Justiție cu frâna trasă în cazul morții unui băiat de 15 ani într-un accident rutier: inculpatul, vizat și în alte dosare penale – reținut pentru trafic de droguri
Un accident rutier produs în 2018 i-a luat viața lui Marius, un băiat de 15 ani. Acesta era pe bancheta din față a mașinii conduse de tatăl său, care a fost lovită de un alt automobil ce „zbura” pe o stradă din capitală cu o viteză de peste 100 km/h, așa cum au arătat rezultatele a două expertize.
Judecătoria Chișinău s-a expus în acest caz abia în ianuarie 2025, la șapte ani de la producerea accidentului. Magistrata Vasilisa Muntean a concluzionat că șoferul inculpat de procurori în acest dosar nu trebuie pedepsit penal, ci contravențional, pentru depășirea vitezei. Dar, pentru că a intervenit termenul de prescripție, procesul contravențional a fost încetat.
Procurorii, care au cerut o pedeapsă de șapte ani de închisoare pentru șofer, dar și părinții lui Marius, care cer să li se facă dreptate, au contestat sentința la Curtea de Apel Chișinău. O primă ședință a fost programată abia pentru luna aprilie 2026, la peste 15 luni de la pronunțarea deciziei primei instanțe, spre disperarea familiei victimei, care urmărește derularea procesului din diasporă. „Și mai vor ca diaspora să vină acasă. Noi ne temem deja să mai venim acasă”, remarcă tatăl lui Marius.
Între timp, șoferul inculpat a ajuns să fie vizat în alte două dosare penale, iar la sfârșitul lunii noiembrie a fost reținut într-un dosar penal pentru trafic de droguri. Avocatul acestuia afirmă însă că el este nevinovat. „În practica mea este primul caz când nu cel care virează și are obligațiunea de a ceda trecerea este trimis, deferit instanței, dar cel care are prioritate”, acuză acesta.
Detalii despre accidentul fatal din august 2018
La 26 august 2018, aproximativ la ora 22:15, Alexandru Stepanciuc, conducând un BMW, se deplasa pe bd. Dacia, iar două rapoarte de expertiză au arătat că acesta circula cu peste 100 km/h pe o porțiune de drum unde limita este de 50 km/h. Apropiindu-se de intersecția cu str. Băcioii Noi, acesta a lovit un automobil de marca Mazda care efectua manevra de virare la stânga de pe bd. Dacia spre str. Băcioii Noi.
Datele din dosar arată că în urma impactului, automobilul Mazda a fost ridicat de la suprafața pământului și rotit de câteva ori, iar centura pasagerului Marius Borș, în vârstă de doar 15 ani, a fost tăiată, băiatul fiind aruncat la circa 20 m în altă direcție. Adolescentul a decedat pe loc, iar tatăl său, Sergiu Borș, care conducea automobilul, a suferit vătămări corporale medii.
Procesul-verbal de cercetare la fața locului din 26 august 2018 a arătat că urme de anvelope și urme de frânare nu au fost stabilite.
În cadrul dosarului penal au fost realizate două expertize judiciare.
Prima expertiză, efectuată în 2019 de către Centrul tehnico-criminalistic și expertize judiciare (CTCEJ) al Inspectoratului General al Poliției (IGP), a arătat că în momentul coliziunii viteza de circulație a automobilului de marca BMW era de aproximativ 138,2 km/h, deși limita vitezei pe acel tronson este de 50 km/h, iar a automobilului de marca Mazda – de circa 19,4 km/h.
Potrivit concluziilor formulate de experți în urma celei de-a doua expertize, care a fost efectuată de Centrul Naţional de Expertize Judiciare (CNEJ) în 2021, în momentul coliziunii, viteza de deplasare a BMW-ului era de aproximativ 104 km/h, iar viteza de deplasare a Mazdei – de circa 25 km/h.
Concluziile instanței: de ce nu a fost pedepsit șoferul BMW-ului?
Veaceslav Balan, procurorul care a instrumentat dosarul penal, a solicitat ca Alexandru Stepanciuc să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) din Codul Penal – „încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudenţă decesul unei persoane” – și să fie condamnat la o pedeapsă de șapte ani de închisoare, cu executare într-un penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.”
Dosarul penal a fost trimis de procurori în instanță la aproape trei ani de la producerea accidentului. La Judecătoria Chișinău, acesta a fost examinat timp de trei ani și jumătate, din luna iulie 2021 până în ianuarie 2025. Magistrata Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Vasilisa Muntean, a hotărât că partea vătămată nu a reușit să prezinte probe ce ar fi demonstrat „imposibilitatea observării vehiculului condus de inculpat”.
Astfel, potrivit deciziei, probele administrate „nu confirmă legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă a lui Alexandru Stepanciuc și urmările prejudiciabile”.
Prin urmare, la șase ani și jumătate după ce a fost demarată cauza, judecătoarea a decis că șoferul BMW-ului se face vinovat doar de depășirea vitezei, faptă sancționată doar de Codul Contravențional. Stepanciuc a fost recunoscut vinovat pentru comiterea contravenției, însă procesul contravențional a fost încetat pe motivul intervenirii termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere.
Părinții lui Marius: „Și-au bătut joc complet de familie și de drepturile omului”
Părinții lui Marius Borș acuză magistrata că ar fi tergiversat luarea deciziei.
„Trei ani la rând avocații noștri spuneau: «Gata, mai avem un pic, gata anul acesta finalizăm.» De exemplu, eram prin luna octombrie–noiembrie. «Gata, anul acesta se finalizează.» Mai erau câteva ședințe, însă ședințele erau anulate”, își amintește mama lui Marius, Viorica Chitic.
Sergiu Borș, tatăl băiatului, care s-a aflat la volanul automobilului în momentul impactului, consideră că procesul de judecată a fost o „batjocură”.
„Țin minte și șuieratul de la viteza lui. Și astăzi, când merg, îmi aduc aminte când cineva mă depășește cu viteza aceea tâmpită a lui cu care a venit. Și ei pe mine să mă înnebunească atâția ani? Vă dați seama ce durere avem noi. (…) Și-au bătut joc complet de familie și de drepturile omului, și de tot. Așa judecătoare nu merită să conducă judecata”, acuză Sergiu Borș.
Conform informațiilor de pe portalul instanțelor de judecată, dintre cele 62 de ședințe programate pe caz, doar 22 au fost lucrative.
Avocata: „Așa hotărâri sunt de genul la «magie»”
Mariana Talmaci, apărătoarea familiei Borș, a explicat că multe amânări ale ședințelor au avut loc din cauza pandemiei și a faptului că magistrata a fost în concediu de maternitate. Ea consideră însă că „orice amânare” ar fi fost acceptabilă dacă, într-un final, se emitea o decizie „care corespunde adevărului”.
„Este o hotărâre destul de discutabilă pentru un judecător integru, dacă să presupunem că el este integru. Așa hotărâri, din experiența mea, cât și a multor avocați, sunt de genul la «magie». Aici vădit se vede că este viteză și legătura cauzală tot se vede. Cum poți să iei așa hotărâre eu nu cunosc. (…) În cazul în care este un accident și sunt consecințe – vătămări medii, deces – deci automat este penal. Și atunci apar semne de întrebare, de către cine a fost influențată doamna, cât de imparțială este hotărârea dată?” se întreabă Talmaci.
Totuși, apărătoarea spune că tergiversarea a avut loc prin efectuarea celei de-a doua expertize, la cererea părții inculpatului.
Un alt „moment vădit al tergiversării” a fost, potrivit acesteia, faptul că judecătoarea Vasilisa Muntean, deși în viziunea ei era voba despre un caz contravențional, nu a decis acest lucru din start: „Un judecător, când ia dosarul în mână și analizează probele pe parcurs – atât ale apărării, cât și ale acuzării – își face o imagine per general despre dosar.”
De asemenea, Mariana Talmaci spune că în cadrul cauzei, magistrata a refuzat audierea specialistului în siguranța rutieră, Vasile Onceanu. Vasilisa Muntean a considerat că nu este necesară o probă nouă odată ce fuseseră deja efectuate două expertize și fuseseră audiați doi experți.
Totuși, când după două expertize avocatul inculpatului a solicitat efectuarea unei a treia, judecătoarea a admis cererea. Expertiza nu a mai fost efectuată, pentru că inculpatul nu a plătit efectuarea acesteia, însă, potrivit avocatei Mariana Talmaci, această decizie a magistratei a dus la prelungirea examinării în judecată a cauzei penale cu cel puțin încă două luni.
Detalii din cariera judecătoarei Vasilisa Muntean
Vasilisa Muntean a fost numită în funcția de judecătoare până la atingerea plafonului de vârstă în 2019. În ianuarie 2025, Alexandru Postica, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a trimis sesizări la inspecția judiciarǎ în privința a două magistrate, întrucât a depistat „un tipar de tergiversare a proceselor penale” cu referire la accidentele rutiere în privința cărora acestea s-au pronunțat. Atunci ZdG a aflat că una dintre judecătoarele vizate este Vasilisa Muntean.
În aprilie 2025, Inspecția judiciară a respins cererea lui Postica cu referire la Muntean. Membrul CSM a contestat însă decizia, iar în octombrie 2025, completul de examinare a contestațiilor nr. 1 din subordinea CSM a admis contestația depusă, restituind cauza Inspecției judiciare pentru verificări suplimentare.
Potrivit Codului penal, termenul de prescripție este de:
a) 3 ani de la săvârșirea unei infracţiuni uşoare;
b) 5 ani de la săvârșirea unei infracţiuni mai puţin grave;
c) 15 ani de la săvârșirea unei infracţiuni grave;
d) 20 de ani de la săvârșirea unei infracţiuni deosebit de grave;
e) 25 de ani de la săvârșirea unei infracţiuni excepţional de grave.
Potrivit Codului Contravențional, termenul general de prescripție pentru răspunderea contravențională este de 18 luni.
Apărătoarea Mariana Talmaci consideră că decizia magistratei cu privire la faptul că acțiunile lui Alexandru Stepanciuc ar constitui o contravenție este una „alogică”.
„Noi am rămas, pur și simplu, perplex. Așa o încadrare este, pur și simplu, genial de malefică din partea unui judecător”, crede Mariana Talmaci. Ea consideră că dacă organele de drept acționau la timp, inculpatul nu avea să comită alte infracțiuni.
I-am trimis magistratei câteva întrebări, după acuzațiile părinților și ale avocatei. Printr-un răspuns primit de la Judecătoria Chișinău, instanța a amintit că „judecătorii sunt independenți și se supun numai legii” și „judecă materialele și cauzele penale conform legii și propriei convingeri bazate pe probele cercetate în procedura judiciară”. Totodată, în răspuns se precizează că instanța nu poate „să aprecieze activitatea de înfăptuire a justiției, să interpreteze sau să comenteze soluțiile adoptate de judecători”.
Stepanciuc, reținut pentru trafic de droguri
Pe 25 noiembrie 2025, Stepanciuc a fost reținut de către Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) pentru că ar fi membru al unui grup criminal organizat specializat în transportarea drogurilor în R. Moldova prin contrabandă din Polonia, în scopul comercializării lor.
Stepanciuc a fost reținut în flagrant, împreună cu o femeie, în timpul vânzării substanțelor narcotice. În cadrul perchezițiilor efectuate a fost ridicat aproximativ un kilogram de droguri, în valoare de circa 1,2 milioane de lei. Învinuiții au fost plasați în arest preventiv.
În 2022, Stepanciuc a fost găsit vinovat de trafic de influență, după ce a pretins, acceptat și primit bani pentru a facilita eliberarea unor certificate de vaccinare împotriva Covid-19 false. În cazul lui a fost aplicată atunci o pedeapsă definitivă în formă de amendă în sumă de 150 de mii de lei. Totodată, el este vizat și într-un dosar penal deschis pentru escrocherie.
„Bine, un an de zile, ambii (Alexandru Stepanciuc și Sergiu Borș, n.r.) aveau statut de bănuit. Bine, dar nu s-a reținut nici ulterior. După aceasta a fost reținut pentru trafic de influență cu certificate de Covid false, unde a fost condamnat. Are un dosar la activ pentru escrocherie. (…) Dacă persoana dată era reținută sau condamnată – bine, târziu probabil avea să fie condamnată – eu nu cred că dânsul ajungea la nivelul de a se ocupa cu trafic de droguri la nivel internațional. Nu exclud că fenomenul dat tot a fost încurajat chiar de sistemul actual în care ne-am pomenit”, crede avocata familiei Borș.
Procurorul de caz, în dezacord cu decizia instanței
Procurorul Veaceslav Balan a atacat decizia instanței la Curtea de Apel. Potrivit lui, examinarea dosarului a durat atât de mult timp inclusiv din cauza „efectuării unui șir de expertize” la solicitarea lui Stepanciuc și a avocatului său, dar și din cauza lipsei inculpatului la unele ședințe.
„Nefiind de acord cu faptul că sunt trași la răspundere penală, au solicitat expertizele în cauză, expertizele au fost efectuate, (…) din acest considerent, în așa termen lung a fost examinat dosarul. (…) De câteva ori nu a fost inculpatul la ședințele de judecată. Părinții părții vătămate, într-adevăr, veneau de peste hotare, veneau la fiecare ședință, însă inculpatul la câteva ședințe nu a fost prezent. După aceasta s-a constatat că el a mai comis careva infracțiuni, deci a fost reținut de Procuratura Anticorupție. (…) Probabil, din aceste considerente el de câteva ori nu a fost la ședințe”, a explicat Balan.
Prima ședință la Curtea de Apel, stabilită peste un an și trei luni de la decizia primei instanțe
Deși decizia primei instanțe a fost luată în ianuarie 2025, prima ședință pe caz la Curtea de Apel (CA) Chișinău a fost stabilită abia pentru aprilie 2026.
Potrivit comunicatoarei CA Chișinău, Adela Roșca, stabilirea ședinței de judecată tocmai în anul 2026 „a fost generată de numărul mare de cauze aflate în procedura judecătoarei pe caz, cauze care anterior prezentei cauze au fost repartizate magistratei.”
Totuși, acest fapt le trezește dubii părinților băiatului, cărora le e frică că nu vor reuși să facă dreptate nici la instanța de apel.
„Să pună dosarul tocmai în aprilie? Atâta timp? Eu nu știu, eu cred că este tergiversare și aici. Eu nu mă aștept că Curtea de Apel o să iasă cu rezultate. Mai ales dacă Stepanciuc era cu ceea cu ce făcea el (drogurile, n.r.), eu cred că mai departe tot este înțeles cum a fost înțeles până acum”, a afirmat Sergiu Borș, care e decis să ajungă chiar și la CtEDO.
„Marius a fost un băiețel foarte cinstit… nu o să las, oricum merg până la sfârșit”, ne-a spus tatăl băiatului, printre lacrimi. „Dureros, pur și simplu, foarte dureros. Câteodată parcă se pare că nu mai poți rezista, că o să plesnească ceva în organismele astea ale noastre. (…) Eu înțeleg că sistemul nostru este așa și toți cu bani, dar măcar cât de cât omenește, căci este un copil. Pentru un copil, pentru viitorul altora măcar să facă ceva-ceva. Nimic. Pur și simplu, bătaie de joc. Și mai vor ca diaspora să vină acasă. Noi ne temem deja să mai venim acasă”, a mărturisit Sergiu Borș.
Cauza urma să fie examinată la CA Chișinău de către magistrata Silvia Cecan. Aceasta însă nu a promovat evaluarea externă, motiv pentru care, la 9 decembrie 2025, Consiliul Superior al Magistraturii a decis eliberarea ei din funcție. Dosarul urmează să fie redistribuit.
Specialist: „Coliziune nu putea să fie dacă mergea cu 50 sau până la 50 km/h”
Vasile Onceanu, specialist în securitate rutieră și doctor conferențiar universitar, consideră că dacă conducătorul BMW-ului circula cu viteza regulamentară, adică 50 km/h, coliziunea ar fi fost evitată sau ar fi fost cu un impact minim, întrucât Sergiu Borș ar fi reușit să termine manevra și să treacă de intersecție. „Coliziune nu putea să fie dacă mergea cu 50 sau până la 50 km/h”, a subliniat specialistul.
De asemenea, consideră el, în cazul în care Stepanciuc s-ar fi deplasat cu o viteză nu mai mare de 50 km/h, spațiul necesar de oprire ar fi constituit aproximativ 33 m. Astfel, având în vedere că în momentul în care în fața conducătorului vehiculului BMW a apărut vehiculul Mazda pe banda sa de deplasare distanța BMW-ului de la locul impactului era de aproximativ 59 m, ar fi fost posibilă oprirea în siguranță a BMW-ului.
Potrivit lui Onceanu, tot din cauza vitezei excesive cu care conducea Alexandru Stepanciuc, Sergiu Borș nu l-a văzut preliminar manevrei de virare la stânga. „Acolo este și declivitate (drumul este în pantă, n.r.), el nici nu l-a observat, BMW-ul în secunde a ajuns”, a spus acesta.
Specialistul consideră că datele celor două expertize au fost diferite întrucât în cadrul uneia dintre ele nu au fost luate în calcul deteriorările automobilelor. „În timpul deformării, deteriorării, se pierde foarte multă energie cinetică, deci viteză.” Astfel, potrivit lui, rezultatele expertizei care a arătat că viteza BMW-ului a fost de circa 138 km/h sunt mai aproape de adevăr.
Avocatul lui Stepanciuc: „Nu poți să pui păcatele altuia pe spinarea unui nevinovat”
Alexandru Luca, avocatul lui Alexandru Stepanciuc, consideră că vinovat de accident se face Sergiu Borș, întrucât acesta vira la stânga și trebuia să cedeze trecerea BMW-ului.
„Nimeni, nu știu de ce, în mod straniu, nu a vrut să vadă că, de fapt, părintele acela avea obligațiunea de a ceda într-o intersecție”, a declarat Luca.
Alexandru Luca consideră că Sergiu Borș a obținut statutul de parte vătămată, deși „inițial el trebuia audiat ca bănuit”, prin intermediul „unor persoane influente”.
„Este singurul caz când se inversează vinovăția totalmente. În practica mea este primul caz când nu acel care virează și are obligațiunea de a ceda trecerea este trimis, deferit instanței, dar cel care are prioritate. Domnul Borș, în situația dată…Eu îi înțeleg durerea, eu înțeleg totul. Dar el, în situația dată, trebuie să conștientizeze faptul că anume acțiunile lui au condiționat acest accident rutier. (…) Noi înțelegem durerea familiei Borș, dar nu poți să pui păcatele altuia pe spinarea unui nevinovat”, a declarat avocatul lui Alexandru Stepanciuc.
Apărătorul inculpatului susține că expertizele, în special prima expertiză, sunt tendențioase și au fost efectuate în baza unor date denaturate.
„Deși aveau date veridice referitor la masele automobilelor, referitor la caracteristicile tehnice ale automobilelor, experții au utilizat date denaturate, adică nu se știe de unde au fost luate datele”, a spus avocatul.
Mai mult, acesta sugerează că cei care au încercat tergiversarea dosarului sunt părinții lui Marius Borș.
„Eu am solicitat două sau trei întrebări la efectuarea expertizei suplimentare. Partea domnului Borș a solicitat încă vreo 30–40 de întrebări, atât în prima expertiză, cât și în a doua expertiză, apoi în instanța de judecată când a apărut expertiza. Atunci apare întrebarea: cine tergiversează, eu sau domnul Borș?” a afirmat Alexandru Luca, care la fel a atacat sentința pe numele lui Stepanciuc. „Instanța a constatat circumstanțele corect, însă noi considerăm că trebuia să fie o sentință de achitare”, a spus Alexandru Luca.
Fiind întrebat dacă tot el îl reprezintă pe Stepanciuc și în dosarul privind traficul de droguri, Alexandru Luca a negat, dar s-a arătat nedumerit de ce ne interesăm de persoana lui Alexandru Stepanciuc și de reținerea acestuia.
„Reținerea lui nu are nicio influență la accidentul rutier. Sunt două cazuri separate. (…) Nu cred că persoana lui Stepanciuc necesită chiar atâta atenție”, ne-a spus avocatul.
Alexandru Stepanciuc – vitezoman angajat în trecut în sistemul penitenciar
Alexandru Stepanciuc (35 de ani) are studii superioare în drept, fiind absolvent al Universității de Stat de Educaţie Fizică şi Sport. Potrivit Jurnal TV, el este fost angajat al sistemului penitenciar.
Stepanciuc este unul dintre administratorii platformei „Smotra.md”, dedicată automobilelor. Însuși Stepanciuc este pasionat de vehicule, dar și de condusul cu viteză excesivă, fapt ce-l putem deduce din postările pe care acesta le face pe rețelele de socializare.
Tot din postările lui aflăm că în 2017–2018 el organiza întâlniri cu automobiliștii la care aveau loc drifturi și întreceri.
De altfel, Stepanciuc nu este la prima abatere de la regulile circulației rutiere. Conform cazierului său contravențional, anexat la dosar și remis de către avocata familiei Borș, acesta a comis mai multe încălcări ale regulamentului circulației rutiere pe parcursul anilor, inclusiv depășirea vitezei și nerespectarea indicatoarelor.
Cu un an înainte de accidentul care i-a luat viața lui Marius, Stepanciuc a publicat o fotografie cu automobilul său alături de o mașină a poliției, sugerând că a fost oprit de oamenii legii. Fotografia era însoțită și de o descriere: „Ei pe mine shap eu pe dinshii ne schimbam))” (ortografia a fost păstrată, n.r.).
În comentariile la o altă fotografie, o persoană i-a scris că l-a văzut în Chișinău mergând la roșu. Stepanciuc a răspuns: „Da roshu asta cei semafor??)))) eu n-am stiut)) asta semaforul e vinovat dc el arde ku roshu kind eu merg?)) treb sa arda verde sau galben)” (ortografia a fost păstrată, n.r.).
