Primarii riscă să-și piardă funcțiile „după bunul plac” al deputaților? PAS recunoaște: „Trebuie să formulăm mai exact”

O prevedere „strecurată” într-un proiect privind organizarea și funcționarea Parlamentului ar permite deputaților să demită primari și consilieri „după bunul plac”, susține primarul general Ion Ceban. Narațiunea a fost preluată și de alți aleși locali. Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a semnalat mai multe neclarități legislative și cere excluderea articolului privind APL din proiectul aflat în consultări publice.

Ziarul de Gardă a discutat și cu deputații PAS Veronica Roșca și Vasile Grădinaru. Aceștia susțin că prevederea este „o redare mot-a-mot” a unui articol din Constituție, care permite suspendarea aleșilor locali de către Parlament. Totuși, admit: „Trebuie să formulăm mai exact temeiurile, ca să nu lase loc de interpretări”.

În Parlament au loc consultări publice ale proiectului Codului cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului, organizate de Comisia juridică, pentru numiri și imunități. După ce au avut loc consultări cu fracțiunile parlamentare, pe 23 martie, vicepreședintele Comisiei juridice, Vasile Grădinaru, a moderat o discuție și cu reprezentanții societății civile. În debutul ședinței, Grădinaru a explicat că urmează să se stabilească „forma în care va fi înregistrat acest proiect” și nu a exclus dezbateri suplimentare „între lecturi sau până la prima lectură”.

Articolul 171

Totuși, articolul 171 din proiect a stârnit reacții și critici. Articolul 171 prevede că activitatea autorităților administrației publice locale poate fi suspendată de Parlament dacă acestea „încalcă în mod deliberat prevederile constituționale sau ale legislației” ori dacă „pun în pericol integritatea teritorială, securitatea națională sau ordinea de drept”.

Constatarea acestor circumstanțe nu se face direct de Parlament, ci „se decide de instanțele de contencios administrativ”, sesizate de oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat. După examinare, Guvernul înaintează cazul Parlamentului, care „examinează cazul și decide asupra suspendării activității”.

În final, dacă se dispune suspendarea, hotărârea este transmisă Comisiei Electorale Centrale pentru organizarea „alegerilor anticipate”.

Ceban acuză PAS de „atitudinea dictatorială”

Primarul general al capitalei, unul dintre vicepreședinții CALM, a acuzat PAS că prevederea „strecurată” le-ar permite parlamentarilor să demită primari „după bunul plac”.

„Democrația alegerii primarilor de către cetățeni este subminată direct în R. Moldova, țară candidată la Uniunea Europeană. Condamnăm atitudinea dictatorială pe care o instaurează partidul de la guvernare, acest dezmăț pe care îl numesc reformă administrativă, dar și toate acțiunile de atac asupra primarilor”, a declarat Ion Ceban pe 23 martie, de la tribuna Primăriei municipiului Chișinău.

„Vânătoarea de vrăjitoare” și avertismentul LOC

Liga Orașelor și Comunelor (LOC) și edilul orașului Leova, Alexandru Bujoreanu, au cerut Parlamentului să retragă „imediat” articolul 171 din proiect și să renunțe „la orice tentativă de a transforma controlul de legalitate într-un instrument de control politic asupra autorităților locale alese”. Edilul a acuzat „oamenii buni cu intenții rele” că ar fi început „o amplă vânătoare de vrăjitoare”.

„Un asemenea articol, dacă va fi menținut, va deveni un precedent periculos de centralizare politică și de intimidare a administrației publice locale. Autonomia locală nu este o concesie a puterii centrale, ci o garanție constituțională și europeană a democrației. R. Moldova nu poate pretinde apropiere de standardele europene în timp ce introduce instrumente legislative ce pot transforma administrația locală aleasă în subordonat politic al majorității parlamentare”, se arată în demersul LOC.

CALM: „Lipsirea de mandat, în opinia noastră, este o sancțiune extraordinar de de gravă”

Și Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) spune că articolul „trebuie să fie exclus”. Contactat de ZdG, directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a spus că „în forma actuală în care este formulat, articolul generează mai multe întrebări și probleme”.

„Cum un organ politic cum este Parlamentul poate să înceteze mandatul la un primar ales direct? Ei au făcut trimitere la o normă din Constituție, dar mai sunt și alte norme care trebuie luate în calcul – cu privire la autonomia locală, dreptul de a alege și a fi ales, stat de drept și așa mai departe. Problema trebuie să fie analizată mult mai profund”, a spus Furdui, adăugând că CALM ar accepta un asemenea articol, dar doar pentru cazurile în care APL ar susține separatismul.

Furdui a explicat că suntem „într-un anume context politic, economic și social și sigur că acest mecanism poate fi privit ca un instrument de presiune”. Acesta a enumerat și câteva dintre problemele sesizate în formularea articolul 171:

1. Articolul se numește „Suspendarea activității autorităților administrației publice locale”, însă are finalitate chiar pierderea mandatului, nu suspendarea. „Este o mare diferență, suspendarea este un fel de încetare temporară, pe când ei o duc prea departe, la încetarea mandatului”.
   
2. „Sunt niște prevederi destul de vagi și generale pentru ce anume ar fi suspendați primarii, trei situații («încalcă în mod deliberat prevederile constituționale sau ale legislației, precum și în cazul în care, prin faptele lor, pun în pericol integritatea teritorială, securitatea națională sau ordinea de drept», n.r.), conform articolului.
   
3. „În lege nu e scris concret dacă decizia instanței în privința primarului trebuie să fie definitivă. Acolo e vag, nu e precizat și atunci poate fi folosit ca o pârghie. Să zicem că există o decizie a instanței de fond și fără să se meargă mai departe, este intentată procedura și te lipsesc de mandat”.

„În cazul încălcării ordinii, un accident rutier sau dacă a încălcat regulamentul circulației rutiere, a depășit viteaza sau nu a cedat la trecerea de pietoni, asta se califică sau nu se califică drept încălcarea ordinii de drept? Sunt multe situații când poate un primar poate să fie sancționat după ce încalcă o normă de drept, asta însă nu înseamnă că el trebuie să fie lipsit de mandat”, întreabă retoric Furdui.

„În genere, lipsirea de mandat, în opinia noastră, este o sancțiune extraordinar de de gravă, sub aspect constituțional. Foarte gravă! și nu poate fi aplicată cu atâta ușurință. Și nu poate fi aplicată când există niște prevederi legale foarte generale, vagi și care pot admite abuzuri”, a concluzionat Furdui.

Roșca: „O să fie transmis și Comisiei de la Veneția”

Deputata Veronica Roșca, președinta Comisiei juridice, pentru numiri și imunități a declarat că articolul 171 din Codul cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului, la care se lucrează „de prin 2012”, „este o preluare mot-a-mot din Constituție, fiind o normă constituțională”.

„Proiectul a fost elaborat foarte mulți ani, începând cu 2012 lucrează Secretariatul. Articolul 171 face parte din capitolul care transpune atribuțiile de bază ale Parlamentului din Constituția R. Moldova. Acolo este indicată expres această prevedere, este virgula și scris «în condițiile legii». (…) Acolo trebuie să fie întrunite niște condiții extreme ca să se aplice această normă. Niciun alt interes nu este, pur și simplu este una dintre atribuțiile Parlamentului conform Constituției”, a punctat deputata.

„Când au fost consultările, s-a anunțat că acesta este un draft de proiect, nu proiectul. Și pentru asta și este supus consultărilor publice, ca fiecare să vină cu recomandări, cu sugestii, unde văd anumite riscuri. Și eu cred că e prematur ca să se creeze atâta vâlvă. (…) Eu cred că după ce îl definitivăm, el o să fie transmis și Comisiei de la Veneția, fiind un proiect de o asemenea anvergură și impact”, a spus deputata.

Grădinaru: „Formularea nu este cea mai fericită”

Despre „istoria lungă” a proiectului a vorbit și parlamentarul Vasile Grădinaru. „Se lucrează la acest proiect de mai mulți ani, iar nu toate formulările au fost revizuite. Formularea nu este cea mai fericită, sunt de acord, trebuie să formulăm mai exact temeiurile, ca să nu lase loc de interpretări. Cred că este nevoie de mai multă exactitate. Totuși, includerea unor prevederi referitoare la primari este inevitabilă”, a punctat Grădinaru.

„Este evident că subiectul de politizează sporit, pentru că sunt primari care încă își doresc să încalce legea și să nu fie trași la răspundere pentru acest lucru. Doar că, Constituția prevede expres posibilitatea de suspendare a organelor APL, ne referim și la primari și la consilierii municipali. (…) Constituția când s-a scris se știa foarte bine că primarul este o funcție electivă. Și s-a prevăzut acest aspect.

Opinia mea personală este că această prevedere ar trebui să fie prevăzută în legea 436, alături de prevederile care reglementează același aspect, doar că cu privire la consilierii locali. Formularea care este astăzi lasă loc de interpretări.

Condițiile sunt clare, nu sunt foarte clare temeiurile. Faptul că noi îl vom include (articolul, n.r.), nu înseamnă că el o să fie utilizat și el se dorește a fi doar pentru cazuri excepționale, nu pentru oricare încălcare. Sunt de acord că trebuie să formulăm mai exact temeiurile”, a adăugat Grădinaru.

Cât despre acuzațiile din spațiul public pe marginea proiectului, deputatul se arată convins că proiectul „este exploatat politic pentru că acum mai mulți primari sunt investigați penal pentru faptele săvârșite și de aceea se încearcă să se de ca un fel de presiune”.

„Parlamentul nu se expune până nu există decizia definitivă a instanței pe contencios administrativ. Aceasta și este manipularea cea mincinoasă a lui Ivan Ceban (Ion Ceban.n.r.). Deci oricum trebuie o decizie a instanței”, a punctat Grădinaru.