„Partidul aflat la guvernare a câștigat cu o majoritate foarte mare, poate chiar peste propriile așteptări. O mare victorie implică o mare responsabilitate”. Ambasadoarea UE, Iwona Piórko, la Podcast ZdCe
Ambasadoarea Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piórko, inivitată în cadrul Podcast ZdCe, a discutat cu jurnalista ZdG, Natalia Zaharescu, despre etapa la care se află în prezent negocierile privind integrarea europeană, despre când ar putea deveni R. Moldova parte a UE, despre decuplarea de Ucraina, integrarea în UE cu sau fără regiunea transnistreană și despre declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România.
— Doamnă Ambasador, aș vrea să încep prin a vă întreba despre afirmația pe care ați făcut-o, potrivit căreia doriți să vizitați practic fiecare localitate din Republica Moldova. Unde ați ajuns până acum și cum ați perceput realitatea din Republica Moldova, poate în comparație cu așteptările pe care le aveați înainte de a veni aici?
— În primul rând, este într-adevăr o mare plăcere să mă aflu în acest loc special, al cărui fan sunt. Este o onoare. În ceea ce privește ce am văzut până acum, pot spune că începutul a fost unul foarte intens, pentru că mi-am început mandatul de ambasador al Uniunii Europene în Republica Moldova la 1 septembrie. Chiar în prima săptămână am însoțit trei Comisari europeni în vizite de lucru în afara Chișinăului, inclusiv la Ștefan Vodă, alături de Comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen, unde am discutat cu fermieri și am analizat situația din teren.
Ulterior, am vizitat mai multe regiuni ale țării, inclusiv Anenii Noi, Gura Bîcului și alte localități. Am participat la evenimente precum „Festivalul Pompierilor”, care sunt, de fapt, ocazii foarte bune de a întâlni atât oameni în vârstă, cât și tineri și pentru înțelegerea diversității opiniilor. Am efectuat, de asemenea, o vizită la Tiraspol.
Mâine (23 ianuarie 2026, n.r.) voi merge pentru prima dată în Găgăuzia și, în curând, voi ajunge și în nordul țării. Încerc cu adevărat să ajung peste tot, pentru că mai ales, la început, oamenii mă întreabă mereu care sunt prioritățile mele. Desigur, există priorități clare legate de sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova. Dar este esențial să asculți oamenii din toate regiunile pentru a ști cum să faci acest lucru. Acesta este principalul motiv al acestor vizite.
— Ați întâlnit mai degrabă oameni entuziasmați față de integrarea europeană a Republicii Moldova sau mai degrabă sceptici?
— Am întâlnit o diversitate de opinii. Există atât susținători fermi, dar și persoane sceptice, precum și multe poziții intermediare. Totuși, pot spune că, inclusiv, cei care au îndoieli sunt extrem de respectuoși și politicoși. Cred că sunt un bun ascultător, iar ascultarea activă este importantă ca să le înțeleg perspectivele. Toți m-au tratat cu mult respect și, aș spune, cu încredere.
— Ați ajuns în Republica Moldova exact în perioada în care începeau alegerile. Am avut alegeri foarte importante, câștigate de Partidul Acțiune și Solidaritate, cu poate cea mai ambițioasă promisiune din istoria Republicii Moldova: aderarea la Uniunea Europeană. S-a vorbit despre finalizarea negocierilor până în 2028 și aderarea propriu-zisă în 2029–2030. Cât de realistă este această promisiune? Când va deveni Republica Moldova membră a UE?
— Într-adevăr, am ajuns cu o lună înainte de alegeri și a fost o perioadă extrem de importantă și interesantă. Cred că partidul aflat la guvernare a câștigat cu o majoritate foarte mare, poate chiar peste propriile așteptări. Mesajul meu de a doua zi după alegeri, pe care îl repet și astăzi, este acesta: o mare victorie implică o mare responsabilitate, în primul rând față de cetățenii Republicii Moldova, inclusiv în ceea ce privește agenda europeană, dar și în toate celelalte domenii.
Guvernul și-a exprimat ambiția de a finaliza negocierile de aderare până în 2028. În ultimul Raport de Extindere este menționat clar că acest obiectiv este ambițios, dar realizabil, cu condiția ca Republica Moldova să continue și să accelereze ritmul reformelor asumate.
În ceea ce privește momentul aderării propriu-zise, nu pot face estimări, deoarece după finalizarea negocierilor urmează ratificarea tratatului de aderare, atât de către Republica Moldova, cât și de către toate cele 27 de state membre. Acest demers implică, în mod firesc, o anumită durată.
— Ați menționat reformele. În ce domenii este nevoie de accelerare? Vorbim frecvent despre reforma justiției și a administrației publice. Unde trebuie să se muncească mai intens?
— Un lucru bun în privința Uniunii Europene este faptul că suntem foarte previzibili și foarte transparenți în multe domenii, inclusiv în ceea ce privește agenda de reforme. În fiecare an, în luna noiembrie, cred, publicăm așa-numitul Raport privind Extinderea pentru toate țările candidate. Este un document foarte detaliat, foarte specific și foarte precis, care prezintă clar legislația ce trebuie adoptată, reformele ce trebuie implementate și pașii concreți necesari. De aceea, recomand constant consultarea acestui raport, deoarece oferă o imagine exactă asupra domeniilor în care sunt necesare reforme.
Voi menționa doar câteva aspecte, iar aici aveți pe deplin dreptate să subliniați ceea ce numim, în termeni generali, „fundamentele”. Folosim adesea analogia unei case: fără o fundație solidă, construcția nu poate rezista. Același principiu se aplică și în cazul fundamentelor reformelor. Vorbim despre lupta împotriva corupției, justiție, guvernanță, administrație publică. În toate aceste domenii Republica Moldova a făcut progrese impresionante, dar este nevoie de mai mult. Există, desigur, și reforme sectoriale, în domeniul transporturilor, agricultură și altele. Procesul de aderare este unul complex și cuprinzător.
— Am remarcat că recent ați avut întrevederi cu mai mulți lideri politici din opoziție, inclusiv cu Vasile Costiuc și cu reprezentanții Blocului Alternativa. Care au fost mesajele transmise în cadrul acestor discuții și ce le-ați comunicat dumneavoastră? În contextul în care ei declară public că susțin integrarea europeană a Republicii Moldova. V-au convins?
— Înainte de toate, Uniunea Europeană consideră, atât în interiorul UE, cât și în relația cu statele partenere, că funcționarea unei societăți democratice presupune implicarea tuturor partidelor reprezentate în parlament și a celorlalți factori relevanți. Acesta este motivul pentru care am ales să discut cu fiecare dintre ei. Cu prilejul ultimei vizite a comisarului Marta Kos, am organizat o întâlnire cu liderii opoziției parlamentare, la care au participat toate formațiunile, cu excepția Partidului Comuniștilor.
Acum continui acest dialog prin întrevederi bilaterale, pentru discuții mai aprofundate. De această dată, toate partidele parlamentare și-au exprimat disponibilitatea de a participa. Sunt recunoscătoare pentru această deschidere și discut cu fiecare în parte. M-am întâlnit deja cu reprezentanții celor două formațiuni pe care i-ați menționat, iar întâlnirile cu ceilalți sunt programate pentru zilele și săptămânile următoare. Prefer lucrurile să fie făcute și sunt orientată spre rezultate.
Așadar, în loc să vorbesc mult despre ei sau despre ceea ce mi-au spus, nu doresc să repet conținutul discuțiilor din întâlniri, dar pot spune ce le-am transmis eu. Le-am spus, în esență, ceea ce v-am spus și dumneavoastră: fiecare voce reprezentată în Parlament reflectă opțiunile cetățenilor. De aceea, este important ca toate aceste voci să fie ascultate.
În același timp, atunci când partidele și politicienii se declară pro-europeni, acest angajament trebuie să se regăsească nu doar în declarații, ci și în acțiuni concrete, în modul în care votează și în asumarea unui discurs public pro-european. Nu intervin în alte chestiuni sau în dinamica politică internă, ci strict în ceea ce privește parcursul european. Da, acest obiectiv este prevăzut în Constituția dumneavoastră și ar trebui să lucrăm cu toții pentru realizarea lui. Toți interlocutorii cu care am discutat până acum mi-au confirmat susținerea pentru acest parcurs și mi-au explicat motivele acestei poziții. Aceasta nu a fost o întâlnire în care eu trebuia să fiu convinsă sau nu. A fost prima întâlnire și intenționez să mențin acest dialog cu ei și cu mulți alți actori, ca să lucrăm împreună pentru a îndeplini obiectivul stabilit de cetățenii acestei țări.
— Haideți să clarificăm unde se află în prezent Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. În acest moment, procesul se desfășoară la nivelul negocierilor tehnice. Ne puteți spune când ar urma să înceapă negocierile politice pe clustere? Cunoaștem contextul intern din UE, având în vedere că Republica Moldova este inclusă în același pachet cu Ucraina și știm care este poziția Ungariei în această privință. Când vor demara negocierile politice?
— În primul rând, Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată în 2022 și a deschis deja negocierile de aderare. Pentru ca negocierile politice pe clustere să înceapă oficial, este necesar acordul unanim al tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. Aceste clustere includ, la rândul lor, capitole. În mod obișnuit, procesul începe cu așa-numitele „fundamente”, așa cum ați menționat. Acest pas nu a fost încă realizat. Ați menționat Ungaria. De altfel, Ungaria a fost de acord și a votat pentru ca Republica Moldova și Ucraina să obțină statutul de țări candidate. Sperăm ca următorul pas – acordul tuturor statelor membre pentru deschiderea negocierilor pe clustere – va fi realizat cât mai curând. Totuși, este important să nu subestimăm această etapă: timpul nu este pierdut. Dimpotrivă, munca avansează și este una considerabilă, din partea tuturor actorilor implicați.
Astfel, în luna decembrie, toate cele 27 de state membre au oferit Republicii Moldova, dar și Ucrainei, instrucțiuni și orientări specifice privind clusterele și domeniile vizate. Deocamdată, aceste orientări vizează trei clustere: clusterele 1, 2 și 6. Este vorba despre fundamente, piața internă, inclusiv economia, și clusterul 6, care vizează relațiile externe. Republica Moldova avea deja o imagine generală asupra acestor cerințe, însă, din decembrie, știe foarte clar și precis ce trebuie realizat în aceste domenii. Discuțiile tehnice sunt în plină desfășurare, au loc numeroase reuniuni, iar volumul de muncă este unul intens. Sperăm ca, în curând, să poată începe și discuțiile tehnice pentru celelalte trei clustere. Iar atunci când componenta politică va fi deblocată, vom fi deja într-un stadiu avansat al lucrărilor. Pe acest aspect ar trebui să ne concentrăm, mai presus de orice.
— Așadar, în prezent, Republica Moldova își face temele acasă și așteaptă un răspuns din partea Uniunii Europene?
— Vă pot asigura că și Uniunea Europeană lucrează activ. Este o întrebare foarte bună. Înainte de începerea negocierilor tehnice și înainte ca instrucțiunile să fie transmise de toate cele 27 de state membre în luna decembrie, Republica Moldova trebuia, într-un fel, să se autoevalueze. Atunci când am menționat că multe lucruri erau deja cunoscute, m-am referit, desigur, la informațiile din Rapoartele privind Extinderea și la eforturile deja depuse. De exemplu, a fost realizat procesul de analiză comparativă a întregii legislații naționale cu legislația Uniunii Europene, pentru a verifica compatibilitatea acesteia. Acest proces se numește „screening”. Screeningul a fost realizat, cred, într-un timp record. Așadar, felicitări pentru acest efort. Diferența majoră este că, din decembrie și până în prezent, nu mai vorbim doar de o autoevaluare. Comisia Europeană, colegii mei de la Bruxelles, experți în aceste domenii, monitorizează acum procesul și oferă îndrumare și sprijin. Aceasta reprezintă o schimbare importantă. Munca este extrem de intensă de ambele părți, iar anul acesta va fi, în mod special, unul deosebit de solicitant.
— Au existat discuții pe acest subiect și vă voi întreba și despre posibilitatea unei eventuale separări a Republicii Moldova de Ucraina în acest proces. Mai este această opțiune luată în calcul? Se mai poate vorbi despre un asemenea scenariu?
— Cred că aș reveni la ceea ce am spus deja, pentru că acesta este, de fapt, cel mai important lucru, însă nu vreau să evit subiectul. Republica Moldova a început acest proces împreună cu Ucraina și consider că această solidaritate și parcurgerea drumului împreună au dat rezultate. Înțeleg anumite semne de nerăbdare, dar sunt două aspecte esențiale de avut în vedere. În primul rând, trăim cu toții un moment cu totul special în istoria lumii, în istoria Europei și a acestei regiuni. Sunt convinsă că atât autoritățile și cetățenii Republicii Moldova, cât și autoritățile și poporul ucrainean înțeleg pe deplin această realitate geopolitică. Este necesar să aducem o pace durabilă și justă în Ucraina și în regiune, iar lucrurile sunt, într-un fel, interconectate. Evident, nu doar în cazul Moldovei, ci și al altor state candidate și chiar al unor state membre. Chiar și soarta țării mele, Polonia, este strâns legată de ceea ce se întâmplă în Ucraina. De aceea, trebuie să fim conștienți de această dimensiune geopolitică și să o tratăm cu maximă seriozitate.
Acestea fiind spuse, odată intrați în procesul de aderare, statele sunt evaluate și tratate pe baza meritelor proprii. Iar ritmul parcursului va depinde, în mod evident, de performanța individuală a fiecărei țări, de implementare, viteză, calitate și alte criterii specifice.
— Există, de asemenea, discuții în cadrul Uniunii Europene despre posibilitatea ca viitoarele state membre să adere inițial fără drepturi de vot depline, fără drept de veto. Aș vrea să vă întreb dacă această opțiune mai este în continuare luată în calcul și dacă ar putea facilita aderarea noilor state membre?
— Voi răspunde mai întâi într-o notă ușor ironică și provocatoare, apoi în mod serios. În glumă: vedeți, tocmai m-ați întrebat despre dreptul de veto al unui stat membru în contextul „decuplării-cuplării”, iar acum mă întrebați dacă nu cumva ar trebui să avem drept de veto chiar din prima zi. Cred că toate statele membre actuale vor reflecta, în timp, asupra acestor tipuri de dileme pentru viitorul nostru colectiv. Asta arată dinamica procesului.
Vorbind serios, statele candidate și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite. Este nevoie de multe reforme, nu pentru că noi ne dorim acest lucru sau pentru că ne face plăcere, ci pentru că un stat trebuie să fie gata să funcționeze ca membru deplin al Uniunii. Nu este suficient doar să intri în UE. Trebuie să fii un stat membru solid și puternic din punct de vedere politic, social și economic, capabil să prospere și să aibă greutate. Prin urmare, nu discuția despre veto este esențială, ci nivelul de soliditate al unui stat în momentul aderării. În același timp, și Uniunea Europeană trebuie să se adapteze. Fiecare extindere modifică, într-o anumită măsură, echilibrele interne instituționale, tematice și politice. Aceste ajustări sunt deja în curs de dezbatere. Cu siguranță vor exista ajustări ale procesului, iar obiectivul este ca, în final, atât Uniunea Europeană, cât și noii membri să iasă mai puternici.
Cred cu tărie în acest lucru. Cum aș putea să nu cred, venind din Polonia, văzând unde eram acum peste 20 de ani și unde suntem astăzi. Polonia este mai puternică, Europa este mai puternică și sunt convins că același lucru se va întâmpla și odată cu aderarea dumneavoastră. Desigur, acest parcurs presupune timp, efort și uneori frustrări. Este un proces complex, fără îndoială.
— Ne aflăm lângă o țară aflată în război și resimțim acest lucru aici, în Republica Moldova. Avem drone care survolează spațiul nostru aerian. Am văzut un angajament al Uniunii Europene de a investi 20 de milioane de euro în apărarea aeriană a Republicii Moldova. Ne puteți spune mai multe despre modul în care UE sprijină Moldova din perspectiva securității?
— Ați menționat Ucraina, iar aici vreau să iau un moment pentru a aprecia solidaritatea poporului ucrainean. Atât în 2022, când a început invazia la scară largă, cât și acum, este cu adevărat impresionant modul în care oamenii încearcă să se ajute unii pe alții. Avem o iarnă frumoasă la Chișinău, iar de fiecare dată când spun acest lucru, oamenii îmi răspund: „Dar imaginați-vă ce se întâmplă în Ucraina, fără electricitate, fără lumină, fără încălzire.” Aceste reacții sunt extrem de umane și emoționante.
Am vorbit mult despre solidaritate. Solidaritatea este un lucru, însă este adevărat că și dumneavoastră sunteți vulnerabili. Ați spus-o corect. Uniunea Europeană recunoaște acest lucru și încearcă să își manifeste solidaritatea. Guvernul, Președinția, autoritățile investesc și discută mai mult decât în trecut despre consolidarea capacităților de apărare. Acesta era un subiect sensibil în Republica Moldova, dar oamenii realizează acum că riscurile sunt reale și profunde, iar acest domeniu are nevoie de reforme și sprijin. Până în prezent, am alocat aproape 200 de milioane de euro pentru apărare, securitate, reziliență și domenii conexe. Ați menționat apărarea, însă sprijinul este mult mai amplu. Există fonduri substanțiale care urmează să fie mobilizate în continuare. De asemenea, avem dialoguri active în domeniul apărării și securității. Este un sector important și în plină dezvoltare a cooperării cu țara dumneavoastră.
— Și mai vedem aceste atacuri nu doar în spațiul nostru aerian, ci și în spațiul informațional. Am avut alegeri foarte importante anul acesta și anul trecut și am observat multă propagandă. Cum ajută Uniunea Europeană Republica Moldova în acest domeniu? Știm că sprijinul este considerabil. Aveți, poate, și planuri noi pentru a ajuta Moldova în această privință?
— Mulțumesc. Această întrebare îmi oferă o ocazie foarte bună de a aduce, încă odată, un omagiu instituției dumneavoastră media și dumneavoastră personal. Sunt pe deplin conștient de ceea ce ați făcut în 2022 și anul trecut. Și cred cu adevărat că această țară, pur și simplu, nu ar fi ajuns unde este astăzi fără rolul dumneavoastră, rolul presei și rolul personal pe care l-ați avut. O spun cu toată seriozitatea.
— Vă mulțumesc. Sunteți foarte amabilă.
— Nu este un compliment formal, ci o constatare reală. De fapt, sunt profund impresionată de evoluția mass-mediei din această țară în ultimele decenii. Pentru că, dintre toate instituțiile și organizațiile, presa a fost una dintre cele mai capturate, influențată de actori care astăzi se află în detenție, altele nu. Cu toate acestea, mass-media a trecut și continuă să treacă printr-o transformare profundă, deși procesul nu este încă finalizat. Există instituții media, precum a dumneavoastră, care investighează aceste situații extrem de dificile pe care tocmai le-ați descris, cu mult curaj și determinare. Consider acest lucru nu doar un rezultat, ci și un simbol al direcției corecte.
Ceea ce face Uniunea Europeană este să sprijine, peste tot în lume, presa independentă. Evident, acest sprijin se acordă și într-un loc precum Republica Moldova, care se află în prima linie a acestor eforturi de propagandă și dezinformare. Susținem presa independentă și transparența, dar și educația media, care este la fel de importantă. Vom continua acest sprijin, inclusiv prin alocarea unor resurse financiare sporite, dar și prin dialoguri constante și clare pe aceste subiecte. Pentru că sunt convinsă că, în toate alegerile viitoare, aceste fenomene se vor intensifica. Falsurile bazate pe inteligență artificială, propaganda și dezinformarea nu vor dispărea, nici măcar în anii fără alegeri, care, în ultimul timp, au fost rari în Republica Moldova. Este o problemă extrem de serioasă.
— Cum evaluați modul în care autoritățile noastre au gestionat această situație? Au făcut o treabă bună sau credeți că ar fi putut face mai mult pentru a proteja societatea în fața propagandei?
— Desigur, întotdeauna există loc de îmbunătățire, pentru toți. Cu toate acestea, cred că ultimele alegeri, și nu doar cele la care am asistat direct, ci cele trei scrutinuri recente, demonstrează că autoritățile și instituțiile Republicii Moldova au acționat corect. În caz contrar, probabil că nu ați fi ajuns în punctul actual. Un merit important revine instituțiilor statului, dar la fel de mare este și contribuția mass-mediei și a jurnaliștilor, a societății civile și, sincer, a cetățenilor înșiși. Am văzut situații în care a fost nevoie de un curaj civic real pentru a vota și pentru a vota conform propriei convingeri, în condițiile în care oamenii au fost supuși unor presiuni considerabile. Li s-au oferit mită, au fost intimidați și confruntați cu diverse forme de constrângere.
Și am avut impresia, în luna septembrie, că uneori cu cât cetățenii Republicii Moldova sunt supuși unei presiuni mai mari, cu atât demonstrează o reziliență mai puternică. Nu spun acest lucru ca o invitație de a continua astfel de practici, ci mai degrabă ca o apreciere și o admirație sinceră pentru această atitudine civică.
— Așa cum am văzut cum funcționează această propagandă, ea exploatează în mod clar vulnerabilitățile societății și toate greșelile comise la nivel local de către autorități. Aceste slăbiciuni sunt folosite împotriva noastră. De aceea, pentru noi este extrem de important să monitorizăm modul în care acționează autoritățile. Chiar dacă dețin puterea, ele pot face greșeli, iar rolul nostru este să le observăm și să le tragem la răspundere, astfel încât aceste erori să nu afecteze parcursul european al Republicii Moldova.
— Aveți deplină dreptate: acesta este rolul fundamental al mass-mediei. Presa trebuie să continue să investigheze și să urmărească toate tipurile de derapaje, indiferent dacă ele privesc actori aflați la guvernare sau în afara puterii. Consider că aceasta este o abordare absolut corectă și necesară.
Ați menționat și un alt aspect important: aceste eforturi de propagandă, inclusiv cumpărarea voturilor, vizează foarte des grupuri de persoane extrem de vulnerabile. Într-adevăr, spun adesea că nu este vorba doar despre democrație, ci și despre justiție socială. Multe dintre persoanele afectate sunt femei sau se află într-o situație economică precară. Personal, mă îngrijorează în mod deosebit cazurile care implică tineri. Atunci când tinerii, de exemplu, sunt mituiți să voteze într-un anumit fel, efectele pot dura toată viața. Nu este vorba doar despre un singur scrutin. Astfel de experiențe pot influența profund modul în care vor funcționa ulterior în societate, chiar și în cadrul familiei. Sunt probleme extrem de serioase.
— Planul de Creștere pentru Republica Moldova. Aș vrea să vorbim și despre acest subiect, despre suma de 1,9 miliarde de euro. Întrebarea mea este: cum va fi monitorizată utilizarea acestor fonduri, astfel încât banii să fie cheltuiți corect în Republica Moldova? Și, eventual, puteți menționa câteva dintre cele mai importante proiecte finanțate prin acest plan?
— Într-adevăr, Planul de Creștere reprezintă o ofertă cu adevărat remarcabilă și trebuie valorificată foarte bine. Este un program gândit pentru o perioadă de trei ani și reprezintă un mod complet nou de finanțare, un joc cu reguli diferite.
— A fost doar pentru Moldova?
— Există Planuri de Creștere și pentru alte regiuni, precum Balcanii, iar Republica Moldova se descurcă bine, deși acesta este abia începutul. Tocmai de aceea, procesul trebuie urmărit atent. În realitate însă, vorbim despre un mecanism extrem de bine monitorizat. Fondurile sunt acordate etapizat, în funcție de realizarea unei agende de reforme bine definite. În cazul Republicii Moldova, dacă nu greșesc, aceasta cuprinde 153 de pași concreți. Fiecare pas presupune reforme concrete: adoptarea legislației, implementare efectivă, măsuri clare. Nicio tranșă de bani nu este debursată înainte ca Comisia Europeană să verifice complet că respectivele angajamente au fost îndeplinite. Singura excepție este prefinanțarea inițială, care a fost acordată la început. Ulterior, însă, plățile se fac exclusiv după verificări. Până la sfârșitul lunii decembrie, Republica Moldova îndeplinise 26 de astfel de etape. În prezent, evaluăm modul în care acestea au fost realizate și stabilim când și cum pot fi efectuate plățile corespunzătoare. Pot spune că impresia generală este una pozitivă, deși, desigur, analiza detaliată este esențială. Multe dintre reformele prevăzute în acești pași au fost realizate în mod clar. De aceea, atunci când primesc întrebări despre modul în care sunt folosiți banii, subliniez că procesul este unul transparent. Informațiile privind beneficiarii finali și utilizarea fondurilor vor fi publice. Așadar, este un proces foarte transparent, aș spune, și bazat pe reforme. Desigur, este încă puțin devreme să vorbim despre proiecte concrete, deoarece acesta vizează, de fapt, toate domeniile, de la reforma justiției până la școli. Este un demers amplu, care vizează întreaga societate.
— Și este vorba, de asemenea, despre infrastructura importantă, proiecte de investiții, precum și sprijin pentru companii. Unele întreprinderi mici vor beneficia de finanțare…
— Da, acoperă cu adevărat toate domeniile. Sper ca aceste fonduri să fie utilizate eficient și să avem ocazia să inaugurăm împreună cât mai multe proiecte finalizate. Desigur, acest lucru presupune eforturi semnificative de reformă, multă muncă legislativă în Parlament și, ulterior, implementare efectivă, pentru că, în cele din urmă, aceasta este cea care contează. Nu doar existența pe hârtie a măsurilor. Cu toate acestea, începutul este promițător.
— Ați spus că primiți frecvent astfel de întrebări. Acest lucru se întâmplă pentru că, în societatea noastră, se vorbește încă mult despre faptul că corupția este larg răspândită. De aceea, există temerea că acest lucru s-ar putea întâmpla și cu banii europeni. Și nu ne dorim deloc ca acest lucru să se întâmple.
— Cred cu adevărat că există foarte multe mecanisme de protecție. Din partea Uniunii Europene sunt aplicate mecanisme riguroase de control, inclusiv audituri. Vorbim despre bani publici, despre fonduri ale contribuabililor europeni. În plus, va fi instituit un comitet de monitorizare, format, desigur, din reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Guvernului Republicii Moldova, care va supraveghea implementarea. Însă, așa cum am spus, în esență, nicio tranșă de finanțare nu este acordată înainte ca reformele asumate să fie realizate. Procesul va fi unul transparent. Este corect și necesar ca acesta să fie urmărit îndeaproape, iar întrebările să fie adresate atunci când apar. Suntem, totuși, la începutul acestui demers.
— Ați vizitat regiunea transnistreană. Ne puteți spune ce ați văzut acolo? Și este posibil ca Republica Moldova să se integreze ca un stat unitar? Sau rămâne valabilă ipoteza unei integrări în etape, cu regiunea transnistreană tratată separat pentru o perioadă?
— În calitate de ambasadoare a Uniunii Europene în Republica Moldova, abordarea noastră este clară: susținem integritatea teritorială a acestui stat. Am vizitat regiunea transnistreană, la fel ca și alte regiuni ale țării, despre care m-ați întrebat, chiar dacă aceasta are un teritoriu specific. Discutăm și observăm modul în care Guvernul abordează această chestiune și considerăm că munca privind reintegrarea este extrem de importantă. Uniunea Europeană urmărește îndeaproape procesul de reglementare. De altfel, săptămâna viitoare este planificată o vizită a reprezentantei UE pentru procesul de reglementare, cu care voi merge la Tiraspol. Reintegrarea este importantă pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului.
Fără a minimiza complexitatea acestui subiect, cred totuși că este semnificativ faptul că oamenii de pe ambele maluri se cunosc, se întâlnesc frecvent. Mulți taximetriști din Chișinău sunt din Tiraspol, comunitățile de afaceri colaborează, iar există chiar și un hub finanțat de UE, unde, apropo, multe femei antreprenoare de pe ambele maluri lucrează împreună. Desigur, responsabilitatea principală aparține autorităților Republicii Moldova. Acesta este obiectivul lor, iar noi sperăm ca eforturile de reintegrare să fie intensificate.
— Este Uniunea Europeană pregătită să accepte Republica Moldova cu o regiune separatistă și cu prezență militară rusă?
— Nu aș dori să fac speculații pe baza unor definiții care nu sunt clar stabilite. Procesul de negociere a aderării la Uniunea Europeană se desfășoară cu Republica Moldova și cu Guvernul acesteia. Avem încredere că autoritățile gestionează dosarul reintegrării cu determinarea și responsabilitatea necesare pentru a conduce întreaga țară pe calea aderării la Uniunea Europeană.
— Recent, președinta Maia Sandu a declarat, într-un podcast britanic „The Rest is Politics” că ar vota pentru reunificarea Republicii Moldova cu România, în cazul organizării unui referendum. Această declarație a fost intens comentată atât în presa națională, cât și în cea internațională. Cum se raportează această idee, a reunificării, având în vedere istoria noastră comună cu România, la procesul de integrare europeană?
— Nu aș dori să intru în speculații legate de subiectul reunificării cu România. Ceea ce este însă important de subliniat, în acest context și în orice altul, este faptul că integrarea europeană reprezintă o opțiune clar exprimată de cetățenii Republicii Moldova și consacrată în Constituție.
Sunt convinsă și nu am nicio îndoială în această privință, lucru pe care mi l-a confirmat inclusiv Președinta, că Guvernul, alți actori relevanți și cetățenii muncesc intens pentru atingerea acestui obiectiv, la fel cum și noi depunem eforturi susținute pentru a-l sprijini. Acesta este motivul pentru care mă aflu aici. Pe durata mandatului meu de patru ani, voi face tot ce îmi stă în putință pentru a ajuta Republica Moldova să avanseze cât mai mult pe acest drum. Aceasta va fi prioritatea mea principală.
— În final, cum ați explica unui cetățean obișnuit al Republicii Moldova ce înseamnă, de fapt, integrarea europeană? Poate ne oferiți un exemplu din experiența propriei dumneavoastră țări – ce se schimbă în timpul acestui proces și după aderare?
— Este o întrebare foarte amplă. M-ați luat puțin prin surprindere, dar voi încerca să răspund într-o manieră simplă. Integrarea europeană înseamnă, în esență, să faci tot ce este mai bun pentru propria familie. Mă gândesc, de exemplu, la fiica mea, care astăzi poate studia în alte țări în moduri care nu ar fi fost posibile fără apartenența noastră la Uniunea Europeană. Nu aș fi putut să-i ofer aceste oportunități dacă nu am fi fost membri ai UE. Glumesc adesea cu tinerii din Republica Moldova când îmi adresează întrebări similare și le spun: „Uitați-vă, peste 20 de ani, unul dintre voi ar putea fi ambasador al UE într-o altă parte a lumii, poate în America Latină. Atunci nu veți reprezenta doar țara voastră, ci întreaga Uniune”.
Desigur, nu toată lumea trebuie să urmeze un astfel de parcurs. Există milioane de profesii și oportunități diferite, însă integrarea europeană schimbă profund realitatea unei țări. Ea aduce securitate, beneficii economice și stabilitate. Nu idealizez Uniunea Europeană: avem și noi probleme, provocări și dificultăți. Dar, în cele din urmă, găsim soluții. Nu suntem perfecți, însă, raportat la ceea ce există în lume, cred că ne descurcăm bine. Iar faptul că multe țări își doresc să ni se alăture este o confirmare în acest sens. De aceea susținem atât de ferm Republica Moldova și oamenii săi remarcabili și vom continua să o facem. Pentru mine, acest lucru este atât o onoare personală, cât și o reală plăcere. Așa cum ați menționat și dumneavoastră, m-ați rugat să ofer un exemplu din propria mea țară. Îmi amintesc foarte bine Polonia înainte de aderarea la Uniunea Europeană și după. Am senzația că am trăit două vieți diferite.
