INFOGRAFIC/ Cât costă învăţământul gratuit în R. Moldova

Art. 35 (4) din Constituţia R. Moldova spune că „învăţământul de stat este gratuit”. Statutul de învăţământ gratuit, însă, nu include cheltuielile suportate de părinţi pentru achiziţionare de cărţi, săpun, hârtie, cursuri opţionale, necesare în lipsa unei educaţii de calitate, dar şi alte lucruri elementare care nu sunt asigurate de stat.

Timp de 19 ani, din 1998 până în mai 2017, elevii claselor a V-XII-a erau obligaţi să plătească chiria manualelor şcolare pentru a avea acces la educaţie.

Ce presupune învăţământul gratuit în R. Moldova?

Deşi în art. 35 (4) din Constituţie, Legea Supremă a R. Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, se spune că învăţământul de stat este gratuit, printr-o hotărâre a Parlamentului  din 25 februarie 1998, a fost decisă crearea unui Fond special destinat adunării taxelor pentru chiria manualelor.

Şi Codul Educaţiei, adoptat în 2014, stipula că manualele şcolare sunt gratuite pentru elevii claselor primare, dar cu plata taxei pentru chirie pentru elevii din clasele V-XII.

În 2015, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, a sesizat Curtea Constituţională despre faptul că prevederile Codului Educaţiei şi a hotărârii Parlamentului, contravin Constituţiei care stipulează că învăţământul este gratuit şi, respectiv, asigurarea cu cărţi de către stat la fel ar trebui să fie gratuită.
În consecinţă, prin Hotărârea din 16 februarie 2017, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional articolul din Codul Educaţiei care prevedea asigurarea elevilor claselor V-IX cu manuale şcolare prin închiriere.

Totodată, s-a specificat că „învăţământul general obligatoriu cuprinde învăţământul primar şi gimnazial, iar învăţământul liceal, profesional şi cel superior de stat este egal accesibil tuturor numai pe bază de merit”.

Astfel, au fost excluse neconcordanţele existente în art. 13 (1) şi art. 20 în Codul Educaţiei, potrivit cărora învăţământul obligatoriu cuprindea educaţia timpurie (creşă şi grădiniţă), învăţământul primar (clasele I-IV-a), gimnazial (clasele V-IX-a) şi învăţământul liceal (clasele X-XII-a).

La 25 mai 2017, Ministerul Educaţiei anunţa că, în următorul an de studii, 2017-2018, elevii claselor I-IX-a vor primi gratuit manuale. Iar plata de închiriere a unui manual pentru elevii claselor X-XII-a va varia între 2,60 lei şi 16,70 lei.

Cât cheltuie statul

În funcţie de numărul de copii, de numărul de şcoli, numărul cadrelor didactice şi obiectivele stabilite de stat pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei, anual, autorităţile aprobă o sumă de bani necesară asigurării educaţiei tinerilor.

În 2018 (potrivit bugetului public naţional), pentru cheltuielile din învăţământ au fost alocate 10 miliarde 419 milioane de lei, cu 740,5 milioane de lei mai mult în raport cu 2017. Din aceşti bani se plăteşte instruirea celor 606 mii de copii, elevi şi studenţi, salariile a peste 105 mii cadre didactice şi întreţinerea  celor 3 214 instituţii de învăţământ din R. Moldova.

Cât plătesc părinții

Prin intermediul unui chestionar on-line, ZdG a întrebat părinţii ce buget au alocat pentru început şi pe parcurs de an şcolar şi pentru ce cheltuiesc aceşti bani. Cele 50 de răspunsuri din chestionarele completate de părinţi arată gradul în care învăţământul de stat, care e gratuit, potrivit Legii Supreme, se bazează pe contribuţia financiară a părinţilor pentru a oferi condiţii minime pentru accesul la educaţie.

Cât plătesc părinţii

Cel mai des, părinţii cheltuiesc între 3000 şi 5000 de lei de fiecare copil, doar pentru începutul de an şcolar (îmbrăcăminte, încălţăminte, manuale, rechizite şcolare). Asta în condiţiile în care, salariul mediu brut în R. Moldova, în 2017, a constituit 5 697 lei (280 euro), veniturile unor părinţi, în special în localităţile rurale, ajunge la doar două mii de lei, iar 31,9% dintre respondenţi au declarat că au câte doi copii la şcoală.

74,5% dintre părinţi au declarat că au oferit de la 100 la 600 de lei în fondul clasei sau al şcolii, pentru cretă, hârtie, markere.

Pe lângă cheltuielile de la început de an şcolar, părinţii cheltuie pe parcursul anului între 500 şi 20 de mii de lei, сea mai frecvent întâlnită sumă fiind de 8 mii de lei (8 răspunsuri).

Banii sunt destinaţi pentru achitarea taxei şcolare lunare, pentru instrumente muzicale, transport, excursii organizate de şcoală, taxe pentru prânz, dotări clasă şi cursuri opţionale.

Câţi bani revin unui elev pe zi într-o şcoală de stat şi una privată

Anual, pentru educarea unui copil se cheltuie, în mediu, 13 662 de lei (699 euro), conform datelor Ministerului Educaţiei.

Astfel, doar pentru cei 326 762 de mii de elevi din şcolile, gimnaziile şi liceele republicii se alocă, în 2018, aproape 5 mlrd de lei.

Sursa: mf.gov.md

Dacă facem un calcul simplu şi împărţim suma de 13 662 de lei la 200 zile lucrătoare (8 luni din anul de studii, excluzând cele trei luni din vacanţa de vară, 3 săptămâni din vacanţa de iarnă, o săptămână din cea de toamnă, vacanţa de Paşti şi 32 de zile – weekenduri) obţinem 68 de lei cheltuiţi zilnic pentru un copil într-o școală de stat.

În 2017, în Chişinău, a fost deschisă o şcoală privată în care taza de studii pentru un copil constituia circa 4 mii de euro (77 520 de lei). Realizăm acelaşi calcul. Suma împărţită la cele 200 zile de studii arată că, într-o instituţie privată, pentru întreţinerea zilnică a unui copil se alocă 387 de lei.

Ce este gratis în sistemul educaţional?

Coordonatoarea proiectului „Şcoala mea”, Tatiana Savva, a declarat pentru ZdG că, deşi în Constituţie se menţionează că învăţământul de stat este gratuit, nu este clar ce anume oferă gratis sistemul educaţional.

„Noi am avut vreodată o discuţie despre ce înseamnă serviciul educaţional în R. Moldova? Să vedem cum arată şcoala din 2020 pe care vrem să o avem? Liderul acestei discuţii ar trebui să fie, desigur, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării (MECC). Ministerul ar trebui să preia ştafeta şi să spună: „Ne dorim un serviciu educaţional care să asigure asta, noi plătim salariul profesorilor şi întreţinerea şcolii. De restul se ocupă părinţii. În condiţiile în care putem plăti doar atât, serviciul educaţional trebuie să asigure, de exemplu, ca la absolvirea liceului, elevul să fie în stare să susţină BAC-ul cel puţin cu nota 5, ca să fie atâţia profesori de suport, să fie asigurată securitatea în şcoală, transportul, accesul la studii”. Şcoala e la fel ca un spital. Tu ştii că te duci şi trebuie să ieşi de acolo sănătos. În şcoală, noi trebuie să ştim cu ce iese copilul din clasa I, din clasa a IV-a, din clasa a XII-a”, explică Tatiana Savva.

„Părinţii pot rezolva mai multe probleme decât instituţia”

Experta mai susţine că MECC ar trebui să promoveze acest subiect de discuţii nu doar într-un cerc restrâns de experţi şi organizaţii cu care se colaborează, dar pe o platformă mai largă, cu părinţi, elevi şi profesori.

„Atunci când părinţii înţeleg clar care sunt problemele cu care se confruntă şcoala şi că 14 mii de lei, spre exemplu, nu este un buget mare pentru asigurarea activităţii unei şcoli, comunitatea se mobilizează pentru a asigura accesul copiilor la educaţia neformală, la servicii de transport, la optimizarea energetică a clădirilor.

Asta e şi problema, când nu ştim care e serviciul educaţional dintr-o şcoală de stat, noi nu ştim ce primim diferit într-o şcoală privată. Aş dori să văd, la nivel naţional, mai multe asociaţii de părinţi care să fie conectaţi la procesul decizional, bugetar. Uneori, părinţii şi comunitatea din jurul şcolii pot rezolva mult mai multe probleme decât doar instituţia şi corpul administrativ”, încheie coordonatoarea proiectului.

În cadrul chestionarului ZdG, părinţii au sugerat că sunt necesare condiţii de igienă, programe opţionale extracurriculare, programe prelungite pentru şcolile din sate, pentru ca părinţii să muncească mai mult, iar copiii să-și poată face temele la şcoală, participarea statului la dotarea corespunzătoare a instituţiilor şcolare şi la investirea în perfecţionarea profesorilor. În acelaşi chestionar realizat de ZdG, 44,7% consideră că, în R. Moldova, învăţământul este inaccesibil din punct de vedere financiar, iar 42,6% îl consideră accesibil.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *