R. Moldova și România – „în prima linie” a războiului informațional al Rusiei. Interviu cu șefele RFI și DW: „Trebuie să fim prezenți acolo. Dacă nu o facem, lăsăm platformele în mâna dezinformării și propagandei”
Radio France International (RFI) și Deutsche Welle (DW) au semnat, pe 2 decembrie, la București, un memorandum de cooperare, existentă, de facto, de peste 10 ani. Documentul a fost prezentat drept un „scut informațional” pentru România și R. Moldova. La ceremonie a participat Marie-Christine Saragosse, președinta și directoarea generală a grupului France Médias Monde (FMM), din care face parte RFI. DW a fost reprezentat de președinta și directoarea generală, Barbara Massing. După eveniment, cele două au venit la Chișinău. Pe lângă întâlniri cu oficiali de rang înalt, au acordat câte un interviu pentru Ziarul de Gardă.
În discuția cu ZdG, reprezentantele RFI și DW au dezvălui motivul și miza memorandumului dintre cele două instituții media europene, au explicat de ce R. Moldova și România sunt „în prima linie” a „războiului informațional” al Rusiei împotriva Europei, au vorbit despre „lupta” marilor instituții de presă împotriva dezinformării, dar și despre jurnalism în „era TikTok”.
Motivul și miza memorandului RFI-DW
DW și RFI s-au mutat într-un birou comun în România și au fost puse „bazele” unor viitoare proiecte jurnalistice comune, care vizează și R. Moldova, prin semnarea documentului de colaborare de la București. Unul dintre acestea este emisiunea „Moldova Zoom”, creată de RFI. ZdG le-a întrebat pe șefele RFI și DW ce „a declanșat”, concret, necesitatea colaborării.
„De fapt, colaborarea noastră cu DW există de zece ani. Avem deja două proiecte comune: unul pentru migranți și unul pentru tineri, în zece limbi, ambele finanțate de Comisia Europeană.
Vara aceasta, colegii mei de la RFI România ne-au avertizat că, în R. Moldova, în preajma alegerilor parlamentare, se întâmplă niște lucruri groaznice, din punct de vedere al dezinformării. Și ei tocmai trecuseră printr-un un scrutin prezidențial extrem de tensionat. Așa că am decis să acționăm imediat.
Am lansat programul Moldova Zoom – 30 de minute zilnic, cu patru corespondenți din R. Moldova. În paralel, DW ne-a propus să colaborăm la co-producții digitale”, a relatat Marie-Christine Saragosse.
Totodată, pentru Moldova „am creat și un serviciu de limbă rusă, axat pe subiectele din țară”. „În scurt timp, conținutul video în rusă a acumulat 5 milioane de vizualizări pe Facebook, 5 milioane pe TikTok și un milion pe Instagram. Am ales limba rusă pentru că o parte a populației Moldovei o folosește zilnic, dar și pentru că manipularea circulă masiv în rusă. Dacă vrei să contracarezi dezinformarea, trebuie să fii prezent în limba în care ea se propagă”, a explicat directoarea RFI.
Barbara Massing, șefa DW a adăugat că Europa de Est este astăzi un teren „în care propaganda regimurilor autoritare este extrem de puternică și vizibilă”.
„Am văzut acest lucru în România, la alegerile din 2024, care au trebuit anulate din cauza ingerințelor externe, dar probabil și interne. Nu știm nici acum toate detaliile, dar încercările de influențare au fost evidente.
Apoi, în 2025, aceleași tipare au apărut în R. Moldova, în alt context, dar cu același obiectiv. Și vorbim despre două țări aflate foarte aproape de Rusia și de Ucraina, pe care a invatat-o militar. Și în R. Moldova, Rusia are prezență militară pe un teritoriu, de facto, pcupat – regiunea transnistreană. Astfel că voi sunteți în prima linie în acest «război informațional».
De aceea, pentru democrația europeană este esențial ca aceste două țări să rămână societăți libere. Iar pentru asta trebuie întărit ecosistemul media, societatea civilă și informarea corectă”, a punctat Barbara Massing.
Lupta marilor instituții de presă cu dezinformarea
Pentru RFI și DW, „informația trebuie să fie liberă, independentă, verificată pe teren, credibilă și echilibrată”, acesta fiind „antidotul” într-o perioadă complexă din punct de vedere geopolitic, dar și pentru că dezinformarea a ajuns la „cote inimaginabile”.
„Nu facem contra-propagandă, nu răspundem cu aceleași arme. Propunem conținut jurnalistic bazat pe fapte, bine documentat, care demontează minciunile prin simpla prezentare a realității. Dezinformarea înseamnă, până la urmă, minciuni și narațiuni construite în interesul cuiva. Jurnalismul este antidotul”, a declarat Barbara Massing.
Șefa RFI a menționat o parte dintre tehnicile utilizate în lupta cu dezinformarea pe care le aplică instituțiile de presă din grupul FMM.
„Luptăm de mult timp împotriva dezinformării, pentru că o regăsim peste tot în lume. Avem celule (departamente, n.r.) dedicate debunking-ului. Între redacțiile RFI și France 24 funcționează un canal intern pe WhatsApp, prin care comunicăm rapid, în 21 de limbi. France 24 are o rețea de 6 000 de «observatori» – cetățeni, nu angajați – care ne trimit imagini, semnale și posibile falsuri. Ei observă, filmează, trimit materiale și semnalează. Noi decidem dacă dezmințim sau nu. Pentru că uneori, dacă dezminți o minciună, îi oferi mai multă vizibilitate. Un video creat de noi cu o dezmințire a ajuns și la 4 miliarde de vizualizări, vă dați seama…
În Franța există și Viginum – un organism specializat care detectează foarte devreme comportamente suspecte pe rețele și ne ajută să descoperim campanii coordonate. Adică, ne semnalează falsuri sau narațiuni care vor fi perpetuate încă de la o etapă foarte incipientă.
Avem și 15 emisiuni săptămânale dedicate explicării mecanismelor de manipulare. Iar o altă componentă esențială este alfabetizarea media și formarea continuă a jurnaliștilor.
Dar dezmințirea nu este suficientă. Nu poți combate falsurile doar reacționând. Trebuie să producem propriile narațiuni, să vorbim despre valorile noastre, să informăm noi, înainte ca alții să manipuleze”, a povestit Marie-Christine Saragosse.
Despre jurnalism în era TikTok
Dezinformarea nu este singura provocare cu care se confruntă presa. Trăim într-o perioadă în care influencerii câștigă tot mai multă vizibilitate și preiau adesea rolul de informare care, până nu demult, aparținea exclusiv jurnaliștilor. În acest context, poate apărea impresia că profesia de jurnalist își pierde atractivitatea.
Șefele DW și RFI au explicat de ce un tânăr care își alege astăzi parcursul universitar ar trebui să opteze pentru jurnalism, de ce această meserie rămâne esențială într-o societate democratică și cum poate presa „să concureze” eficient cu influencerii pentru atenția publicului tânăr.
„Cred că și noi, ca instituție, trebuie să ne adaptăm. Avem o echipă tânără, care știe exact ce fel de conținut funcționează pentru generația lor. La DW încercăm să ne încurajăm jurnaliștii să devină «newsfluenceri», adică repere credibile într-o piață dominată de personalități digitale. Pentru că acolo sunt tinerii. Dacă ei se informează pe TikTok, Instagram sau alte platforme, atunci trebuie să fim prezenți acolo. Dacă nu o facem, lăsăm platformele în mâna dezinformării și propagandei.
Dar, spre deosebire de influencerii obișnuiți, jurnaliștii noștri au instrumentele profesiei: verificare, standarde etice, rigoare. Iar asta nu poate fi înlocuit. Bazele jurnalismului rămân neschimbate: verificarea faptelor, diversitatea surselor, responsabilitatea față de public. Modul în care prezentăm informația poate evolua, și evoluează, dar misiunea rămâne aceeași. Jurnalismul rămâne una dintre cele mai frumoase profesii”, a menționat Barbara Massing.
La rândul său, Marie-Christine Saragosse a adăugat că „fiecare persoană e diferită” și a povestit din propria experiență: „Eu nu aș putea trăi fără sens în ceea ce fac. Am nevoie de valori – egalitate, lupta împotriva discriminării, împotriva rasismului, antisemitismului și manipulării, valori mai importante decât cele de ordin material”.
„Eu am avut norocul să trăiesc într-o perioadă excepțională, înainte de epoca dezinformării. Tinerilor de astăzi le este mai greu. Dar istoria ne arată că democrația învinge întotdeauna, chiar și în cele mai întunecate momente. De aceea, cred că jurnalismul rămâne una dintre cele mai importante profesii. Iar jurnalismul trebuie făcut de profesioniști demni de numele de jurnalist”, a conchis aceasta.
Date biografice
Marie-Christine Saragosse este președinta și directoarea generală a grupului de presă France Médias Monde (FMM), din care fac parte Radio France Internationale (RFI), postul de televiziune France 24 și postul de radio în limba arabă Monte Carlo Doualiya (MCD).
Născută la 24 martie 1960, în Algeria, Marie-Christine Saragosse a absolvit Sciences Po (Institutul de Studii Politice de la Paris) și ENA (École Nationale d’Administration – Școala Naționale de Administrație, trad.) în 1987 și, de atunci, a lucrat în sectorul audio-vizual public din Franța.
Marie-Christine Saragosse a fost decorată cu Ordinul Legiunii de Onoare în 2012.
Ordinul Național de Merit l-a obținut în 2016, iar în 2021, a fost distinsă și cu titlul de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor al Republicii Franceze.
Marie-Christine Saragosse este, de asemenea, membră în consiliile de administrație ale AFP, Théâtre de la Ville și TV5MONDE.
Barbara Massing, născută în 1971, a studiat dreptul și istoria la Hamburg și Berlin (Universitatea Humboldt), specializandu-se apoi în dreptul mass-media. Avocată de profesie, este totodată membră a consiliului de supraveghere al Spitalului Universitar din Bonn, membră a consiliului de administrație al TH Köln, vicepreședintă a consiliului de supraveghere al Festivalului Internațional Beethoven și vicepreședintă a adunării acționarilor Institutului Bonn.
Barbara Massing face parte din echipa Deutsche Welle din 2006. A început ca expertă în distribuție, apoi a condus, timp de șase ani, departamentul de strategie corporativă. Timp de doi ani a reprezentat DW în grupul consultativ internațional „Science and Society” al Comisiei Europene.
