Noul guvern: promisiuni, realități și reforme dureroase. Expertul Stas Madan, la Podcast ZdCe
Cum își va putea îndeplini Guvernul Munteanu promisiunea de a dezvolta economia și de a integra R. Moldova în Uniunea Europeană? La Podcast ZdCe, explicăm, împreună cu expertul Stas Madan, de la Centrul Analitic Independent Expert Grup, care sunt realitățile de la care pornește noua guvernare, care sunt riscurile și ce reforme nepopulare va trebui să implementeze.
Invitatul Podcast ZdCe, Stas Madan, a menționat că noul guvern vine pe un fundal macroeconomic mai favorabil decât au avut cele două guverne precedente, votate de Partidul Acțiune și Solidaritate. Programul de guvernare publicat este „un document cam aerian, dar cu ținte asumate”, a observat expertul. Acesta se bazează, în mare parte, pe Planul de creștere economică de 1,9 miliarde de euro oferit de Uniunea Europeană, dar ar trebui să genereze și investiții suplimentare, potrivit estimărilor noului guvern.
Expertul a subliniat că promisiunea de a finaliza negocierile cu Uniunea Europeană până în anul 2028 este una ambițioasă, dar că există riscul „să avem o mașină de vot în Parlament care votează mecanic tot felul de regulamente și directive europene implementate în legislația noastră”.
Stas Madan a menționat că reformele teritorial-administrativă și cea de optimizare a rețelei școlare sunt necesare pentru dezvoltarea economică și ar trebui să fie implementate cât mai curând posibil, pentru a evita costuri suplimentare. Expertul a subliniat că noul guvern are oportunitatea de a livra rezultate mai palpabile la nivelul companiilor și al omului de rând, dar că este necesară implementarea reformelor, tehnologizarea proceselor și atragerea investițiilor străine.
— Guvernul condus de Alexandru Munteanu și-a propus ca prioritate dezvoltarea economică. Nu ar fi trebuit să fie o prioritate și a guvernării precedente dezvoltarea economică a țării?
— Acest deziderat de dezvoltare economică, ca prioritate principală în noul guvern, cred că rezultă din două condiții: din percepția societății că guvernele trecute nu au excelat prea mult în domeniul economic și din faptul că s-au creat condiții ca acest deziderat de dezvoltare economică să fie pus cu adevărat în aplicare. Noul guvern vine pe un fundal macroeconomic mult mai favorabil decât au avut cele două guverne precedente și are oportunitatea să livreze rezultate mai palpabile la nivelul companiilor și al omului de rând.
Dacă să luăm rata inflației, ultimele date arată 6,9%, iar tendința este că inflația va continua să scadă și va intra în nivelul considerat optim de Banca Națională pentru ca economia să se dezvolte, adică 5%, cu o deviere de plus-minus 1,5%. Acest factor de presiune socială mare, care este creșterea prețurilor, va fi mai puțin prezent, cel puțin din ipotezele pe care le avem acum, pentru că trăim într-o lume în care cel mai sigur lucru este că nimic nu este sigur și volatilitatea lucrurilor este foarte mare. Dacă să vorbim de criza energetică, lucrurile deja au fost puse la punct, pentru că țara, în principiu, este pregătită de noul sezon rece, nu prea mai are Rusia foarte multe pârghii ca să ne mai facă rău în noul sezon de încălzire. Avem un guvern care va avea mai mult timp să consume pentru agenda de dezvoltare decât pentru agenda de a rezolva punctual tot felul de crize.
— „UE, pace, dezvoltare” – am primit 15 pagini a ceea ce se numește program de guvernare. Care au fost impresiile dumneavoastră?
— Este un document foarte aerian, cu puține explicații, dar sunt cu multe ținte numerice asumate. Guvernul viitor nu fuge de responsabilitatea asumării țintelor care au fost promise în campanie electorală în mare parte, dar, evident, era necesar un grad de detaliere mai mare.
— Multe dintre obiective se bazează pe modul în care R. Moldova va fi în stare să absoarbă banii din Planul de creștere de 1,9 miliarde euro pe care ni-l oferă Uniunea Europeană. Asta e sursa principală din care se presupune că va fi dezvoltată economia R. Moldova?
— Planul de creștere prevede să aibă și un efect multiplicator. Se vorbește de investiții de 4 miliarde de euro, ca urmare a faptului că anumite proiecte care vor fi parte din Planul de creștere economică vor fi cofinanțate și din alte surse. Iar asta, la rândul său, va trebui să stimuleze investițiile private, adică atât pe cele locale, cât și cele străine.
Dar agenda de integrare europeană este în epicentrul actului de guvernare și este normal să fie așa, având în vedere că ținta să ajungem ca tratatul sau decizia de aderare să fie luată în anul 2028 este una destul de ambițioasă.
— Urmează reforme nepopulare, reforme dureroase?
— Reformele nepopulare cred că țin mai puțin de agenda de integrare europeană, dar ele trebuie implementate. Eu cred că principala reformă ține în general de adaptarea statului nostru la noile realități. Cred că în prim plan trebuie să fie reforma teritorial-administrativă. Avem în continuare 898 de primării, în condițiile în care populația în ultimii 20 de ani s-a redus cam cu un milion de oameni. Acum se merge pe amalgamare voluntară. Cred că va trebui de la voluntar să se migreze spre normativ, ca până la alegerile locale din 2027 această reformă să fie setată, ca noile alegeri să aibă loc deja în noile condiții.
Această reformă a tot fost amânată, dar costurile ei devin prea mari. Așa cum de foarte multe ori mergem la dentist doar când ne doare ceva, când deja nu mai putem. Cu reforma teritorial-administrativă suntem deja în punctul în care nu prea mai avem încotro. La fel și cu optimizarea rețelei școlare, care este un fapt imperativ pentru noi și nu ține atât de faptul că se fac economii cu asta, dar există date care arată că în școlile cu câțiva copii există o lipsă de oportunități egale, ei sunt sortiți să aibă o educație mai proastă.
— Cum pot fi majorate exporturile?
— Trebuie să trecem punctual pe nomenclatorul combinat de mărfuri al R. Moldova, să vedem pe care produse suntem competitivi, pe care produse avem potențial de a crește, pentru care este piață la nivel internațional și pentru care noi avem capacități de a produce. Și ulterior – să facem o analiză a constrângerilor. Există problema accesului la finanțare a firmelor și trebuie să se muncească în continuare mult aici; (…) forța de muncă – trebuie să vedem cum rezolvăm această problemă. Guvernul precedent a făcut anumite măsuri de liberalizare a importului de forță de muncă.
— Trebuie să ne obișnuim cu ideea că ar urma să vedem în R. Moldova tot mai mulți imigranți care vin să muncească aici?
— Da, pentru că lumea acum este în cea mai serioasă mișcare brauniană care a fost vreodată în termeni de mobilitate. Și atâta timp cât din Moldova tot pleacă oameni, evident că trebuie să acoperim cu ceva acest gol, altfel nu e posibil nicicum. Dar o latură care a fost ignorată în trecut și trebuie să i se dea mult mai multă atenție este educarea și activarea în forța de muncă, inclusiv a resurselor locale.
— O altă promisiune din acest program de guvernare este creșterea salariului minim la 10 mii de lei, care acum este 5500, și a salariului mediu – la 25 de mii de lei, care acum este de aproximativ 15 mii de lei. Aceste promisiuni cât de realiste sunt?
— Sunt realiste, dar principalul risc al acestei promisiuni, din perspectiva cetățeanului de rând, este că, spre exemplu, am putea avea în 2 ani o inflație de 20%, și atunci, evident că și salariile se vor ajusta mult mai repede în termeni nominali și vom avea 25 de mii de lei în anul 2029, dar în termeni de putere de cumpărare, asta nu va însemna mare lucru.
— Am văzut o propunere curioasă venită din partea lui Radu Marian, deputat PAS și președinte al Comisiei parlamentare pentru economie, legată de aceste platforme de comerț internațional, care vin cu prețuri foarte mici și ar face o concurență nu tocmai corectă față de producătorii autohtoni. Ce ar trebui să se facă legat de aceste platforme?
— A devenit un fenomen social, dacă ne uităm inclusiv la numărul de trimiteri poștale care vin în R. Moldova – în 2023 a fost de 7 milioane de trimiteri de colete, anul trecut au fost de vreo 12 milioane de lei și anul acesta tendința este în creștere. Asta este o problemă pentru anumiți producători locali, dar este o oportunitate pentru consumatori, care pot cumpăra produse de câteva ori mai ieftine decât pe piața locală.
În România, Guvernul Bolojan a găsit o soluție de compromis, care ar putea fi utilă și pentru R. Moldova. Ei au lăsat un prag pentru care nu se vămuiește, la noi este de 150 de euro, dar au introdus o taxă fixă pe fiecare colet. În România cred că e de aproximativ 5 euro pe colet, colectate prin intermediul prestatorilor de servicii poștale. Este o soluție de compromis, nu se complică viața oamenilor care vor să procure de pe aceste platforme, dar este și o oarecare echivalare în termeni de reguli de joc între acele platforme online pentru care nu se plătesc impozite și companiile locale care plătesc impozite. S-ar putea merge pe asemenea idee, care ar putea să împace ambele părți.
