VIDEO Despre „vremurile bune” promise, influența rusă în alegeri și integrarea europeană, cu Dorin Recean, prim-ministru al R. Moldova, la Podcast ZdCe

Dorin Recean, prim-ministrul R. Moldova, numărul doi pe lista de candidați ai Partidului Acțiune și Solidaritate la alegerile parlamentare, vorbește în cadrul Podcast ZdCe despre „vremurile bune” promise de PAS, prețurile care s-au majorat semnificativ în ultimii ani, creșterea economică de doar 0,1%, ajutorul extern pentru R. Moldova, alegerile parlamentare și scenarii post-electorale, propaganda și influența rusă.

De asemenea, Dorin Recean se referă la reținerea lui Vladimir Plahotniuc în Grecia și la influența lui în R. Moldova, la condamnarea bașcanei regiunii găgăuze, Evghenia Guțul, pentru finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”, și la situația din regiunea transnistreană și la faptul că persoanele care o conduc nu se află pe lista sancțiunilor internaționale.

— Echipa Ziarului de Gardă a vizitat recent zona de nord a R. Moldova, unde am discutat cu oamenii de acolo, care sunt mai sceptici față de integrarea europeană. Vedeți poate și ca un eșec al Guvernului pe care îl conduceți faptul că nu toată societatea este în prezent convinsă de beneficiile integrării europene?
— Și eu sunt de la nord și știu că cei de la nord sunt puțin mai sceptici. Este necesar să comunicăm mai mult cu oamenii și nu doar de la nord, dar din toate regiunile R. Moldova. Și trebuie să explicăm că, uitați-vă, Uniunea Europeană înseamnă în primul rând pace, securitate și bunăstare. Noi am construit în ultimii trei ani foarte multe drumuri, grădinițe, spitale, locuri de joacă și așa mai departe. Și cred că este important să explicăm că riscăm să pierdem această direcție, riscăm să pierdem libertatea noastră, riscăm să pierdem șansa noastră ca să ne dezvoltăm și să construim țara noastră pentru copiii noștri aici, acasă. Și da, la nord, unde există mai mult scepticism trebuie să mergem și să dăm mai multe explicații. La fel, mizăm și pe cei care deja sunt convinși, pe cei care deja participă în proiectele europene, liderii de comunitate, liderii din societatea civilă, care participă în aceste proiecte, să meargă și să explice oamenilor ce înseamnă Uniunea Europeană. Asta înseamnă pace, asta înseamnă securitate și asta înseamnă bunăstare. În ultima perioadă, noi am traversat mai multe crize și anume Uniunea Europeană și țările membre ne-au ajutat ca să le depășim.

— După rezultatele referendumului, care au arătat o diferență foarte mică între cei care au spus „Da”, integrării europene și cei care au spus „Nu”, ați reușit să faceți mai multe pentru a-i convinge pe oamenii care au spus „Nu” și care vedem că nu doar că sunt sceptici față de integrarea europeană, dar sunt foarte deschiși la propaganda rusească?
— Doamnă Zaharescu, dumneavoastră personal ați făcut o investigație jurnalistică și eu vă mulțumesc. În primul rând, nu în calitate de prim-ministru, dar ca și cetățean pentru că ați fost implicată și din acea perspectivă pe care ați arătat-o și dumneavoastră în acea investigație, că rezultatul referendumului nu reprezintă realitatea, nu reprezintă dorința poporului. Rezultatele referendumului reprezintă și un efort enorm al unui actor străin, al unui stat străin, Federația Rusă, de a influența calea R. Moldova.

Noi avem o societate care este profund europeană. Noi avem o societate care își dorește să trăiască ca și în Uniunea Europeană. Și avem foarte mulți oameni de bună credință care vor să muncească și să-și construiască viața acasă. Doar că noi în perioada asta nu luptăm pur și simplu cu opoziția. Deci noi de fapt nu vrem să luptăm împotriva cuiva. Noi vrem să luptăm pentru libertatea noastră, pentru dreptul nostru de a ne alege singur calea noastră și, până la urmă, am reușit. Acel rezultat care spuneți dumneavoastră că este așa, minim, el totuși este un rezultat enorm al societății, al tuturor cetățenilor, dacă ne gândim cât a cheltuit Federația Rusă, în propagandă, în tentative de destabilizare, în manifestații plătite, că noi le mai zicem proteste, nu sunt proteste, sunt niște manifestații plătite.

— Una dintre cele mai mari plângeri pe care le au cetățenii se referă la prețurile foarte mari la diferite și produse și servicii și atunci când e vorba de resurse energetice. Unii fac și comparație cu Ucraina, că țara aflată în război, vă spuneam că am fost la nord și oamenii ne spun că merg peste Nistru să-și facă cumpărăturile acolo pentru că este mai ieftin. De ce nu ați găsit niște soluții pentru a menține niște prețuri de care să fie mulțumiți cetățenii și cum le răspundeți celor care se plâng de prețurile foarte mari? 
— Cele mai mari creșteri au fost la resursele energetice și noi am cumpărat aceste resurse energetice mai scumpe, nu de aceea că așa am vrut, dar de aceea că asta a fost impus de către Federația Rusă, care în primul rând a întrerupt livrările de gaze naturale, după care a făcut o creștere enormă de prețuri la achiziții. Din punct de vedere strategic nu mai putem să fim șantajați de Federația Rusă. Noi acum suntem liberi să alegem de unde cumpărăm gaze naturale, de unde cumpărăm energie electrică. Putem să alegem și am demonstrat că am obținut prețuri mai bune decât putea să ne le ofere Gazprom pentru gazele naturale și există și această statistică în perioada anului 2024. Am economisit aproximativ 60 de milioane de euro în aceste procese de achiziții. Și această discuție despre gazele naturale, despre prețurile la energie, despre alte prețuri care au fost mărite ca și rezultat al creșterii prețurilor la energie este o discuție dureroasă. Dar noi, Guvernul, nu am stat cu mâinile în sân. Am mobilizat resurse financiare, inclusiv din exterior. Am alocat aproximativ 10 miliarde de lei pentru ca să ajutăm cetățenii noștri să depășească aceste creșteri de prețuri. Vom continua să fim alături de cetățeni.

— Vă referiți la compensațiile, la resursele energetice? 
— Compensațiile de iarnă, la resursele energetice, compensațiile pentru primii 110 kWh de energie electrică, care rămân la același preț ca și cel care a existat până la 1 ianuarie 2025. Noi deja, pe foarte multe dimensiuni, am avansat, am crescut salariile la învățători, la medici, am crescut pensiile și înțelegem că nu este suficient. Înțelegem că mai avem mult de lucru, dar revin la faptul că în această perioadă a trebuit să facem față și la foarte multe provocări. Și corespunzător a trebuit să lucrăm pe toate aceste dimensiuni și investiții și subvenții în agricultură. Să ne amintim că am avut cel puțin 3 ani foarte dificili din ultimii 4 și pentru susținerea mediului de afaceri, în mod special la companiilor mici și mijlocii. Și  corespunzător am realizat un echilibru în ceea ce privește necesitățile imediate, dar și perspectiva de termen lung de dezvoltare a țării.

— Cum explicați această creștere economică de anul trecut, de doar 0,1%, în contextul în care există acuzații că guvernul a beneficiat de foarte multe fonduri europene și că acestea nu s-ar vedea, de fapt, nici în economie, nici în nivelul de trai al lui populației și ca dovadă este această creștere de 0,1%.
— Noi am confruntat întâi șocul, ca și economie, întâi șocul pandemiei de COVID, după care a venit criza energetică, după care această criză energetică a fost exacerbată, adică și mai mult accentuată de către războiul Rusiei în Ucraina. La fel, dacă ne referim la anul 2024, am avut și secete, dar și arșiță concomitent, atunci când trei săptămâni la rând am avut temperaturi mai mari de 42 de grade și asta a afectat economia. Ce am realizat noi? Noi am realizat o stabilizare a economiei și iată acum, odată cu ajutorul financiar din partea Uniunii Europene, și mă refer la cei 1,9 miliarde de euro care au fost alocați pentru Republica Moldova în mod special pentru creșterea economică. Iată, acest lucru ne va ajuta de aici încolo să trecem din perioada de stabilizare economică la perioada de creștere economică.

— Astea sunt promisiuni pentru viitor. 
— Dar ele deja se realizează. Uitați-vă că „Bugetul plus” care a fost aprobat în guvern și Parlament, în această primăvară, anume asta face. Va da un impuls economiei prin investițiile publice care vor avea loc în drumuri, în apeduct, canalizare, în infrastructura locală din satele și orașele noastre.și acest lucru deja în acest an își va avea efectul.

— Dar guvernarea PAS și guvernul pe care îl conduceți este deja la final de mandat. Să înțeleg că nu s-a reușit să se facă față la toate aceste crize externe despre care ați vorbit și care au dus doar la o creștere de 0,1%?
— Noi nu am fi supraviețuit fără resursele de la prietenii noștri. Adică noi nu am fi făcut față tuturor acestor crize fără ca să primim aceste mijloace financiare anterior pentru ca să compensăm cheltuielile crescute, în mod special la energie și corespunzător trebuie să și de aici încolo să mizăm pe resursele financiare care vor veni din exterior. Vreau să reamintesc în această perioadă și în mod special din 2022 încoace avem războiul Rusiei în Ucraina. Și atunci prietenii noștri au trebuit să ajute, inclusiv Ucraina, și cu resurse militare și cu resurse financiare, ca să poată să facă față războiului Rusiei împotriva lor. 

Repet, eu am să dau un exemplu ce înseamnă impactul războiului Federației Rusei împotriva Ucrainei. Dacă până la război un container de fructe sau vinuri care urma să fie exportat în Uniunea Europeană sau în altă parte, costa producătorul sau distribuitorul aproximativ 2300-2500 de dolari per container, astăzi, pentru că nu mai există lanțurile logistice, adică nu există calea ferată până la Odessa, în port și de acolo să fie exportat pe apă, aceleași costuri de transport a unui container de marfă moldovenească, te costă între 12 și 15 mii de euro. Asta e doar un exemplu a impactului războiului asupra economiei noastre.

Asta dincolo de faptul că investitorii din exterior sunt mai precauți, sunt mai sceptici în ceea ce privește investițiile în Republica Moldova, tocmai din teama ca Republica Moldova să nu fie și ea expusă eventualelor operațiuni militare. Noi, guvernul, am vorbit cu foarte mulți investitori ca să ne asigurăm că unii nu pleacă, că alții vin, dar era nevoie de un impuls de investiții, inclusiv investiții publice, nu doar private și iată aici a venit ajutorul Uniunii Europene care se numește Planul de Creștere Economică, și avem o alocare inițială de 1,9 miliarde de euro.

Republica Moldova va avea acces la resurse financiare substanțiale începând cu anul 2028, atunci când începe noul buget al Uniunii Europene. Aștia 1,9 miliarde de euro au fost identificați în ciuda faptul că ei nu au fost planificați în anul 2020, atunci când încă nu exista acest plan ca Republica Moldova să facă parte din Uniunea Europeană și să adere. Noi vom proceda și procedăm exact așa cum au procedat și prietenii și vecinii noștri, cum ar fi Bulgaria, Ungaria, România, să ne pregătim de planurile de aderare și să beneficiem din fondurile de preaderare care vor veni în Republica Moldova început cu anul 2028. Asta va da un impuls economic și mai mare. Asta va crea și mai multe locuri de muncă. Iar până atunci vom valorifica ăștia 1,9 miliarde pentru ca să creștem economia, să creăm locuri de muncă bine plătite și corespunzător bunăstare pentru fiecare cetățean.

— Guvernul este acuzat de unele voci politice de faptul că se bazează prea mult pe fonduri și pe ajutorul extern. E posibil ca Republica Moldova să trăiască și să se dezvolte fără aceste ajutoare?
— O să dau un exemplu. Noi în perioada 2021-2024 am construit 700 de km de drumuri regionale și naționale. Acest lucru pare foarte mult în comparație cu faptul că tot vreo 700 de km au fost construiți și reparați din 2009 până în 2021. Dar dacă mă gândesc că am de construit încă 6000 de km de drum național și regional, atunci ăștia 700 cu care ne-am putea lăuda în perioada asta 2021-2024 par puțin. Și atunci, din resursele proprii, ne mai trebuie cel puțin jumătate de secol ca să ne aducem în ordine infrastructura noastră rutieră sau beneficiem de asistență din partea Uniunii Europene, așa cum a fost în România, așa cum a fost în Bulgaria, așa cum a fost în Polonia, așa cum a fost în Ungaria și alte țări.

Deci este alegerea noastră. dacă vrem să fim parte a marii familii europene și Uniunea Europeană să ne ajute să ne dezvoltăm economia, să ne dezvoltăm serviciile sociale, ori să mergem așa târâș-târâș următorii 50-55 de ani, ca să ajungem la nivel mediu european. Dar până atunci media europeană va fi și mai mare. Prin urmare, da, trebuie să apelăm la resurse externe. Ceea ce este important este să utilizăm judicios aceste resurse și să le investim.

— Am văzut un raport recent al Asociației Promo-LEX care atenționează asupra faptului că se utilizează resurse administrative și se face referire la campania „Moldova Poate”, la „Bugetul Plus”, care sunt utilizate pentru a face imagine bună partidului aflat la guvernare. De ce se întâmplă lucrul ăsta?
— În ultimii trei ani noi tot am avut alegeri. Au fost alegeri locale, după care au fost referendum alegeri prezidențiale. Iată în acest an avem alegerile parlamentare. Nu cred că putem să așteptăm. „Bugetul Plus”, de exemplu, nu este despre guvern și nu este despre PAS. „Bugetul Plus” este în primul rând despre cetățeni. Este vorba despre drumurile pe care le construim, despre grădinițele pe care le reaparăm, despre proiectele de eficiență energetică, despre investițiile pe care le facem în infrastructura energetică ca să avem mai multă energie regenerabilă și așa mai departe. Este despre infrastructura socială care este necesară ca să acordăm asistența socială pentru familiile vulnerabile sau pentru cei care sunt deja în vârstă.

— Asta înseamnă că PAS își face campanie făcând trimitere la proiecte realizate din bani publici?
— Dar PAS nu face campanie. PAS este partidul de guvernare care și-a asumat niște angajamente față de cetățeni și raportează cetățenilor ce a realizat. Asta este esența angajamentului, să ți-l îndeplinești, după care să raportezi cetățenilor că uite, acest lucru l-am reușit, acest lucru nu l-am reușit, acest lucru ne-a reușit. 

— Puteți acum afirma că au venit acele „vremuri bune”, sloganul pe care l-a utilizat PAS în campania trecută și care iată v-a propulsat în funcția de premier?
— În anul 2021 nu cred că toată lumea realiza crizele prin care urma să treacă Republica Moldova și crizele prin care trebuia să trecem și, corespunzător, guvernul trebuia să aibă grijă să depășim și crizele, dar și să stabilizăm economia și societatea. Și atunci, repet, am asigurat în această perioadă pacea și stabilitatea și securitatea și am stabilizat economia în condițiile în care am avut pandemie, secetă și război și criză energetică. Eu cred că trebuie să privim lucrurile din această perspectivă, să ne unim ca și societate. Acum că avem această deschidere din partea Unii Europene și să aderăm la marea familie europeană, trebuie să muncim cu toții împreună. Uniunea Europeană ne-a oferit deschiderea, ne-a oferit resursele financiare, dar nu Uniunea Europeană va veni să ne construiască drumurile, nu Uniunea Europeană va veni să muncească pentru noi, nu Uniunea Europeană va veni să învețe copiii noștri. Asta trebuie să o facem noi. Și asta noi realizăm. Acest mesaj încercăm să-l să-l dăm cetățenilor. 

— Despre ce vor fi aceste alegeri parlamentare? Despre soluții reale pentru dezvoltarea Republicii Moldova sau iarăși despre dezbateri geopolitice și direcția Republicii Moldova, între Est și Vest? 
— Eu cred că aceste alegeri parlamentare trebuie să fie despre pacea și viitorul copiilor noștri. Și în esență despre asta și va fi. Pentru că alternativele lui Putin nu sunt pentru Republica Moldova. Alternativele lui Putin nu au soluții pentru necesitățile cetățeanului Republicii Moldova. Alternativa lui Putin este să păstreze captivitatea și să o servească Federației Ruse pentru interesele ei. Noi în primul rând nu trebuie să dăm cu piciorul în ceea ce deja am realizat. Și din punctul meu de vedere avem o realizare extraordinară. Îmi amintesc că în 2012-2014 am făcut parte dintr-un guvern în care tot se vorbea despre Uniunea Europeană. Dar este pentru prima dată când avem șansa reală și Uniunea Europeană nu mai este ceva teoretică, Uniunea Europeană nu mai este ceva abstract și despre viitorul foarte îndepărtat. Uniunea Europeană, iată, este aici. Depinde de noi dacă muncim, dacă investim și dacă ne mobilizăm și suntem uniți ca și societate să construim viața noastră pentru noi și pentru copiii noștri, în mod special, aici la noi acasă.

— A monopolizat PAS idee de integrare europeană, așa cum îi se impută?
— Nu a monopolizat-o nici deloc și eu am avut discuții cu foarte multă lume care se consideră opoziție, opoziție constructivă. I-am invitat să facă parte din guvern, să facă parte din administrație, să administreze inclusiv active ale guvernului. Deci noi întotdeauna am fost deschiși.

— Puteți să spuneți pe cine ați invitat?
— Dacă ei vor dori, vor spune ei. Au fost discuții cu aceste persoane și noi întotdeauna am fost deschiși. Dumneavoastră probabil ați observat, eu ca prim-ministru, dar și colegii mei suntem deschiși să punem în funcție de conducere inclusiv oamenii care ne critică și care ne critică așa, apreg de tot. Noi aveam această deschidere. La fel, această deschidere o are și Partidul Acțiune și Solidaritate.

— Nu am văzut în funcții de conducere oameni care vă critică.
— Ba da, ba da, nu o să le dau numele acum, dar cred că ei ar putea să iasă și să zică uite, eu sunt un critic al Guvernului și în mod special al prim-ministru, dar uite, am o funcție de conducere.

— Cum facem cu influența și propaganda rusă în această campanie și ce măsuri aveți pentru a preveni, pentru a lupta? Pentru că am văzut ce s-a întâmplat la alegerile precedente, am văzut că acest Bloc Victorie coordonat de Ilan Șor de la Moscova nu a fost înregistrat în cursa electorală pentru parlamentare, dar presupunem că nu se opresc lucrurile aici. 
— Există instituțiile de drept, există Comisia Electorală Centrală, care au responsabilitățile corespunzătoare pentru a avea deciziile necesare și campania electorală să fie una corectă. Cu siguranță trebuie să ne așteptăm ca și în exercițiile anterioare, la o escaladare a influenței partidelor susținute de bani criminali și prin bani criminali. Am observat, de exemplu, aceste tentative de propagandă, de dezinformare, de organizare de manifestații care își zic protestează. Dacă sincer aceste proteste sunt cumva sau manifestații plătite sunt cumva un soi de insult în adresa celor mulți și inclusiv a mea care am protestat.

Protestele sunt despre faptul că noi ne-am cerut libertatea. Am vrut să ne debarasăm de regimul sovietic, am vrut să ne și ne-am debarasat de regimuri autoritare. Acum, aceste grupări criminale sponsorizate de către Kremlin și de către Federația Rusă nu au alt obiectiv decât să țină instituțiile de drept ocupate, să ne consume resursele, să inducă un soi de tensiune și ură în societate și este un joc inclusiv la adresa acestor oameni.

— Dar noi înțelegem că ele funcționează atâta timp cât vin banii. Și investigația ZdG a arătat că oamenii merg acolo pentru a primi o remunerare în plus și asta vorbește și despre sărăcia din societate. Dar atâta timp cât vin banii această rețea sau aceste influențe, utilizând oamenii de aici de la noi, vor continua. Pot fi opriți acești bani? De ce nu s-au oprit până acum?
— Instituțiile statului lucrează permanent și în continuă luptă cu acest fenomen de transfer prin cripto, de utilizarea diferitor platforme și ele există o sumedenie. Am să remarc totuși că aceste grupări criminale își bat joc de acești sărmani oameni, le aruncă niște bănuți. Și dacă anterior oamenii luptau cumva pentru libertate, pentru ca să-și construiască viața acasă, acum am observat că acești bieți oameni luptă pentru cine ia mătură acasă.

— Dar ei au ajuns în starea asta inclusiv pentru că nu au bani să se întrețină din surse legale, au pensii mici, salarii mici.
— Eu sunt de acord că trebuie să lucrăm mai mult ca să aducem mai mulți bani în economie. Și asta facem. Eu sunt de acord că veniturile încă sunt mici. În același timp, oriunde aș merge, cei din mediul de afaceri îmi spun că nu le ajunge suficientă forță de muncă. Chiar și cei din agricultură se plâng pe faptul că nu le ajung suficienți zilieri. Asta nu înseamnă că noi nu avem oameni care au nevoie de mai mulți bani și guvernul continuă să crească nivelul de asistență în acest sens. Dar, repet, noi luptăm ca și instituții cu toate aceste platforme de transferuri de bani. După cum ați observat, există mai multe cazuri de confiscare a banilor care încearcă să fie aduși în Republica Moldova pentru a plăti, pentru proteste, pentru voturi, pentru organizarea acestor rețele de influență pentru a plăti.

— Luptăm în sensul în care fugim din urma trenului după ce ei inventează noi și noi metode sau suntem proactivi?
— Noi suntem proactivi. Uneori suntem înaintea trenului, alteori suntem în urma trenului. Situația este foarte diferită. La fel este și efortul pe care îl depune actorul străin, mă refer la Federația Rusă, împotriva Republicii Moldova.

— Cum vedeți că va arăta Republica Moldova după 28 septembrie?
— Depinde de noi. Noi muncim pentru ca să asigurăm această oportunitate de creștere, pentru ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană, pentru ca Republica Moldova să fie la adăpost în pace, securitate și bunăstare. Am ferma încredere că moldovenii vor alege ceea ce este bine pentru ei și pentru familie lor, și pentru copiii lor și nu vor alege ceva pentru un stat străin.

— Dar ce scenariu atât postelectorale vedeți? Va lua PAS majoritate? Există opinii că s-ar putea să nu se întâmple lucrul ăsta.
— Eu zic că este bine să știm mai degrabă decât să ghicim și vom ști pe 29 septembrie.

— Haideți să vă întreb mai exact. Am înțeles că discutați cu domnul Renato Usatîi, el a spus la un moment dat, atunci când era vorba de acei artiști ruși pe care i-a adus la concert aici în centrul Chișinăului, că v-a contactat și v-a întrebat despre faptul dacă poate sau nu să-i aducă. Discutați eventual cu partidul lui pentru o coaliție în viitorul Parlament? 
— S-a transmis denaturat discuția care a fost în legătură cu artiștii care urmează să vină sau urmează să nu vină în Republica Moldova. La această etapă noi discutăm cu cetățenii. Discutăm cu cetățenii să le explicăm care sunt perspectivele, ce putem noi să pierdem în cazul în care nu vom alege o majoritate pro-europeană. Aceste discuții sunt esențiale la această etapă, pentru că noi luptăm pentru pacea copiilor noștri. Și revin la faptul că am încredere că cetățenii Republicii Moldova vor face o alegere în favoarea copiilor noștri.

— Să presupunem că nu se ajunge la o majoritate PAS și nu se poate crea nici o coaliție pro-europeană. Este luată în calcul trecerea în opoziție a PAS?
— Ziceam că puterea politică o determină cetățenii și PAS va face ceea ce va mandata cetățeanul. Acum revin la faptul că trebuie să discutăm cu cetățenii, să le explicăm care este planul nostru și planul nostru este unul foarte clar. Să-i facem să se întrebe care este planul lor. De exemplu, ce poate aduce bun cetățeanului, Dodon, Ceban, Vlah și așa mai departe. Acești oameni nu au capacitatea de a mobiliza ceea ce este necesar, resursele financiare și capacitatea de modernizare a țării. Acești oameni încă sunt ancorați în trecutul lor comunistul socialist, care, după cum vedeți, sar în apărarea infractorilor, acceptă finanțare de la infractori și așa mai departe. Și atât. Toate aceste subiectele trebuie să le discutăm cu cetățenii. Le arătăm care este planul nostru și îi încurajăm să se întrebe care este alternativa. Și ziceam, alternativa lui Putin este să revenim la momentul inițial, acolo unde suntem 100% dependenți de Rusia în ce aici privește resursele energetice, economia. 

Și atunci când rușilor nu le va plăcea care este rezultatul alegerilor sau care este rezultatul deciziilor noastre, fie că distrug vinul nostru extraordinar, fie că nu le mai plac merele noastre foarte bune sau prunele, ce oferim noi este exact ceea ce are nevoie cetățeanul. Pace, prosperitate, securitate.

— Ați menționat foarte des cuvântul „alternativa”. Blocul Alternativa se declară pro-european. Eventual ar fi posibil o coaliție PAS – Alternativa în viitorul Parlament?
— Încă o dată, este foarte important la această etapă să ne concentrăm pe discuția cu cetățenii și nu pe alte speculații. Și noi asta facem. Discutăm cu cetățenii. Este un efort câteodată destul de dificil, dar este absolut necesar.

— Înțeleg că nu vreți să ne spuneți nimic din planuri, post electorale. Dar există situații în care rezultatele legilor ar putea fi anulate?
— Trebuie să avem grijă ca instituțiile statului să elimine din cursă pe cei care încalcă legea. La asta trebuie să ne orientăm.

— Dar în cazul în care nu vor fi niște rezultate favorabile PAS?
— Există legea. Legea spune foarte clar în ce condiții alegerile sunt validate. Iarăși, după cum spuneam, instituțiile trebuie să documenteze încălcările și corespunzător pe acei actori care încalcă legea, iarăși conform legislației trebuie să fie eliminați. În capul mesei trebuie să fie legea. Legea trebuie să fie respectată de către toți. Da, noi vedem aceste tentative de finanțare ilegale a diferitor partide. Ele se produc la fel prin aceeași rețea a grupării criminale Șor. Rusia cumva și-a diversificat numărul de partide și numărul de actori politici pe care a pus miza și-a creat mai multe alternative, unele pretins europene, pentru ca să poată să inducă în eroare cetățeanul. Eu întotdeauna am spus și chiar și astăzi, cred că a treia oară repet, că am ferma convingere că cetățenii vor alege ce este bine pentru ei și pentru viitorul copiilor lor.

— Ați menționat că Rusia mizează pe mai multe formațiuni și forțe politice. Am văzut și mai multe declarații din partea reprezentanților PAS care spun despre influențe rusești în mai multe formațiuni, dar cumva sunt doar declarații politice, nu vedem dovezi, de exemplu, clare de finanțare. Pentru Blocul Victorie, cumva e clar, am văzut că CEC a decis să nu înregistreze, dar aveți și niște dovezi clare că alte forțe ar fi finanțate de Rusia?
— Instituțiile statului sunt în proces de documentare a acestor tentative. Ați observat probabil și mai multe rapoarte a Serviciului de Informație și Securitate. Aceste subiecte au fost discutate și dezbătute inclusiv la ultima ședință a Consiliului Suprem de Securitate. Acolo au fost și expuse acele metode prin care se încearcă a influența, nu în interesele cetățeanului, alegerile din 28 septembrie. Deci este un proces continuu.

— Ați declarat despre faptul că în Republica Moldova ar putea ajunge 10 mii de soldați ruși. Spuneți-ne în ce condiții s-ar putea întâmpla asta și pe ce vă bazați când afirmați lucrul ăsta?
— În condițiile în care guvernul de la Chișinău va închide ochii și nu va observa că pe cursele comerciale în aeroportul din Chișinău se poate face această schimbare sau rotație de trupe rusești în stânga Nistrului. Deci o guvernare pro-rusă, o guvernare care închide ochii la realitate, ar permite un astfel de scenariu. În contextul în care provocările de securitate la Marea Neagră încă persistă, acest scenariu este viabil.

— Pentru că unii au calificat această declarație doar ca pe o sperietoare, în condițiile în care nu știu dacă ați putea să aveți niște dovezi în privința asta.
— Este iresponsabil să ignor riscurile reale care persistă asupra Republicii Moldova și vreau să reamintesc că Republica Moldova este în vecinătatea unui război nedrept al Rusiei în Ucraina.

— Vreau să vă întreb de ce guvernul a permis această schemă de livrare a gazelor în regiunea Transnistreană, să se facă plățile printr-o firmă neclară din Dubai, așa după cum ați anunțat chiar dumneavoastră?
— Reamintesc că în stânga Nistrului sunt autorități de facto neconstituționale. Asta este realitatea, dar noi trebuie să reieșim din realități, nu din ce vrem noi neapărat. Acolo este un regim neconstituțional. Guvernul a dezvoltat o serie de soluții pentru ca noi să reintegrăm țara și să controlăm inclusiv stânga Nistrului. Aceste planuri și soluții ale Guvernului au fost susținute și de Uniunea Europeană și atunci Guvernul a venit cu o soluție pentru stânga Nistrului care nu a fost acceptată.

De aici încolo, Guvernul nu poate controla exact toate lucrurile care se întâmplă în stânga Nistrului și corespunzător noi continuăm să insistăm pe soluția pe care am propus-o și care este susținută de Uniunea Europeană. Atâta timp cât cei din stânga Nistrului nu o acceptă, ea, având în vedere că noi nu controlăm de fapt o situație de acolo, nu poate fi impusă. Noi vom continua să insistăm pe soluția noastră. S-ar putea la un moment dat ei să nu mai poată să realizeze soluția pe care o au curentă și atunci deja soluția propusă de guvern va trebui să fie acceptată. 

— Credeți că s-ar putea întâmpla lucrul ăsta în curând? Să nu se mai poată realiza această schemă?
— Această schemă nu este sustenabilă. Eu am spus de mai multe ori, această schemă nu este sustenabilă și corespunzător, mai devreme sau mai târziu, noi vom reveni la situații în care ei vor trebui să accepte soluția Guvernului.

—  Vă referiți la acei bani oferiți de Uniunea Europeană? 
— Nu este vorba pur și simplu să le oferim bani. Este vorba despre faptul că, în schimb, la această susținere financiară, ei trebuie să implementeze reforme legate de economie, reforme legate de drepturile omului, reforme legate de accesul presei, reforme legate de deținuții politice și așa mai departe.

— Și această livrare, modul în care se desfășoară acum, la fel a fost condiționată de eliberarea unor deținuți politici, fapt care s-a întâmplat doar în cazul câtorva.
— O parte au fost eliberați, o altă parte încă nu. Repet, noi suntem în situația în care avem un teritoriu necontrolat de autoritățile constituționale, avem o tentativă a Federației Ruse de a crea un conflict, de a reaprinde conflictul de pe Nistru și asta a fost esența întreruperii livrărilor de gaze naturale la 1 ianuarie 2025, atunci când cei din stânga Nistrului au rămas pe întuneric, fără apă, fără electricitate și așa mai departe. Și obiectivul era să ne pună cap în cap. Ce a făcut guvernul? A asigurat pacea, a asigurat liniștea, iar pe malul drept noi am asigurat neîntrerupt și livrările de gaze naturale, și livrările de energie electrică și încă și am reușit să creștem alocațiile și asistența pentru creșterea prețurilor.

— Puteți să ne spuneți cine de fapt plătește gazele alea? Pentru că am văzut că liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselskii, i-a mulțumit Rusiei. Deci, Rusia de fapt plătește și Rusia livrează indirect acolo gaze?
— Da, până la urmă, este Federația Rusă cea care asigură livrarea de gaze naturale. Reamintesc că aceste gaze naturale sunt procurate pe piețe europene, ce înseamnă că companiile și procesatorii de plată sau băncile fac toate verificările necesare. În același timp, guvernul, cu susținerea Uniunii Europene, insistă pe o soluție sustenabilă. Și noi am propus-o, ea a fost publică, la această etapă ea încă nu a fost acceptată. 

— Ar putea fi utilizată cumva în regiunea Transnistreană în aceste alegeri pentru a pune presiune pe Republica Moldova? 
— S-a făcut acest experiment de creare de instabilitate în regiune, în luna ianuarie, și corespunzătorul ăsta a fost așa un fel de testare. Încă o dată guvernul a reacționat, a găsit soluții, a găsit susținere pentru această soluție în Uniunea Europeană și ne așteptăm că s-ar putea să se repete un scenariu de acest fel sau de alt fel. Vreau să asigur pe toată lumea că noi suntem pregătiți.

— De ce liderii din regiunea transnistreană nu se află pe lista sancțiunilor europene, internaționale?
— Este important ca noi să asigurăm pacea și securitatea în această perioadă. Sunt decizii dificile pe care trebuie să le luăm, dar aceste decizii trebuie să reflecte interesul nostru național. Noi, clar că din emoții sau din alte considerente, putem să luăm diferite decizii. Eu personal am fost criticat pentru foarte multe lucruri în raport cu ceea ce s-a făcut în stânga Nistrului. Acolo companiile se porneau mai că nu în fiecare lună, dar până la urmă s-a dovedit că deciziile pe care le-a luat Guvernul Republicii Moldova și care întotdeauna au fost susținute de partenerii noștri internaționali, au fost decizii judicioase, decizii care au adus pace, au adus stabilitate.

— Și faptul că Gușan nu se află pe lista sancțiunilor asigură pacea?
— Nu am discutat o astfel de decizie. Repet, pentru noi este important să asigurăm pacea și stabilitatea în regiune. Asta am asigurat până acum și asta vom face de aici încolo.

— Dar în condițiile în care se cunoaște că el controlează mare parte lucrurile acolo, inclusiv această companie Sheriff care este o companie-stat, dacă putem să-i spunem așa, nu ați discutat cu instituțiile internaționale, cu organizațiile internaționale în această privință?  Și în condițiile în care acolo se încalcă drepturile omului într-un mod flagrant. Vedem că alte personaje politice apar pe listele de sancțiuni, iar el nu.
— Regimul de la Tiraspol este susținut și financiar și militar de către Federația Rusă. Și asta este problema principală pe care noi trebuie să o rezolvăm. Iar deciziile pe care le luăm trebuie să țintească anume slăbirea influenței Federației Rusie în stânga Nistrului. Cei din stânga Nistrului nu sunt autonomi. Noi nu avem pur și simplu un regim autoritar în stânga Nistrului, acolo trebuie să conștientizăm că cea mai mare problemă este Federația Rusă, care susține acel regim neconstituțional.

— Atunci când se iau decizii privind de sancționarea unor persoane din Republica Moldova, au autoritățile de aici vreo contribuție? Recomandă guvernul, guvernarea, pe cine să sancționeze Uniunea Europeană sau nu?
— Sunt decizii pe care le discutăm împreună și, după cum ați observat, există mai multe persoane care au atentat la securitatea Republicii Moldova, care au participat în finanțări ilegale, în crime și în fraude financiare, care au subminat securitatea și statul Republica Moldova și în ultimă instanță sunt în sancțiuni internaționale. Asta este tot o formă de ajutor pentru Republica Moldova și o formă de încurajare a sistemului justiției din Republica Moldova. Cred că cel mai important este să construim o justiție care pune legea în capul mesei și corespunzător regulă la noi acasă trebuie să facă justiția noastră.

— Pentru că ei ajung de obicei în aceste liste înainte ca justiția, de fapt, să-i sancționeze.
— De asta și ziceam că aceasta este și o metodă de a încuraja reforma justiției. Eu vreau să apreciez lucrul pe care l-au făcut și polițiștii și o serie de procurori și judecători curajoși, onești, care și-au asumat să lupte cu problema și cu flagelul de corupție din interiorul sistemului. 

— Ați spus că se discută. Așa înseamnă că guvernarea de la Chișinău spune: „Iată, aceste persoane ar trebui sancționate”?
— Nu este un proces chiar așa pur și simplu, ne-am așezat la masă și hai să facem o listă și hai voi puneți-o. Obiectivul este să avem toate persoanele care încalcă legea trase la răspundere în primul rând de justiția din Republica

— Interdicția aplicată lui Ion Ceban de România a fost discutată cu guvernul de la Chișinău înainte de a fi luată?
— Kremlinul i-a ordonat lui Ivan Ceban să fie pro-european. El, totuși, nu este un pro-european. Statul România a dat explicațiile de rigoare.

— Vă întrebam dacă s-a discutat cu guvernarea de la Chișinău această decizie, pentru că au existat acuzații, că a fost de fapt o înțelegere între PAS și USR, între Maia Sandu și Nicușor Dan. 
— Categoric nu. Statul român a luat această decizie, din ce înțelegem, în baza informațiilor pe care le-a colectat în ceea ce privește activitatea anterioară și curentă a cetățeanului respectiv.

 — În Grecia a fost reținut recent Vladimir Plahotniuc, cel care a fost căutat timp de șase ani, a fost găsit iată acum, în ajuns de alegeri parlamentare. El a devenit foarte vocal, chiar fiind în închisoare acolo în Grecia, iar într-un mesaj pe care l-a transmis recent a făcut apel către colegii lui, către prietenii lui, inclusiv din Guvern și din Parlament, să facă front comun împotriva guvernării PAS. Mai are Vladimir Plahotniuc oameni în Guvern sau în alte instituții ale statului pe care să-i influențeze?
— Plahotniuc este la închisoare. După șase ani în care s-a ascuns pe colo, pe dincolo, iată că este la închisoare și, fiind în închisoare, încearcă să-și vândă serviciile tot așa, Federației Ruse, dar și grupărilor criminale care să destabilizeze R. Moldova din calea pe care noi am ales-o și pe care o urmărim. Nici Plahotniuc, nici alți infractori, nu mai controlează R. Moldova Da, eii încearcă să mai facă gălăgie pe Facebook, pe Instagram, pe unde mai scriu ei acolo. Noi trebuie să ducem reforma justiției până la capăt și toți acești oameni să fie condamnați și să facă închisoare.

— Deci, sunteți siguri că nu mai influențează nimic în R. Moldova, Vladimir Plahotniuc?
— Cum ziceam, criminalii, infractorii nu controlează R. Moldova.

— Va ajunge Plahotniuc în Chișinău până la alegerile parlamentare?
— Nu cred că referința noastră trebuie să fie alegerile parlamentare. Referința este un proces legat de justiție. Așa cum au comunicat Procuratura și Ministerul Justiției, Procuratura, pe dosarele pe rol a solicitat, cred că încă în 24 sau 25 iulie, adică imediat, iar Ministerul Justiției a prezentat toate documentele, pentru că acolo totuși este un proces complex pentru extrădare. Sunt niște proceduri care trebuie respectate și conform acelor proceduri, Plahotniuc va fi extrădat în R. Moldova.

— Noi vedem că totuși oamenii care au fost în anturajul lui sunt acum destul de relaxați. Am făcut și noi recent un articol în care vedem că unii au afaceri la București, alții prin Statele Unite. Unora dosarele le sunt examinate cu ușile închise.
— De asta și ziceam că noi reforma justiției nu am realizat-o până la capăt, dar în capul mesei trebuie să stea legea. Vom continua să încurajăm ca deciziile să fie corecte și curajoase. Deja vedem anumiți pași concreți în acest fel. Vedem că tot mai mulți și mai mulți procurori și judecători care țin cont doar de lege, au curajul să iasă în față, să ia decizii și corespunzător să facem ordine acasă.

— Vreau să vă întreb despre decizia judecătoriei Chișinău legată de condamnarea bașcanei Evghenia Guțul, condamnată la șapte ani. Ea a fost luată sub strajă chiar din instanță, lucru foarte criticat atât de susținătorii ei, dar am văzut și voci ale altor forțe politice care au spus că ar fi vorba de fapt de represalii politice, că ea este o victimă politică, ea fiind mamă a doi copii. Cum răspundeți unor asemenea acuzații? Își anihilează PAS cumva oponenții politici în felul ăsta? 
— Noi trebuie să discutăm despre infracțiuni și condamnări. Alte atribute și alte caracteristici nu trebuie să conteze. Legea trebuie aplicată în toate cazurile în care s-a comis infracțiunea. Și noi asta ne dorim, aplicarea legii, dar câteodată este nevoie de curaj. Adică în cazurile astea, întotdeauna este nevoie de curaj și noi asta vrem de la justiția noastră. Acum, e clar că am observat că mai mulți susținători ai, cum să zic eu, sau purtători de cuvânt ai Kremlinului, repede au sărit să conteste această decizie. Am mai observat că și din comunicările de astăzi (miercuri, n.r.), că și judecătoarea a fost sub o presiune enormă, și nu o zi și nu două, dar mai multe luni la rând, și înțelegem care este miza. Am văzut și pe Dodon, și pe Vlah, și pe alți actori și purtători de cuvânt ai Kremlinului, care repede au intervenit și au zis nu, nu, nu, haideți să nu pedepsim încălcările, din contra, haideți să lăsăm lucrurile așa cum sunt. Nu, justiția trebuie să funcționeze.

— Ați menționat despre presiunile asupra judecătorii, cum pot judecătorii să-și exercite în mod corect și liber profesia în contextul în care atât vedem o asemenea presiune. Dar vă întreb asta și în contextul în care și dumneavoastră cumva ați fost acuzat sau ați fost atenționat atunci când ați făcut declarații în privința unor judecători, le-ați făcut publice și numele, ați fost atenționat să nu faceți presiune asupra justiției.
— Dar eu n-am făcut niciodată presiune asupra justiției. Eu am punctat și am arătat deciziile care s-au luat împotriva cetățenilor R. Moldova de către judecători și procurori corupți. Repet, avem procurori și judecători onești. Avem nevoie de mai mult curaj și iată, noi îl vedem că el se manifestă tot mai mult și mai mult și iată, asta este rezultatul acelor schimbări pozitive din justiție care au fost realizate în acest în această perioadă. Ceea ce trebuie să înțelegem este că noi nu mai putem să acceptăm când ăștia ies în apărarea infractorilor și zic hai să trăim în armonie cu infracțiunea și hoția.

— Cum vedeți faptul că ședința de pronunțare a sentinței pe numele Marinei Tauber, care trebuie să menționăm nu mai este în Republica Moldova a fost fixată pe 30 septembrie adică la două zile după alegeri. Este în continuare justiția sensibilă la configurațiile politice? Se tem judecătorii să ia o decizie până nu văd rezultatele unor alegeri?
— Eu cred că trebuie să continuăm reforma justiției ca să ne asigurăm că justiția acționează corect și curajos.

— Dar știți unde se află deputații Lozovanu și Nesterovschi, cei care au fugit înainte să le fie pronunțate?
— Există presupunerea că s-ar afla în stânga Nistrului, dar aceasta este doar o presupunere.

— În contextul în care s-au produs aceste sentințe, inclusiv pe numele Evgheniei Guțul, am văzut reacții la Moscova, inclusiv reacția unui deputat care a spus, a făcut chiar amenințări directe asupra R. Moldova și a amenințat cu înaintarea forțelor armate ruse la frontiera Ucrainei cu regina transnistreană și cu Moldova. Cum vedeți asemenea declarații și dacă este un risc real?
— R. Moldova este un stat suveran. Noi ne determinăm care este viața noastră. Noi nu mai acceptăm cineva să ne spună cum noi să trăim, unde să ne integrăm, pe cine să condamnăm, pe cine să nu condamnăm, cum să ne construim viața noastră acasă, cine să fie prietenii noștri. Nu mai acceptăm acest lucru. Aceste amenințări nu se întâmplă pentru prima dată. Nu este posibil un scenariu care a fost invocat în acea amenințare, dar repet, noi nu mai acceptăm să ni se spună cum să trăim.

— Am văzut că noaptea trecută au fost niște bombardamente la granița româno-ucraineană, aproape de linia electrică de la Isaccea. Se construiește această linie care vine de la Vulcănești la Chișinău, dar înțelegem că rămâne totuși o vulnerabilitate în contextul în care parțial liniile noastre electrice tot trec prin Ucraina.
— Segmentul Isaccea-Vulcănești, într-adevăr, trece pe teritoriul din Ucraina. Acum mai avem un segment al liniei curente Isaccea-Vulcănești-Chișinău, care trece prin stânga Nistrului și, la fel, asta este o vulnerabilitate, dar până la sfârșitul anului va fi dat în exploatare rețeaua electrică de înaltă tensiune de la Vulcănești la Chișinău, care nu va mai trece prin regiunea transnistreană. Pe 31 iulie, probabil ați observat, a fost anunțată licitație pentru o altă linie de tensiune înaltă, Gutinaș-Strășeni. Mai există o linie care va fi construită Bălți-Suceava și iată, în așa fel, vom elimina toate vulnerabilitățile care să existe pentru asigurarea cu energie electrică a R. Moldova. Între timp, mă bucur să văd și este rezultatul politicilor pe care le-a avut guvernul, guvernarea, o creștere spectaculoasă a resurselor regenerabile. Și dacă în 2021 aveam aproximativ 5% din consumul zilnic asigurat de regenerabile produse în R. Moldova, astăzi, în unele zile, ajungem și la 42% din energie regenerabilă. La fel, există un plan care se implementează pentru construcția de noi capacități de generare pe combustibil convențional, adică gaz natural în regim de încălzire și electricitate, modernizăm capacitățile de generare de la Termoelectrica aici la Chișinău, dar și de la Bălți, în așa fel încât R. Moldova să devină complet independentă energetic. Iar cu o creștere a ponderii energiei regenerabile vom avea și costuri mai bune.

— Dar estimați că ar putea fi situații în care să putem rămâne fără electricitate, exemplu chiar în contextul alegerilor, dacă vor mai fi asemenea atacuri ale infrastructurii energetice acolo în Ucraina, aproape de noi, și am putea rămâne o bună parte a R. Moldova fără electricitate. Avem niște planuri de rezervă?
— Există, într-adevăr, riscul, acolo există un pilon în mod special, între Isaccea și Vulcănești, care este mai vulnerabil atacurilor. La fel există și pericolul ca cei din stânga Nistrului să fie forțați să întrerupă livrările de energie pentru dreapta Nistrului. Pentru asta, Moldelectrica și ceilalți operatori din domeniu au planurile de contingență, inclusiv pe insule formate împreună cu operatorii de distribuție din România, în așa fel încât să diminuăm la maximum din impact. Impact va fi adevărat dacă asta se materializează, în sensul că dacă se întâmplă fie să bombardeze pilonul pe segmentul ucrainean fie cei din stânga Nistrului să întrerupă, dar planurile de contingență vor minimiza acest impact.

— În contextul în care suntem lângă războiul din Ucraina, care este atacată de Rusia, în contextul în care spațiul aerian al Republicii Moldova a fost de mai multe ori atacat, am văzut aici bucăți de drone, bucăți de rachete care au ajuns pe teritoriul nostru, ce putem face în acest sens, pentru a ne apăra?
— Infrastructură critică trebuie protejată de drone, de rachete și Guvernul depune acest efort pentru a investi în capacitatea de detectare timpurie a pericolelor, cât și de contracarare. Asta o facem cu ajutoare financiare care ne vin, în mod special, de la UE. Republica Moldova a fost acceptată în programele UE ca să-și consolideze capacitatea de apărare a infrastructurii critice. 

— Este aderarea la NATO o opțiune pentru R. Moldova? De ce nu se discută foarte deschis și mai pe larg despre Alianța Nord-Atlantică în societatea noastră?
— Obiectivul nostru este cât de curând, și asta înseamnă 2028, R. Moldova să fie la adăpostul UE, ca stat membru al UE, în pace, în securitate și în prosperitate. Celelalte subiecte legate de securitatea națională este nevoie să le discutăm mai pe larg în societate.

— Dar dumneavoastră, personal, vă temeți de război?
— Eu am sarcina să apăr R. Moldova de război, să asigur pacea, să asigur securitatea.

— Și nu puteți spune dacă vă temeți de o situație în care R. Moldova ar putea fi antrenată în conflicte militare?
— Noi deja am demonstrat în această perioadă că luăm decizii care să asigure pacea și securitatea și asta s-a întâmplat în această perioadă. Am făcut asta împreună cu președinta Sandu și cu colegii mei din Parlament. Am luat deciziile care sunt necesare. Acum pericolul cel mai mare este din interior. Acum pericolul cel mai mare sunt acele grupări criminale care încearcă să submineze statul R. Moldova, la ordinul Kremlinului. Și acest lucru trebuie să-l rezolvăm. Este sarcina guvernării să asigure că aici este pace, securitate și implementăm programul de dezvoltare al R. Moldova. Și, în același timp, îi apărăm de aceste grupări criminale. 

— Vreau să vă întreb dacă mai comunicați cu domnul Vlad Filat. Ați fost ministru în Guvernul condus de el. Vedem acum opiniile lui anti-europene. Comunicați să-l convingeți despre avantajele UE sau pe alte subiecte?
— Nu comunic. Deloc.

— Dar cum vă explicați această schimbare a lui?
— Nu-mi pun aceste întrebări. Acum este timpul să ne concentrăm pe lucrurile cu adevărat importante și lucrul cu adevărat important este să construim și să explicăm oamenilor ce facem. Noi avem în jurul nostru o mulțime de actori, infractori, care încearcă să submineze statul R. Moldova, încearcă să inducă în eroare cetățenii, să semene discordie, adică să provoace diferite discuții, inclusiv inutile, în societate, să arate UE din aspect negativ.

— Și domnul Filat se numără printre ei, considerați?
— Nu mă interesează domnul Filat.

— Dar cu domnul Dorin Drăguțanu, care este acum judecat pentru frauda bancară, mai comunicați?
— Nu comunic. Nici într-un fel.

— Mă gândeamn, la final, să transmiteți un mesaj pe care să-l înțeleagă inclusiv cei care se îndoiesc de faptul că R. Moldova trebuie să meargă pe calea europeană. De ce este mai bine pentru societatea noastră să fim membri în UE și dacă într-adevăr vom trăi mai bine atunci când vom fi membri în UE?
— Mai în glumă, mai în serios, eu zic întotdeauna că nu trebuie să inventăm bicicleta. UE a demonstrat pe parcursul la toată perioada cât a existat că este cel mai mare și cel mai bun proiect în care se asigură pacea, securitatea și bunăstarea. Noi avem exemple foarte concrete, cum ar fi Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, state care au fost, ca și R. Moldova, sub influență sovietică. Și haideți să ne amintim unde eram noi la începutul anilor 90, unde era România și unde este România astăzi, ca membru al UE, și unde suntem noi, în sens de bunăstare pentru cetățeni. Nu există dubii că UE este locul unde R. Moldova trebuie să fie. În ultimii patru ani, am asigurat pacea, securitatea, am stabilizat economia, am fost alături de cetățenii care au avut nevoie de susținere. Acum este important că suntem mai aproape ca oricând să devenim membri deplini ai marii familii europene, acolo unde este pace și bunăstare. Haideți să ne imaginăm că nu continuăm pe această cale, haideți să ne imaginăm că ne întoarcem înapoi în perioada statului capturat, când toată lumea se temea să-și spună punctul de vedere, să protesteze. Și iarăși să fim dependenți de Federația Rusă, din punct de vedere energetic, economic, etc. Astăzi noi avem toate libertățile de care avem nevoie, la fel, avem și responsabilitățile corespunzătoare. Dar R. Moldova nu are alternativă. R. Moldova face parte din UE și astăzi cred că este datoria noastră, în fața copiilor noștri, să ducem R. Moldova în UE, cât de curând. Și cât de curând asta înseamnă 2028. 

— Sunteți foarte sigur de această dată?
— Exact.

— Asta, probabil, și în funcție de rezultatele alegerilor? Sau nu neapărat?
— Este evident că este important ca alegerile să reconfirme angajamentul nostru, dar și voința cetățeanului ca să devenim parte a UE.

— Vă mulțumim pentru discuție!