Rămân fără cetățenie cei care nu și-au făcut buletin de identitate până la 18 ani? Mircea Eșanu, directorul Agenției Servicii Publice, la Podcast ZdCe

Mircea Eșanu, directorul Agenției Servicii Publice, explică, în cadrul Podcast ZdCe, cum s-a ajuns la situația înăspririi condițiilor de obținere a unui buletin de identitate pentru persoanele care nu și l-au perfectat niciodată până la vârsta de 18 ani. Eșanu a argumentat necesitatea unei verificări mai minuțioase a persoanelor care își doresc acte de identitate ale R. Moldova, prin riscurile la adresa securității, în contextul războiului din Ucraina și a mai multor încercări de falsuri în acte.

El se referă la cazul lui Pavel Vicol, făcut public de către deputatul Vasile Costiuc, precum și la cazurile cetățenilor R. Moldova stabiliți peste hotare, care întâmpină dificultăți la perfectarea unui act de identitate moldovenesc, după atingerea majoratului. Directorul ASP a menționat că în asemenea situație ar fi peste 26 de mii de persoane născute în R. Moldova, după declararea independenței.

Mircea Eșanu a declarat că pentru această categorie autoritățile examinează în prezent noi modificări ale legislației, pentru a simplifica unele proceduri, excluzând dovezile de cunoaștere a limbii române și a Constituției, dar nu și prezentarea unor acte suplimentare, precum cazierul sau actele de identitate ale părinților.

Directorul ASP se mai referă și la așa-numita „fabrică de armament”, despre care a vorbit tot deputatul Costiuc, precum și la motivele pentru care Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului nu mai publică denumirile companiilor pe care le evaluează.

Mircea Eșanu a vorbit și despre procedura de obținere a permiselor de conducere, riscurile de corupție și situațiile de impunitate, și a mai spus în cadrul Podcast ZdCe că urmează înăsprirea condițiilor de examinare, în conformitate cu o nouă Directivă UE.

— Domnule Eșanu, mulți dintre cetățenii R. Moldova au rude stabilite peste hotare, care muncesc acolo, au creat familii și au născut copii acolo. Rămân copiii lor fără cetățenia R. Moldova dacă nu le perfectează actele până la 18 ani?

— Nu. Dreptul la cetățenie este unul garantat de Constituție și Constituția foarte clar spune că toți copiii născuți din cetățeni ai R. Moldova sunt cetățeni ai R. Moldova. Actuala lege nu face nimic altceva decât să instituie o procedură de verificare a autenticității actelor prezentate. 

— Ca să fie clar, vă referiți la noua Lege a cetățeniei, care a intrat în vigoare la sfârșitul anului trecut. 

— Nu este o nouă lege, s-a intervenit în câteva alineate specifice. Trebuie să facem delimitare: pentru copii, adică pentru persoanele până la împlinirea vârstei de 18 ani, cineva garantează că sunt cine scrie că sunt în certificatul de naștere. Exact ca și cazul lui Pavel Vicol, despre care s-a vorbit în public, a fost nevoie de identificarea lui. În certificatul de naștere nu există nicio poză a acestei persoane. Deci, ea trebuie să respecte o procedură de identificare și asta face complicată procedura după împlinirea a 18 ani. Persoana devine matură, are capacitate deplină de exercițiu și este pasibilă să răspundă penal de anumite acțiuni sau inacțiuni. 

În cazul acestui tânăr, Vicol, noi suntem în situația în care trebuie să verificăm dacă el este cine pretinde. Am vrut să-l întreb pe domnul Costiuc dacă el e sigur că pe acest tânăr îl cheamă Vicol. Inclusiv i-aș întreba și pe cei de la Ministerul Apărării. Din punctul nostru de vedere, ei nu trebuiau să-i facă înrolarea fără un act de identitate. De unde avem certitudinea că nu este altcineva: un vecin sau un frate? Înțelegerea mea a legislației spune că ei nu trebuiau să-i facă înrolarea fără un act de identitate. 

Deci, dreptul la cetățenie al persoanelor născute din cetățeni ai R. Moldova este garantat de Constituție. Modificările care s-au făcut la Legea cetățeniei au venit să ofere instituțiilor statului un mecanism suplimentar de verificare a identității și actelor confirmative cu care vin aceste persoane. Problema e că multe din actele de naștere cu care ei vin, care urmează să fie transcrise, sunt de peste hotare. Vin din zone și din țări transparente și mai puțin transparente. Or, noi, doar în ultimul an, din circa 11–12 mii de cereri de cetățenie, am identificat cel puțin 430–440 de cazuri de falsuri – falsuri în actele prezentate, în actele de stare civilă, în gradul de rudenie, relația cu părinții sau bunicii. Și această relație noi trebuie să o verificăm cât se poate de atent. De aici a survenit această necesitate de a modifica legea și de a oferi oportunitatea și suficient timp să se facă aceste verificări. 

Primele înăspriri ale verificării au intervenit după începutul războiului din Ucraina și ele au fost introduse prin Comisia pentru Situații Excepționale. Ulterior au trecut în legislație și acum, la sfârșitul anului 2025, au fost operate ultimele modificări. Dar modificările vin să astupe niște breșe în legislație, având în vedere numărul extrem de mare de tentative de fals la obținerea cetățeniei R. Moldova. Acum, că sub acest tăvălug s-au pomenit și persoane bine intenționate… De aici rezidă intenția noastră și a legiuitorilor să căutăm o soluție, să nu discriminăm și să le oferim acest drept constituțional într-o versiune mai facilă, dar păstrându-ne dreptul să verificăm minuțios dacă persoana într-adevăr este cine pretinde, dacă părinții sunt cetățenii ai R. Moldova, mai ales în condițiile în care mulți, din păcate, ai noștri au plecat peste hotare, și în est, și în vest.

— Care este statutul persoanei care a împlinit 18 ani, dar nu are buletin de identitate? Este cel de apatrid? 

— Nu, nu este, în niciun caz. Statutul de apatrid presupune o procedură extrem de minuțioasă și acest mandat de verificare și de atribuire a acestui statut îl are exclusiv Inspectoratul General pentru Migrație (IGM). 

— Dar ce statut are persoana?

— Este în proces de determinare. De aici a apărut și marea confuzie cu apatridia. Sigur, IGM a inițiat procedura de determinare. Dar el (Pavel Vicol, n.r.) nu are statut de apatrid. Nouă ne este clar că este cetățean cu toate drepturile de obținere și a se reconfirma, de fapt, cetățenia, doar că noi trebuie să o facem într-un mod calculat și verificat.

— Ce trebuie să facă persoana care a împlinit 18 ani fără a avea buletin de identitate? 

— Există o listă de acte: copiile, actele părinților; dacă are vârsta împlinită de 18 ani, apare obligatoriu necesitatea să prezinte un cazier judiciar. În mod special, dacă domiciliază în alt stat și deține altă cetățenie, ceea ce e în majoritatea cazurilor pe care noi le înregistrăm. În cazul celor care sunt de pe loc e mult mai simplu ca noi să facem aceste verificări. Există administrație publică locală, sunt părinții. În cazul persoanelor de peste hotare, fie ele din est  sau din vest, sau din stânga Nistrului, aceste verificări pot fi făcute mult mai dificil și pot dura în timp.

Dar nu vreau să lăsăm lucruri în ceață. Eu vă asigur că va trece o perioadă scurtă de timp până domnul Vicol va fi cu actele în regulă. El nu poate rămâne fără cetățenia R. Moldova în niciun caz, fiind din ambii părinți cetățeni ai țării.

— Dar certificatul de naștere este considerat un act de identitate?

— El este sursa și o confirmare în acest proces. Sigur, el e un act oficial emis inclusiv de autoritățile noastre, dar actul de identitate poate fi considerat cartea de identitate sau pașaportul – exact actele cu care ne prezentăm la vot.

— Acum aproximativ o lună, într-un interviu la TV8, spuneați despre această nouă lege a cetățeniei că vine cu „un ușor disconfort” pentru copiii celor din diasporă. Deci se cunoștea. De ce nu ați intervenit să nu apară acest „ușor disconfort”? Și de ce nu s-a comunicat mai eficient pentru oamenii din diasporă care s-au pomenit în situația că nu au buletin?

— În primul rând, Agenția de Servicii Publice nu este un formator de politici. Noi executăm o lege. Noi contribuim, putem să venim cu recomandări, dar decizia este una a Parlamentului, a Guvernului, a politicului în general. Noi putem formula recomandări, dar sunt instituții care văd asta mai degrabă pe partea de riscuri și noi vedem pe partea de beneficiari, de cetățeni, nu strict din perspectiva securității naționale. Acum această situație a determinat faptul ca să fie examinată mai nuanțat legea și cred că reacția va fi cât se poate de promptă, fără a știrbi din capacitățile statului să facă verificările respective.

— În contextul cazului tânărului Pavel Vicol, mediatizat intens de Vasile Costiuc, am văzut că reacția ASP a venit cam la patru zile, după ce totul deja s-a inflamat. De ce ați reacționat atât de târziu? 

— Pentru că decizia nu este a noastră. Noi nu aprobăm legi, noi nu aprobăm hotărâri de guvern și noi nu suntem una din instituțiile din acest lanț care poate contribui la o modificare a legii. Noi nu suntem decidentul, noi executăm o lege. Și trebuiau să se pronunțe inclusiv cei care au argumentat înăsprirea acestei legi. Noi suntem solidari, pentru că noi înțelegem riscurile, dar decizia nu este la ASP. 

— Dar fiind una din instituțiile vizate în acuzație, poate era cazul să reacționați mai rapid?

— Probabil aveți dreptate aici. Pe de altă parte, aceste filtre au fost introduse gradual. Și nu am simțit aceeași vervă la aceste persoane să vină să-și facă pur și simplu actele. Aceste situații puteau fi prevenite dacă copilul minor, până la 18 ani, venea să-și facă cel puțin unul din actele de identitate: pașaportul sau cartea de identitate. 

— Aveți niște date câte persoane ar putea să fie acum în această situație?

— Avem aceste date. Astăzi avem între vârsta de 18 și 34 de ani, vorbim exact de perioada de independență, de persoane născute din cetățeni ai R. Moldova, deci avem în jur de 26 de mii de persoane care dețin un act de naștere emis de autorități ale R. Moldova și nu au niciun act de identitate eliberat. Între 26 și 27 de mii, asta e cifra. Dar s-ar putea să fie mai mulți, pentru că foarte mulți din cei care au plecat n-au mai transcris actul de naștere al copiilor. Având în vedere numărul mare de cetățeni care au plecat în ultimii 15–20 de ani, s-ar putea să fie un pic mai mulți. 

— Spuneați că s-au făcut aceste modificări reieșind din riscurile pentru securitatea R. Moldova, în contextul războiului din Ucraina. De ce nu s-a mers pe o verificare mai amplă a persoanelor care prezintă risc, dar s-a mers pe o regulă generală care afectează și persoanele de bună credință?

— Am înțeles și aveți dreptate când puneți această întrebare. Noi avem peste 20 de cazuri când s-a anulat cetățenia pentru că s-a demonstrat ulterior că documentele care au fost prezentate erau false și în această procedură care era valabilă înainte de 2022, determinarea cetățeniei se întâmpla timp de o zi. Noi verificam dacă actul e valabil, dacă a fost emis de autoritățile noastre, avem o copie a lui în arhivă și, practic, persoana, fără mari verificări, obținea actele de identitate. 

Deci, perioada de timp pe care și noi, și alte instituții o aveau la dispoziție era extrem de mică pentru ca noi să facem aceste verificări. Și legea asta a avut menirea principală – să ofere suficient timp, dar rezonabil, încât să se facă aceste verificări.

Dar pot să vă spun cam care este intenția și ce urmează să se producă pe această filieră ca să ușurăm procedura tocmai în cazurile celor născuți din cetățeni ai R. Moldova. Înțelegerea mea, sigur asta urmează să vedem, dar înțelegerea mea e că procedura de verificare în sine va rămâne intactă și eu cred că e judicios să rămână intactă.

— Dar să precizăm despre ce proceduri este vorba: prezentarea dovezilor de cunoaștere a limbii române și a Constituției R. Moldova?

— Iată aceste două aspecte pot îngreuna și credem că pot aduce o încălcare inclusiv a elementelor constituționale. Pentru că, indiferent de cunoașterea sau necunoașterea limbii, persoana născută din cetățeni ai R. Moldova trebuie să beneficieze de acest drept. Și eu presupun că pentru aceste categorii, persoane născute din cetățeni ai R. Moldova, indiferent în țară sau peste hotare, proba de limbă și de Constituție va fi exclusă. Deci, va fi doar o verificare documentală, care poate fi făcută destul de rapid.

— Când ar putea să se producă aceste modificări?

— Eu cred că într-o perioadă extrem de scurtă. Foarte curând.

— Dar asta înseamnă că aceste persoane vor fi în continuare obligate să prezinte mai multe acte decât ar fi prezentat până la vârsta de 18 ani pentru perfectarea unui act de identitate? 

— Deci, sunt copiile actelor proprii, originalul dacă îl dețin, sunt copiile actelor părinților, cazierul judiciar, pentru că dacă domiciliază în alt stat, trebuie să vedem care este statutul persoanei. Dar chiar și acest element nu știu dacă va servi drept temei pentru refuz, pentru că noi avem angajamente internaționale să nu generăm apatridie. 

— Mulți dintre cetățenii aflați peste hotare nu știau despre aceste modificări. Unul dintre ei ne-a scris și ne-a spus că programările la ambasade se fac uneori cu două, patru luni sau chiar cu șase luni înainte. Procesul durează, copilul urmează să împlinească 18 ani și iată se pomenește în această situație.

— Da, asta e un sport național când noi lăsăm totul pe ultima sută de metri.

— Dar în condițiile în care abia acum află despre această situație, pentru că nu s-a comunicat așa încât să afle cât mai multă lume…

— Cu tot riscul să apară supărări, dar dacă timp de 18 ani niciunul dintre părinți nu și-a pus problema să-și documenteze cel puțin o dată copilul și acum, pe ultima sută de metri, cu o lună sau două înainte de a împlini 18 ani…, mie tot mi se pare ușor exagerat. 

Noi am încurajat permanent documentarea copiilor. Sunt ani buni de când Agenția Servicii Publice emite prima carte de identitate gratuit. Majoritatea covârșitoare a cetățenilor stabiliți peste hotare, în ultimii 10–15 ani, cel puțin o dată au fost în țară. Procedura de obținere a cărții de identitate durează 15 minute și aceste situații aveau să fie pur și simplu prevenite. Noi am transpus inclusiv regulamentele europene pe partea de documentare și documentarea în Uniunea Europeană se face obligatoriu la 14 ani. De ce nu ar respecta și legislația R. Moldova? Știu că sună un pic dur, dar întrebarea mea este de ce acolo unde ei își au reședința astăzi  respectă aceste reguli, dar n-au reușit să găsească 15–30 de  minute când au fost pe acasă, pe la părinți, pe la rude, să facă aceeași procedură?

— Înțeleg ce spuneți, dar cred că autoritățile trebuie să-și asume și partea lor de vină în această situație.

— Și noi, și cetățenii au partea lor de vină.

— Ca să rezumăm, cei care nu au buletin de identitate după 18 ani nu rămân fără cetățenia R. Moldova?

— În niciun caz. Sper în curând să se opereze aceste modificări la lege și cei născuți din cetățeni ai R. Moldova vor putea obține. Și vom avea un termen rezonabil în care noi vom examina aceste cereri. Și vorbesc nu de luni și nici de jumătate de an, dar, sigur, în decurs de până la o lună.

— Deci, să mai aștepte un pic cetățenii în caz că s-au pornit acum să-și facă actele?

— Da, să mai aștepte un pic, o săptămână, două. Se mai întâmplă astfel de gafe, dar noi încercăm – și politicul, și majoritatea parlamentară, încearcă să fie cât se poate de sensibili la astfel de situații. Dar statul trebuie să aibă certitudinea că oferă cetățenie celor care cu adevărat au acest drept constituțional. 

— Vedem în spațiul public narațiuni precum că s-a modificat legea cetățeniei pentru ca să fie limitat accesul la cetățenie celor care locuiesc în mare parte în spațiul postsovietic, dar că asta i-a afectat și pe cei din vest, cei care votează proeuropean.

— V-aș da o listă de persoane care ocupă funcții mari în structura militară a Federației Ruse, născuți pe teritoriul actual al R. Moldova. În formula anterioară a legii, ei trebuiau să obțină cetățenia R. Moldova într-o zi. V-aș da cel puțin vreo șapte-opt nume, inclusiv generali, amirali ai flotelor armatei ruse, care sunt născuți la Comrat, în perioada sovietică, dar care în formula vechii legi ar fi obținut cetățenia într-o singură zi. Dacă noi avem această vulnerabilitate, eu cred că ar fi absolut miop noi, ca stat, să nu le luăm în considerare. 

Dar dacă tot au uitat unele persoane să se documenteze până la 18 ani și deja au trecut de 18, eu nu cred că schimbă situația o săptămână, două, trei sau o lună. Sigur, se va revizui procedura, va fi simplificată anume pentru această categorie, pentru restul categoriilor va rămâne așa cum este astăzi în lege.

— Nu se putea anticipa această situație și să se formuleze din start legea așa încât să nu producă aceste nemulțumiri?

— Probabil. N-a fost să fie, se va corecta acum.