
