„Cheltuirea transparentă a fondurilor europene este esențială”. Interviu ZdG cu Roberta Metsola, președinta Parlamentului European

Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, efectuează o vizită oficială în R. Moldova în perioada 6–7 noiembrie, în contextul constituirii noului Parlament. Înainte de a ajunge la Chișinău, șefa legislativului european a răspuns la mai multe întrebări care vizează parcursul european al țării noastre, adresate de Ziarul de Gardă. 

În acest interviu, Metsola vorbește despre fricile și falsurile care însoțesc procesul de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană, despre numărul redus de femei din noul Guvern de la Chișinău, despre promisiunea guvernării de a duce țara în UE către 2030, despre planul de creștere în valoare de 1,9 miliarde euro sau despre cum autoritățile europene vor monitoriza cheltuirea banilor de către Guvernul de la Chișinău. „Cheltuirea transparentă a fondurilor europene este esențială”, transmite Roberta Metsola. 

— „Uniunea Europeană ne va lua pământul, ne va schimba genul copiilor și ne va închide bisericile” – sunt doar câteva dintre narațiunile propagandistice care circulă astăzi în spațiul public din R. Moldova. Aveați 25 de ani când Malta a aderat la Uniunea Europeană. Cum v-a schimbat viața apartenența la UE? Ce v-a luat și ce v-a oferit? Și cum a reușit cineva dintr-o țară atât de mică să devină președinta Parlamentului European?

— Văd multe asemănări între parcursul Maltei înainte de aderarea la Uniunea Europeană, în 2004, și drumul pe care îl parcurge astăzi R. Moldova. Îmi amintesc foarte bine anii de dinaintea aderării. Eram o generație tânără, animată de speranță, iar eu făceam parte din ea, care muncea neobosit pentru un viitor ancorat în Uniunea Europeană.

Aderarea ne-a deschis o lume de oportunități. Pentru studenți ca noi a însemnat posibilitatea de a învăța peste hotare prin programe precum Erasmus. Pentru economie a însemnat accesul la piața unică europeană. Pentru comunități a însemnat fonduri europene care au transformat sate, orașe și infrastructuri. Și, mai ales, ne-a oferit apartenența la o comunitate bazată pe valori comune. Desigur, nimic nu vine fără provocări – și am muncit mult pentru a contracara teama și pesimismul celor care se opuneau aderării. Dar am reușit.

Pentru milioane de oameni, intrarea în Uniunea Europeană a adus un nou suflu, un sens, o unitate de scop. Viitorul, deodată, părea mai luminos. Însemna siguranță, oportunități și prosperitate. Însemna totul.

Îmi amintesc că m-am gândit atunci la toate generațiile de europeni pentru care Uniunea era doar un vis – și cum, împotriva tuturor obstacolelor, am reușit să îngropăm fantomele trecutului și să deschidem o nouă eră a libertății, cooperării și prosperității.

Acea experiență m-a învățat o lecție fundamentală: în Europa noastră nu contează dimensiunea țării tale, ci forța ideilor și angajamentul față de viitorul comun. Europa nu este împărțită între națiuni mari și mici. Europa este îmbogățită de diversitatea popoarelor sale – istorii diferite, culturi diferite, dar unite prin valori comune și prin credința în democrație, libertate, drepturile omului și pace. Viitorul Europei nu se scrie doar la Bruxelles sau Strasbourg, ci și la Chișinău, la Valletta și în fiecare sat sau oraș unde oamenii îndrăznesc să viseze la un mâine mai bun pentru ei și pentru copiii lor.

— Sunteți a treia femeie aleasă în funcția de președintă a Parlamentului European. La nivel global, continuă discuțiile despre creșterea participării femeilor în politică. În Republica Moldova, doar 4 din cele 16 ministere ale noului Guvern vor fi conduse de femei. Cum priviți această situație? Reflectă ea o lipsă de femei calificate sau faptul că femeile trebuie încă să demonstreze că merită poziții de conducere?

— Sunt onorată să fiu președinta Parlamentului European și sper sincer să nu mai treacă alte două decenii până când o altă femeie va deține această funcție.

Desigur, respect pe deplin componența Guvernului R. Moldova, la fel cum respect orice guvern ales democratic. Dincolo de cifre, este evident că există femei politiciene extrem de talentate în Moldova, care muncesc neobosit pentru cetățenii țării lor – iar președinta Maia Sandu este un exemplu elocvent.

În ansamblu, mi-aș dori să văd mai multe femei în funcții de conducere – în politică, în mediul de afaceri, în orice domeniu unde pot aduce schimbare. Am parcurs un drum lung, dar cel care ne așteaptă este încă plin de obstacole.

Avem nevoie de o schimbare reală de mentalitate, o transformare de paradigmă, care să permită o mai mare incluziune, mai multe femei, mai ales tinere – candidate la alegeri, mai multe femei în poziții de decizie. Trebuie să creăm condiții egale pentru toți.

Parlamentul European este un exemplu în acest sens și va continua să fie. Trebuie să facem mai ușor pentru generațiile viitoare să spargă barierele și să producă schimbarea. Pentru că atunci când femeile se ridică, întreaga societate se ridică odată cu ele.

— Autoritățile de la Chișinău au menționat perioada 2028–2030 drept posibil orizont pentru aderarea la Uniunea Europeană. Din perspectiva dumneavoastră, ca președintă a Parlamentului European, ce pași concreți trebuie să facă Republica Moldova pentru a câștiga încrederea Parlamentului European și a guvernelor statelor membre? Și are Uniunea Europeană voința politică și capacitatea instituțională de a primi noi membri până la sfârșitul acestui deceniu?

— Moldova a făcut progrese remarcabile în procesul de reforme și pe calea aderării, finalizând cu succes procesul de screening. Este dovada unei determinări și reziliențe extraordinare, mai ales în fața interferenței constante și a amenințărilor hibride venite din partea Rusiei.

În septembrie, am primit-o pe președinta Maia Sandu la Strasbourg și am reiterat sprijinul deplin al Parlamentului European pentru Moldova și drumul ei european. Parlamentul a adoptat Facilitatea pentru Reformă și Creștere, în valoare de 1,9 miliarde euro, pentru a susține reformele necesare.

Așteptăm acum deschiderea negocierilor de aderare privind capitolele fundamentale, relațiile externe și piața internă. Iar eu vreau să-i asigur pe toți cetățenii Moldovei că acest Parlament rămâne ferm alături de ei în apărarea valorilor europene comune – democrația, pacea și statul de drept. Pentru mine nu există nicio îndoială: viitorul Moldovei este Europa.

Între timp, încercăm să arătăm concret cetățenilor moldoveni beneficiile integrării europene. Din 6 octombrie 2025, Moldova s-a alăturat Zonei Unice de Plăți în Euro (SEPA), ceea ce permite transferuri în euro între țările participante la același cost, cu aceeași siguranță și durată de procesare, indiferent de frontieră. De anul viitor, Moldova va fi integrată și în zona „Roam like at home”.

Așadar, din perspectiva Parlamentului European și a Uniunii, există clar voință politică pentru extindere. Dar trebuie să lucrăm și intern – să reformăm și să pregătim UE pentru o nouă etapă de extindere. Ceea ce funcționează pentru 27 de state membre s-ar putea să nu funcționeze pentru 33 sau 35.

— După recentele alegeri parlamentare, scena politică din Moldova rămâne polarizată, chiar dacă partidul de guvernământ deține majoritatea. În baza propriei experiențe de conducere a unui Parlament European divers și adesea divizat, ce sfat le-ați oferi legiuitorilor moldoveni pentru a construi unitate și dialog constructiv între partide? Și care sunt așteptările dumneavoastră de la noul Parlament?

— Nu mi-aș permite să ofer sfaturi colegilor mei din Parlamentul R. Moldova, dar în timpul vizitei mele la Chișinău, în această săptămână, voi avea ocazia să mă adresez lor și să mă întâlnesc cu președintele Parlamentului, Igor Grosu. Le voi transmite mesajul că Parlamentul European dorește să colaboreze strâns cu Parlamentul R. Moldova în toate domeniile, inclusiv în cel al sprijinirii democrației, și că va continua să susțină parcursul european al Moldovei. Deschiderea biroului Parlamentului European la Chișinău este dovada acestei colaborări și va consolida relațiile noastre.

Este adevărat că opiniile divergente sunt prezente în toate parlamentele. Este întotdeauna mai ușor să promovezi o narațiune extremistă sau „anti” decât una constructivă.

Cred că cea mai bună modalitate de a combate această tendință și de a construi punți între partide și grupuri parlamentare este concentrarea pe problemele reale ale cetățenilor: locuri de muncă, locuințe, securitate, schimbări climatice. Trebuie să demonstrăm că putem oferi rezultate. Asta încerc să fac și eu în Parlamentul European, colaborând cu colegii din întreg spectrul politic.

— Investigațiile recente – inclusiv cele realizate de Ziarul de Gardă – au arătat cum Rusia continuă să finanțeze campanii de dezinformare și partide pro-Kremlin în Moldova. Dacă acordul de aderare va fi semnat, cum anticipați că se va schimba presiunea exercitată de Moscova și cum își va consolida UE instrumentele de apărare pentru a proteja Moldova? În anii următori, mai multe state europene, inclusiv Ungaria, vor avea alegeri, iar Rusia va continua, probabil, să testeze interferența digitală după „exercițiul” din Moldova și România. Ce măsuri concrete ia Uniunea Europeană pentru a preveni și contracara astfel de atacuri hibride la nivel european?

— Încercările Rusiei de a destabiliza Uniunea Europeană și țări precum Moldova prin dezinformare, știri false și amenințări hibride reprezintă o realitate de mai mult timp. Nu trebuie să fim naivi – aceste acțiuni se vor intensifica, cel mai probabil, în anii următori.

De aceea, protejarea societăților noastre democratice este mai importantă ca oricând, iar combaterea dezinformării și a influențelor străine maligne este una dintre prioritățile Parlamentului European. Am făcut deja progrese semnificative prin adoptarea unor acte legislative esențiale, precum Legea serviciilor digitale, Legea privind inteligența artificială și Legea privind libertatea mass-mediei.

Ne vom continua munca și vom sprijini, desigur, și R. Moldova în contracararea propagandei ruse, prin programe de instruire și echipamente. În iulie anul trecut a fost creat un nou centru regional al Observatorului European pentru Mass-Media Digitală, menit să ajute Moldova, Ucraina și alte țări să combată dezinformarea. De asemenea, cooperarea dintre Agenția de Securitate Cibernetică a Moldovei și Centrul European de Competență în domeniul Securității Cibernetice a fost consolidată, iar Misiunea de Parteneriat a UE în Moldova sprijină și ea aceste eforturi.

Așa cum a spus președinta Maia Sandu în discursul său din Parlamentul European, „dacă democrația din Republica Moldova nu poate fi protejată, nicio democrație din Europa nu este în siguranță.”

— Uniunea Europeană a anunțat un Plan de Creștere pentru R. Moldova în valoare de 1,9 miliarde euro – unul dintre cele mai mari pachete de sprijin oferite vreodată țării. Având în vedere vulnerabilitățile Moldovei la corupție și influență politică, cum se va asigura Parlamentul European că această asistență financiară este utilizată transparent și în interesul cetățenilor? Ar trebui condiționată mai strict de progrese măsurabile în reforma justiției și lupta împotriva corupției?

— Sprijinul financiar oferit Moldovei prin Facilitatea pentru Reformă și Creștere, în valoare de 1,9 miliarde euro, sub formă de granturi și împrumuturi, demonstrează angajamentul clar al Uniunii Europene față de drumul european al Moldovei.

Totuși, deși acest sprijin este fără precedent ca amploare, el vine cu anumite condiții. Pentru a beneficia de fondurile prevăzute, Moldova trebuie să îndeplinească reformele stabilite în Agenda sa de Reformă – care acoperă domenii-cheie, inclusiv măsuri concrete privind combaterea corupției și reforma justiției.

Parlamentul European salută prima tranșă de 18,9 milioane euro, la care se adaugă 270 de milioane de euro oferite deja sub formă de prefinanțare în acest an. Cheltuirea transparentă a fondurilor europene este esențială. Parlamentul va monitoriza implementarea Facilității și a reformelor din Moldova printr-un dialog periodic, care va avea loc cel puțin o dată pe an.

La insistența Parlamentului, va fi creat și un tablou de bord public – un site web unde fiecare cetățean va putea urmări progresul Moldovei în implementarea reformelor. În plus, Moldova va fi obligată să publice date despre beneficiarii finali ai sumelor mai mari de 50 de mii de euro.

— În următorul buget multianual al UE, pentru perioada 2028–2034, R. Moldova va fi inclusă printre statele eligibile pentru fonduri de preaderare – ceea ce ar însemna că acordul de aderare ar putea fi semnat până atunci – sau va rămâne în lista țărilor candidate?

— Parlamentul European a subliniat constant că următorul buget pe termen lung al Uniunii, pentru perioada 2028–2034, numit și Cadrul Financiar Multianual (MFF), este esențial pentru pregătirea Uniunii în vederea extinderii și pentru pregătirea țărilor candidate în vederea aderării. Parlamentul va insista asupra acestui aspect în negocierile privind noul buget european.

Între timp, sprijinul țintit pentru preaderare este necesar și va continua să ajute statele candidate, inclusiv Republica Moldova, să se pregătească pentru aderare și să implementeze reformele legate de Uniunea Europeană.

— Vă mulțumim.