Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Cursa pentru CSM (II). Magistrată…

Cursa pentru CSM (II). Magistrată filată, judecători cu dosare pierdute la CtEDO și zeci de mii de euro de la nuntă 

28 de candidați din rândul judecătorilor s-au înscris în concursul pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Unii au ajuns în atenția opiniei publice după ce au luat mai multe decizii dubioase în dosare de rezonanță sau au prejudiciat bugetul cu zeci de mii de euro, în urma cauzelor pierdute la CtEDO. Alții au acumulat averi de milioane sau au fost sancționați disciplinar. 

Ziarul de Gardă a analizat activitatea, averea și integritatea fiecărui candidat și vă prezintă cele mai importante informații despre judecătorii înscriși în concurs, care, într-o primă etapă, urmează să treacă prin procedura de evaluare a integrității, în contextul Legii pre-vetting.

Natalia Clevadî: Dosar pierdut la CtEDO și acuzații că a urmat ordinile lui Plahotniuc

Natalia Clevadî. Foto: magistrat.md

Natalia Clevadî activează în sistemul judecătoresc începând cu anul 2011. Și-a început cariera la Judecătoria Bălți, iar în ianuarie 2015 a fost transferată la Judecătoria sect. Rîșcani, mun. Chișinău, la demersul președintelui de atunci al instanței, Oleg Melniciuc. În prezent, activează la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Patru luni de la transfer, Clevadî a primit dreptul de a procura un apartament într-un bloc destinat angajaților instanței, la un preț preferențial. Atunci Melniciuc argumenta că magistrata „activează în funcția de judecător mai mult de 4 ani și nu este asigurată cu spațiul locativ în Chișinău”. După ce a procurat apartamentul la un preț preferențial, Clevadî a vândut bunul la preț de piață. În 2017, ZdG a constatat că aceasta este fiica fostei judecătoare de la CSJ, Valentina Clevadî. Mama judecătoarei a făcut parte din completul de judecători ai CSJ care a pus punct în dosarul magistratului Stanislav Sorbalo, menținând decizia CSM din 2010 prin care acesta a fost demis. 10 ani mai târziu însă, judecătorul și-a găsit dreptatea la CtEDO.

O hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Clevadî a fost obiect de examinare la CtEDO. Aceasta a făcut parte dintr-un complet din trei judecători care a examinat în primă instanță dosarul „grupul Petrenco”, în care în septembrie 2019 CtEDO a constatat violarea mai multor articole din Convenție și a condamnat R. Moldova să achite despăgubiri de 68.000 de euro reclamanților, membrii grupului. După condamnarea la CtEDO, numele Nataliei Clevadî a apărut într-un demers al „grupului Petrenco”, în care se cerea „lustrația” celor care se fac responsabili de fabricarea dosarului, acuzați fiind că au urmat ordinele lui Vladimir Plahotniuc.

Publicitate
Publicitate

În decembrie 2021, în adresa CSM a fost depusă o sesizare privind atragerea la răspundere disciplinară a magistratei. Sesizarea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. 

În declarația de avere și interese pentru anul 2021, Natalia Clevadî a declarat apartamentul cumpărat în 2018 la preț preferențial și un alt apartament cu o suprafață de 44 de metri pătrați, cu drept de abitație. Clevadî deține cote de participare în valoare de 6 lei în cadrul SA Agro Petrol și SA Tirex Petrol, ajunsă, la finele anului 2019, în gestiunea „Estcon Construct” SRL din Ialoveni, contra circa 10 milioane de euro, și conectată la Artiom Pînzari, feciorul fostului ministru al Apărării, Alexandru Pînzari. Anul trecut, magistrata a avut venituri din salariu de circa 250 de mii de lei. Alte 43 de mii de lei le-a obținut din darea în locațiune a unui apartament.

Marina Rusu: În lupta pentru transferul într-o instanță din Capitală, judecătoarea se va adresa la CtEDO

Marina Rusu. Foto: magistrat.md

Marina Rusu este judecătoare la Judecătoria Cahul din februarie 2012. În 2019, 2020 și 2021 a solicitat CSM să fie transferată la o instanță din Chișinău, unde locuiește împreună cu soțul și cei șase copii, însă în toate cazurile solicitările au fost refuzate. În 2019, judecătoarea a contestat în instanță hotărârea CSM prin care i-a fost respinsă cererea de transfer. CA Chișinău a respins cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată. Dosarul a ajuns la CSJ, care a declarat inadmisibilă contestația judecătoarei. 

Marina Rusu despre încheierea CSJ: „Aștept decizia CSJ și vreau să mă adresez la CtEDO. Atunci când CSM nu găsește și nici nu răspunde necesităților judecătorilor de a fi transferați mai aproape de locul de trai, este ceva demotivant și neconstructiv. Voi depune și alte solicitări de a fi transferată. Nu este normal ca un judecător să lucreze în condiții inumane, când 8 ore lucrează și 8 ore le petrece pe drum”. 

Magistrata a contestat și decizia CSM din 2021 prin care i s-a refuzat solicitarea de a fi transferată.

 În 2020, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a constat că CSM a discriminat magistrata pe criteriul de gen și maternitate în realizarea dreptului de muncă în momentul audierii judecătorilor participanți la concursul pentru transfer într-o altă instanță de același nivel. 

În octombrie 2020, judecătoarea a fost pedepsită disciplinar cu „avertisment”. Procedura fusese inițiată în urma unor plângeri depuse de mai mulți deținuți din Penitenciarul nr. 1, Taraclia, prin care aceştia s-au plâns pe faptul că judecătoarea ar tergiversa examinarea cererilor înaintate de ei. Inițial procedura a fost încetată, prin hotărârea CD, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Însă, Pavel Midrigan, membru al CD, și-a exprimat dezacordul, astfel hotărârea a fost contestată, iar magistrata s-a ales cu sancțiune. Printr-o hotărâre adoptată în noiembrie 2021, CA Chișinău a anulat decizia CSM privind sancționarea judecătoarei, însă CSM a depus contestație la CSJ.

Marina Rusu: „În vara anului 2020 am depus o declarație despre discriminarea mea. A urmat decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității prin care s-a constatat că eu am fost discriminată. Atunci eu am solicitat retragerea mandatelor membrilor CSM care au admis discriminarea, iar Inspecția Judiciară a contestat hotărârea Colegiului Disciplinar la 6-7 luni de la emitere, CSM a examinat și a anulat hotărârea CD și m-a sancționat. După mine, asta s-a întâmplat ca un act de răzbunare”.

Conform declarației de avere și interese personale pentru 2021, familia magistratei are în proprietate cote-părți în două apartamente: unul – de 34,1 metri pătrați, achiziționat în 2003, și celălalt – de 83,5 metri pătrați, procurat în 2018 cu aproximativ 821 de mii de lei. Totodată, familia sa mai deține 107 acțiuni în cadrul societății pe acțiuni „Interfond”. Magistrata declară că are datorii în valoare de 764 de mii de lei, după ce a contractat două credite. Anul trecut, judecătoarea a avut un salariu total de circa 243 de mii de lei.


Iurie Cotruță: Dosar pierdut la CtEDO

Iurie Cotruță. Foto: magistrat.md

Iurie Cotruță activează de 10 ani judecător la CA Chișinău. Acesta și-a început cariera în domeniu în 1989 în calitate de consultant la Judecătoria Chișinău, sectorul Botanica. 

Magistratul Cotruță este vizat într-o hotărâre a CD din 2018, cu privire la cererea unui bărbat care indica că printr-o hotărâre din anul 2010 i s-a atribuit dreptul de proprietate în privinţa unui apartament, dar ulterior, s-a constatat că pe apartament sunt aplicate sechestre. Bărbatul s-a adresat cu cerere de ridicare a sechestrului, iar judecătorul a anexat cererea la dosarul din anul 2010. Procedura disciplinară a fost încetată ulterior. O altă cauză disciplinară pe numele magistratului a fost inițiată la începutul anului 2021. Ulterior, procedura disciplinară a fost încetată. În cea mai recentă sesizare, Cotruță a fost acuzat că, împreună cu alți doi colegi de-ai săi de la CA Chișinău, a emis și menținut o hotărâre de judecată, acceptând drept „probe” o listă de acte emise de autoritățile neconstituționale din stânga Nistrului. Inspecția Juridică a respins sesizare ca fiind neîntemeiată, pe motiv că faptele expuse nu întrunesc elemente constituttive ale abaterii disciplinare în stare să angajeze răspundere disciplinară. 

Cotruţă, împreună cu alţi patru colegi, a fost urmărit penal în 2015, după demersul fostului preşedinte al CSJ, Mihai Poalelungi. Cei cinci au fost acuzați de faptul că în urma unui proces de judecată în care s-a luat decizia ca un tată să nu fie lipsit de drepturile paterne s-a redactat un text greşit, din care reieşea tocmai contrariul. Din neatenţie, potrivit lor, cei 5 judecători au semnat hotărârea redactată greşit. Ulterior, după ce au fost sesizaţi de greşeala făcută, cei 5 şi-au reparat eroarea, însă au făcut-o în lipsa şi fără citarea părţilor. Ulterior, la început de 2016, dosarul penal a fost clasat. 

Cotruță a făcut parte din completul de judecători care în noiembrie 2017 a declarat neîntemeiat recursul depus de Biroului Asociat de Avocați „Popa & Asociații” și a menținut încheierea Judecătoriei Chișinău prin care era respinsă cererea de confirmare a tranzacției de mediere dintre avocați și fostul premier Vladimir Filat în procesul de mediere. Valoarea tranzacției de mediere dintre Filat și avocații săi constituie 1,3 milioane de euro, 100 de mii de dolari americani și 230 de mii.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” o hotărîre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Iurie Cotruţă a fost obiect de examinare la CtEDO. Este vorba de cazul „Macovei și alții contra Moldovei”, în care CtEDO a constatat violarea dreptului la un proces echitabil, statul fiind condamnat să achite 21 de mii de euro. 

În 2021 a donat un apartament

În declarația de avere și interese personale pentru 2021, Cotruță indică că deține un apartament obținut prin contract de privatizare în 1991 și un automobil BMW 520, fabricat în 1998 și procurat în 2007 cu 50 de mii de lei. Anul trecut judecătorul a donat un apartament, cu o valoare indicată de 566 de mii de lei. Magistratul păstrează în conturi bancare peste 583 de mii de lei. El a declarat anul trecut venituri salariale de 329 de mii de lei.

Victor Sandu: Dosar pierdut la CtEDO, zeci de mii de euro de la nuntă și apartament la preț preferențial 

Victor Sandu. Foto: magistrat.md

Victor Sandu activează din 2015 în calitate de magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. 

Victor Sandu este magistratul care, în prima instanță, a pronunțat decizia împotriva Rise Moldova și a jurnalistului de investigație Iurie Sanduța, în cazul anchetei privind finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor din Moldova din Federația Rusă, prin intermediul unui offshore din Bahamas. Ulterior, în acest caz, CtEDO a condamnat R. Moldova pentru încălcarea libertății de exprimare, statul fiind obligat să achite prejudicii în valoare de 3,800 de euro.

Într-un comentariu pentru ZdG, Sandu a spus anteior că el consideră că „Hotărârea CtEDO a dat o explicație mai amplă a aplicării art. 10 al Convenției și va oferi încredere și bază juridică tuturor jurnaliștilor în activitatea lor”.

Victor Sandu: „Prin hotărârea din 21 decembrie 2017, cererea de chemare în judecată înaintată de PSRM către Iurie Sanduța și Asociația Reporterilor de Investigație și securitate privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, și încasarea prejudiciului moral, a fost admisă parțial. Prin decizia CA Chișinău din 3 decembrie 2020 a fost casată hotărârea din 21 decembrie 2017 în cauza civilă la acțiunea înaintată de PSRM. Totodată, CA Chișinău a respins solicitarea de a constata în mod expres încălcarea articolului 10 și de a acorda reclamanților daune, pe motiv că nu aveau o asemenea competență. Ulterior, CtEDO a constatat că CA Chișinău a refuzat în mod expres, prin hotărârea sa din 4 martie 2020, să recunoască încălcarea dreptului reclamanților, în temeiul articolului 10 din Convenție. În consecință, Curtea a constat că a existat o încălcare a articolului 10 din Convenție, iar reclamanții au dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul moral și le-a acordat întreaga sumă pretinsă. Astfel, consider că Hotărârea CtEDO a dat o explicație mai amplă a aplicării art. 10 al Convenției și va oferi încredere și bază juridică tuturor jurnaliștilor în activitatea lor”.

Anterior, ZdG a scris că Victor Sandu a luat o decizie considerată de către juriști „fără precedent”, după ce a dispus acordarea unor despăgubiri pentru un accident rutier produs în regiunea transnistreană. Acesta a făcut parte și din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Deși atât Judecătoria Chișinău, cât și instanța de apel a condamnat inculpații, într-un final, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați.

În 2018, în baza unei sesizări depuse de procurorul general de atunci Harunjen Eduard pe numele lui Sandu a fost intentată o procedură disciplinară. Sesizarea viza dosarul penal pe numele omului de afaceri Serghei Cosovan. Sandu ar fi intenționat să-l elibereze din arest pe acesta, motiv pentru care procurorul de caz a cerut recuzarea magistratului. Sandu a fost îndepărtat de la examinarea dosarului, iar procedura disciplinară a fost încetată.

Tot în 2018, în adresa CSM, Serghei Cosovan a depus o sesizare în care cerea atragerea la răspundere disciplinară a magistratului. Cosovan susținea că este persecutat de judecător și de procurorul de caz Lilian Carpaci. Sesizare a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. 

Vitor Sandu și soția. Foto: Instagram

În 2021, judecătorul a avut venituri din salariu de 261 de mii de lei, 20 de mii de lei le-a obținut din vânzarea unui scooter, iar alte 200 de mii de lei din vânzarea unui automobil BMW.

Anul trecut, magistratul şi soţia sa, au jucat nunta, iar la ceremonie cuplul a primit cadouri 47,200 euro, 9,250 dolari și 100 de mii de lei. Ei au primit și 3 mii de euro la cununia religioasă și civilă, iar la botezul copilului au primit 4 mii de euro.

Conform declarației de avere și interese personale pentru 2021, anul trecut magistratul a semnat anticontrat de vânzare-cumpărare a unui apartament de 74 metri pătrați la prețul preferențial de 420 de euro pentru un metru pătrat într-un bloc locativ din sectorul Ciocana din Chișinău, special construit pentru angajații sistemului judiciar din R. Moldova.

Tot anul trecut, judecătorul și-a cumpărat, cu 240 de mii de lei un Mercedes E220, fabricat în 2010, și o motocicletă Kawasaki VN1700 Voyager, fabricată în 2015, pentru care ar fi plătit 6,5 mii de euro. Iar în 2022, soția judecătorului a devenit proprietara unui automobil Land Rover Evoque, fabricat în 2014 și procurat cu 15,5 mii de euro. Judecătorul declară că în 2020 a primit dreptul de folosință pentru un apartament de 54,7 metri pătrați, care din 2016 aparține părinților săi.

Angela Bostan: Judecătoarea filată la comanda lui Veaceslav Platon

Angela Bostan. Foto: magistrat.md

Angela Bostan este judecătoare din anul 2006. Și-a început cariera la Judecătoria Cahul, iar în 2015 a fost promovată la CA Chișinău.

Bostan a făcut parte din completul de judecată care a obligat CSM să emită actul administrativ individual privind organizarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 27 septembrie 2019, examinând în timp record, cererea înaintată de un grup de magistrați. Tot Angela Bostan a deschis lucrările Adunării din 27 septembrie, acționând în calitate de executor al hotărârii adoptate de aceasta la 20 septembrie. Un an mai târziu, în fața membrilor CSM aceasta a spus că nu îi este rușine de deciziile adoptate în 2019. 

În iulie 2019, Angela Bostan a participat în componența Completului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CA Chișinău, care a anulat decizia CSM privind înlăturarea lui Ion Druță de la exercitarea funcției de președinte al CSJ, aceasta fiind președintele completului de judecată.

În iunie 2021, cinci persoane au fost reținute, fiind acuzate că ar fi filat-o pe judecătoare, la comanda controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Dosarul a fost ulterior trimis în instanța de judecată.

Conform declarației de avere și interese pentru anul 2021, judecătoarea deține în proprietate un apartament de 32 de metri pătrați, dobândit în 1997 și drept de abitație într-o casă de locuit. În 2020, aceasta a primit drept de abitație într-un apartament de 74 de metri pătrați. Totodată, magistrata declară un Lexus NX 200T, fabricat în 2014 și cumpărat în 2020 cu 250 de mii de lei, dar și o datorie de 30 de mii de lei, contractată în 2017. Pentru anul trecut, judecătoarea declară un venit din salariu de 302 mii de lei.


Cei 28 de candidați la funcția de membru al CSM vor fi evaluați, într-o primă etapă de „Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor”. Dintre candidații care vor trece acest test, Adunarea Generală a Judecătorilor, prin vot, va selecta ulterior șase dintre aceștia.

Va urma…

Publicitate
Publicitate