“Anul 1812 în discursul public sau de ce anexarea Basarabiei la Rusia rămâne o problemă de actualitate”

Pe 16 mai 1812, reprezentanţii Imperiilor Rus şi Otoman semnau dubioasa pace de la Bucureşti, care încheia războiul ruso-turc de la 1806—1812 pentru Principatele Române şi, ca rezultat al târgului, Moldova de la est de Prut (redenumită Basarabia) era anexată Rusiei. Răpirea Basarabiei a fost unul dintre proiectele expansioniste ale ţarului Alexandru I şi însemna pentru Rusia un succes. Noua “achiziţie” teritorială îi permitea să-şi urmeze vechile politici de cucerire şi croire a drumului spre Constantinopol şi Dardanele, care aducea Rusia mai aproape de Balcani şi îi încuraja speranţa unor extinderi ulterioare pe contul Imperiului Otoman.

Trecerea arbitrară a Basarabiei la Rusia, cu care ea nu avea nicio legătură cu caracter identitar sau naţional, nu poate fi calificată altfel decât ocupaţie şi subjugare prin anexare. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, evenimentele care s-au produs la 1812 au fost interpretate diferit, istoriografia problemei şi demersul public fiind dominate de două tipuri de narative (opinii, discursuri).  Primul este discursul narativ care califică alipirea Basarabiei la Rusia ca fiind un act de eliberare a ei de sub dominaţia turcească. La baza acestui narativ stau dogmele ideologice privind “prietenia de veacuri” şi “relaţia frăţească dintre poporul moldovenesc şi cel rusesc”, care au intoxicat insidios istoriografia problemei vreme îndelungată. Deşi alimentat cu teze false, acest narativ a avut de-a lungul anilor rezonanţă în societate, graţie faptului că reprezenta interesele centrului imperial şi servea politicii ocupaţioniste a acestuia.

Inceputul acestui discurs narativ porneşte chiar de la 1812, de la politica lui Alexandru I faţă de noul teritoriu asumat. La momentul ocupării Basarabiei, Alexandru I, care avea pretenţia de monarh liberal şi instruit, nu-şi putea permite să recunoască actul  răpirii Basarabiei. Or, subjugarea unei provincii străine şi anexarea ei imperiului nu se prea integra în politica unui monarh liberal. De aceea ţarul a preferat să se autoproclame drept “eliberator al provinciei de sub jugul turcesc” – deşi o ocupaţie turcească nu exista (Poarta fiind suzeranul Principatelor Române), iar perioada care a urmat nu a fost una de libertate pentru Basarabia, ci de dominaţie rusească. Narativul ideologic (şi nu istoric) “preparat” de autorităţile ţariste a fost promovat non-stop, timp de două secole la rând, fiind dezvoltat şi mai mult, prin învăţământ şi educaţie, în perioada sovietică şi rămânând în forţă până astăzi. Rezistenţa şi longevitatea acestuia se explică prin puterea de influenţă a Moscovei, Kremlinul deţinând şi după 1991, ca şi până la destrămarea imperiului sovietic, controlul asupra istoriei şi interpretării trecutului istoric în spaţiile sale “tradiţionale” de influenţă şi interes, pentru a nu pierde controlul asupra lor.

În R. Moldova poziţia Moscovei faţă de anul 1812 este alimentată şi azi pe două canale. Unu: prin emisarii săi de la Chişinău, care s-au obişnuit în a-şi da cu părerea în probleme de istorie a R. Moldova, de identitate, tradiţie, politică, aşa după cum a făcut-o ambasadorul rus V. Kuzmin, ajuns să afirme, total neadecvat, că pacea de la Bucureşti a determinat renaşterea Moldovei ca stat. Aberaţii. Şi doi: prin “moştenirea istorică” şi impactul politicii de rusificare, încuibate într-un anumit gen de politicieni şi istorici – ostatici ai vechilor ideologii şi servili intereselor Moscovei. Aceştia au rămas cu mentalitatea ancorată în istoriografia rusă şi sovietică şi continuă să repete  şi azi refrenul că anexarea Basarabiei la imperiul ţarist a fost benefică provinciei şi a generat dezvoltarea acesteia.

Cel de-al doilea tip de discurs, argumentat documentar, denotă drama poporului român, provocată de pacea de la Bucureşti şi de dominaţia rusească. Constrâns de autorităţi în anii regimurilor ţarist şi sovietic, acest narativ a obţinut câmp de acţiune abia după 1991, odată cu declararea independenţei R. Moldova. Linia trasată de cea mai mare parte a istoricilor de la Chişinău vis-a-vis de actul de la 1812 exprimă tragismul întregului neam românesc, care a suportat prin pierderea Basarabiei atât o mutilare teritorială, cât şi o iremediabilă traumă psihologică generată de separarea criminală a aceluiaşi neam, de trecerea forţată a românilor moldoveni din stânga Prutului sub un regim nou, străin ca spirit, tradiţie şi ideal şi care s-a manifestat la scurt timp după anexarea Basarabiei prin politici de discriminare, colonizare şi asimilare.

Existenţa la ora actuală a două narative paralele în chestiunea anului 1812 duce la confuzii în societate, iar lipsa unei poziţii oficiale a Chişinăului – spre deosebire de cea a Georgiei sau a Ţărilor Baltice, care şi-au repus în drept trecutul lor istoric –  conferă problemei anului 1812 în istoria Basarabiei o natură de perpetuitate şi lasă loc de speculaţii politice. Un stat incapabil să recunoască, să-şi asume şi să-şi apere propria istorie este un stat slab şi cu viitor incert. Or, statele îşi conturează, ca regulă, viitorul în funcţie de cum îşi acceptă istoria. Autorităţile de la Chişinău ezită, însă, în a aprecia trecutul, neluând atitudine nici faţă de tragedia anului 1812, nici faţă de cea a anului 1940 sau 1944. Şi dacă în 1912, la marcarea unui centenar de la anexarea Basarabiei la Rusia, autorităţile de la Chişinău înălţau un monument ţarului Alexandru I pentru a imortaliza rusificarea Basarabiei, în anul 2012 autorităţile Moldovei independente sunt departe de a construi un monument victimelor ocupaţiei ruseşti din toate timpurile. Sau acest lucru este lăsat pentru comemorarea a 300 de ani de la anexare? Până atunci, Moldova, încotro?

P.S. Toate comunicările de pe agenda conferinţei vor fi publicate într-o culegere de materiale, sub îngrijirea Asociaţiei Naţionale a Tinerilor Istorici – organizatorul principal al reuniunii, alături de Universitatea de Stat din Moldova şi Universitatea Pedagogică «Ion Creangă».

dr. Ludmila Coadă, decanul Facultăţii de Istorie, ULIM

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

12 comentarii

  1. roman pina la moarte

    uite ba frate cite comnetarii la acest articol , cit interes au cititori ZDG ,mare rusine cine uita istoria nu merita respect ,rusine

  2. roman

    sumtem liberi si nu trebu sa ne alipim nimanui
    fiindca suntem un stat format dintr-o prostie,
    dar totusi suntem independenti

  3. DACUL

    Ba suntem nepotii lui Stefan cel Mare si stranepotii lui Decebal si Bourebista.
    Nu trebuie sa ne lasam si trebuie sa ne unim ca unirea face puterea.
    Sa facem Dacia la fel cum ne-au lasat-o mosii nostrii.

  4. 2012- RE-UNIFICAREA Basarabiei cu ROMÂNIA este în plină desfăşurare!

    “dar totusi suntem independenti” scrie “Roman” un tovarăş ANTI-UNIONIST, un adevărat “STATALIST-MALDAVANIST-PRAGMATIC”.

    “dar totusi suntem independenti”
    Serioooooos?

    «suntem independenţi» cu OHRANA-CEKA-NKVD-KGB-GRU-FSB băgate peste tot(partide,oameni de afaceri,biserică,sport,artă,armată,servicii)?
    «suntem independenţi» cu tancurile,elicopterele şi rachetele Armatei a-14-a RUSĂ DE OCUPAŢIE peste Nistru?
    «suntem independenţi» cu basarabeni bătuţi,ameninţaţi şi arestaţi zilnic de gorilele lui Smirnov?
    «suntem independenţi» cu copiii ROMÂNI basarabeni de peste Nistru închişi în şcoli şi licee şi păziţi cu mitralierele de ARMATA RUSĂ DE OCUPAŢIE numai ca să renunţe la LIMBA ROMÂNA STRĂMOŞEASCĂ?
    «suntem independenţi» cu alegători goniţi cu puştile de la urne?
    «suntem independenţi» cu COLOANA a-5-a RUSĂ de manipulare în masă PCRM-Pasat-Lupu la putere?
    «suntem independenţi» cu 95% din presă OBLIGATORIU RUSEASCĂ?
    «suntem independenţi» cu TVR INTERZIS de RUSIA şi CENZURAT de colonelul KGB PlaHOŢniuc?
    «suntem independenţi» cu limba «maldavanească» IMPUSĂ DE OCUPANŢII RUŞI în Constituţie?
    «suntem independenţi» cu exporturile de vin,fructe,legume supuse ŞANTAJULUI RUSIEI?
    «suntem independenţi» cu importul de gaze,curent electric,petrol la fel supus ŞANTAJULUI OCUPANŢILOR?
    «suntem independenţi» cu mitropolia «moldovei» creată de KGB şi condusă de colonelul KGB Vladimir?
    «suntem independenţi» cu ADEVĂRATA mitropolie,cea a BASARABIEI,şantajată şi persecutată de agenţii KGB ascunşi sub sutanele pravoslavnice?
    «suntem independenţi» cu sărbatorile INTENŢIONAT ţinute de OCUPANŢII RUŞI pe stil vechi pentru a ne rupe de FRAŢII ROMÂNI de peste Prut?
    «suntem independenţi» cu o istorie FALSIFICATĂ ORDINAR tot de RUŞI şi băgată pe gâtul copiilor ROMÂNI basarabeni drept ADEVĂR?
    «suntem independenţi» cu tancurile-monumente închinate Călăilor RUŞI OCUPANŢI ţinute cu ţevile îndreptate CU URĂ RUSEASCĂ spre Ţara NOASTRĂ Mamă ROMÂNIA?
    «suntem independenţi» cu SIS-ul filială a KGB în Basarabia?

    Asta nu e INDEPENDENŢĂ,asta e MINCIUNA VICLEANĂ RUSEASCĂ «respubliKAKA maldavski»!

    Nu Tovarăşe “Roman”, ANTI-UNIONIST-“STATALIST-MALDAVANIST-PRAGMATIC”:
    NU AM FOST NICIODATĂ INDEPENDENŢI!

    Numele ADEVĂRATEI NOASTRE INDEPENDENŢE este unul singur:
    România REÎNTREGITĂ!

  5. 2012- RE-UNIFICAREA Basarabiei cu ROMÂNIA este în plină desfăşurare!

    Ascultă TOVARĂŞE MANKURT «Roman»,
    acesta este CREZUL NOSTRU al ROMÂNILOR basarabeni-
    CREZUL TUTUROR FRAŢILOR NOŞTRI ROMÂNI:

    „Trebuie să stăm de pază şi SĂ NU DĂM DECÂT MORŢI acest pământ de sub picioarele noastre.
    Da!
    Chiar dacă Rusia ar fi destul de aspră ca să-l ia de la noi; noi înşine nu îl putem da sub nici un pretext, căci de acest pământ e legată demnitatea noastră, de la acest pământ atârnă viitorul nostru.” (…)

    „Cuvântul nostru este: de bună voie NICIODATĂ, cu sila şi mai puţin!”

    “Rusia voieşte să ia Basarabia cu orice preţ: noi nu primim nici un preţ.

    Primind un preţ, am vinde; şi noi nu vindem nimic ! nu dăm nimic şi nu primim nimic.

    ROMÂNUL care ar cuteza să atingă acest principiu ar fi un vânzător.»

    Mihai Eminescu, (“Cestiunea retrocedarii Basarabiei”), Timpul, 10 februarie 1878, in Opere, vol X, Ed. Academiei, 1989, p.46)

    Deci ce sunt cei ca «Roman»?
    Acum aproape 150 de ani,Eminescu a spus-o :

    SUNT VÂNZĂTORI,TRĂDĂTORI DE NEAM ŞI ŢARA!

    Auzi TOVARĂŞE MANKURT «Roman»,

    “ROMÂNUL care ar cuteza să atingă acest principiu ar fi un vânzător.» !

    Ah.Era să uit TOVARĂŞE «Roman» .
    Tu NU eşti român moldovean.
    Eşti MALDAVANSKY.
    Aşa te-a învăţat STALIN.

  6. 2012- RE-UNIFICAREA Basarabiei cu ROMÂNIA este în plină desfăşurare!

    Forul Democrat al Românilor din Basarabia cere guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău să reunească în 2012, Basarabia cu România

    “În 2012 se vor împlini 200 de ani de la încheierea Tratatului de pace dintre Rusia şi Turcia, care a prevăzut, între altele, ca teritoriul dintre Prut şi Nistru, ce a aparţinut de secole Ţării Moldovei, să fie anexat Rusiei ţariste. La 16 mai 1812, prin două semnături ale unor furi, a fost să înceapă una dintre cele mai mari tragedii de care a avut parte vreodată un popor care a aparţinut dintotdeauna Europei: cea a Basarabiei.
    Într-o anaforă adresată domnitorului Scarlat Calimah, membrii Sfatului Domnesc, îndureraţi de faptul că Moldovei i-a fost furat jumătate din teritoriul ei, aveau să protesteze în acele zile, subliniind că “s-au deosebit din trupul Moldovei partea cea mai bună şi însufleţirea hranei… poate mai mult de jumătate de ţară, într-un cuvânt, tot câmpul şi inima ţării”. Moldova pierdea atunci Marea Neagră, Gurile Dunării, Insula Şerpilor, întregul teritoriu dintre Nistru şi Prut, cu vechile fortăreţe voievodale Hotin, Soroca, Tighina, Cetatea Albă…
    Ocupând Basarabia, Rusia lăţită pe două continente, se vedea mai aproape de Constantinopol, după cucerirea căruia urmând să devină, cum zice Testamentul lui Petru I, “adevăratul stăpânitor al lumii”. Din punctul de vedere al dreptului internaţional, Rusia ţaristă nu avea nici un drept asupra acestui teritoriu, ea a săvârşit o crimă rupând în două Ţara Moldovei, unitatea, istoria, poporul, pământurile ei. Au trecut de atunci aproape două secole. După dezmembrarea URSS, Basarabia a devenit stat independent cu denumirea Republica Moldova.
    Dar calvarul ei – economic, politic, lingvistic – continuă. Acestea, credem, nu pot continua la nesfârşit. Ne gândim la copiii, nepoţii şi strănepoţii noştri, care nu mai au nici un drept să sufere în continuare consecinţele unui tratat criminal, încheiat între două imperii care au dispărut demult de pe hărţile istoriei: Imperiul Ţarist şi Imperiul Otoman.

    Facem apel către guvernele celor două state româneşti: să dea dovadă de înţelepciune şi până la împlinirea a două secole de calvar şi străinie a Basarabiei (a Moldovei de Est) să facă totul ca să înlăture o nedreptate istorică.

    Credem că acestea urmează să depună eforturi dublate de explicaţii la nivel diplomatic partenerilor europeni, ca, împreună cu Societatea Civilă, cu instituţiile academice şi cu asociaţiile neguvernamentale din ambele state, să elaboreze un plan concret de acţiuni care, realizat, ar face ca în anul 2012 Prutul să nu mai fie râu de graniţă, iar cele două Moldove (care azi una se numeşte Republica Moldova, iar cealaltă – România) să revină la ce-au fost de sute de ani: un singur stat european, prosper economiceşte şi cu viitor demn de trecutul glorios al strămoşilor noştri.

    Voinţa noastră este să fim împreună cu fraţii de sânge, de istorie, de ideal, de unitate europeană.

    Anul 2012 să fie Anul reunirii noastre!
    Aşa să ne ajute Dumnezeu!

    Consiliul Director al Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova:
    Nicolae DABIJA, scriitor, membru de Onoare al Academiei Române (preşedinte); Constantin TĂNASE, director al publicaţiei „Timpul” (vicepreşedinte); Valeriu DULGHERU, şef de catedră, Universitatea Tehnică, doctor în ştiinţe tehnice (vicepreşedinte); Ion BUGA, doctor în istorie, profesor universitar (secretar general); Acad. Mihai CIMPOI, preşedinte al Uniunilor de Creaţie din R. Moldova; Ion COSTAŞ, ex-ministru MAI si al Apărării; Ion UNGUREANU, ex-ministru al Culturii; Acad. Alexandru MOŞANU; Valeriu SAHARNEANU, preşedinte al Uniunii Jurnaliştilor din Moldova; Valerian DOROGAN, prorector al Universităţii Tehnice din R. Moldova; Nina JOSU, preşedintă a Asociaţiei pentru Literatura şi Cultura Română „Astra” – “O.Ghibu”; Alecu RENIŢĂ, preşedinte al Mişcării Ecologiste din R. Moldova; protoiereu Ioan CIUNTU; Mihai PATRAŞ, doctor în ştiinţe economice; Mihai MORĂRAŞ, preşedinte al Filialei FDRM de la USM; Acad. Sergiu CHIRCĂ; Ion DICUSARĂ, doctor în ştiinţe tehnice, preşedintele Aripii Tinere a FDRM; Ion MELNICIUC, doctor în filologie, şef de catedră, USM; Acad. Petru SOLTAN; Aurelian SILVESTRU, doctor în pedagogie, directorul Liceului „Prometeu”; Acad. Ion MAHU, preşedinte al Asociaţiei Veteranilor Armatei Române; Timotei MELNIC, preşedinte al Ligii Pedagogilor; Valeriu Matei, scriitor; Boris MOVILĂ, publicist; Acad. Gheorghe GHIDIRIM; Acad. Anatol CIOBANU; Acad. Diomid GHERMAN; protoiereu Petru BUBURUZ; Boris DRUŢĂ, avocat; Anatol VIDRAŞCU, editor, preşedinte al Asociaţiei „Litera”; Petru MUNTEANU, avocat; Gheorghe MAXIAN, profesor, preşedinte al Filialei Orhei a FDRM; Alexei MARULEA, om de afaceri; Gheorghe PALADE, doctor în istorie; Anton MORARU, doctor habilitat în istorie; Tudor NEGRU, doctor în drept; Ninela Caranfil, actriţă; Vasile TĂRÂŢEANU, preşedinte al Comunităţilor Româneşti din Ucraina; Petru GROZAVU, preşedinte al Asociaţiei „Dunărea şi Marea”; Ilie ILAŞCU, fost deţinut politic; Andrei IVANŢOC, fost deţinut politic; Tudor PETROV-POPA, fost deţinut politic; Alexandru LEŞCO, fost deţinut politic

    Chişinău, 16 mai 2011

  7. Arminden

    DOSARELE ANULUI 2012:
    RE-VENIREA LA ACTUL UNIRII DIN 1918 ( V / 5 )
    ————————————————–
    O VOCE NOUA PE SCENA EST-MOLDAVA:
    CANTAREATA AURICA DICUSARA
    CU NUMELE DE SCENA “BASARABEANCA”
    http://www.youtube.com/watch?v=lzCBRNOCRa8
    —————————————-
    spicuiri dintr-un interviu,
    ziarul “Timpul”, 8 mai 2012.
    http://www.timpul.md/articol/basarabeanca-cant-durerea-neamului-pentru-ca-asta-ma-framanta-33599.html
    ————————————————–
    – De exemplu, piesa „De noi depinde”
    a venit după o vizită în Italia, la rudele mele.
    Tocmai erau alegeri parlamentare în Moldova
    şi am insistat să votez acolo, la Milano.
    Dar m-a mirat că mulţi moldoveni nici nu-şi puneau problema să meargă la votare.
    Discutam cu ei şi îi auzeam:
    „Ce mi-a dat mie Moldova, ca să pierd din timpul meu,
    să mă duc la Padova şi să votez?”.
    Mă durea faptul că dintr-un milion, cât sunt plecaţi peste hotare, nici 10 procente nu votează.
    ————————————————
    – E adevărat. În 1989 am fost la Marea Adunare Naţională cu copiii mei de mână. Acum, fiii mei sunt mari, căsătoriţi, în curând vor avea copiii lor şi…
    nimic nu se schimbă. Melodia şi versurile au venit de la sine. Se adunaseră prea multe în sufletul meu.
    Până la 7 aprilie 2009,
    noi ne-am despărţit de Grigore Vieru.
    Am luat foarte aproape dispariţia poetului nostru,
    trei zile am stat la pat.
    Eu nici la moartea tatălui meu nu am plâns
    atâta cât atunci.
    Îmi părea că, dacă a murit Vieru, totul e pierdut.
    Apoi a venit 7 aprilie,
    iar eu am fost acolo şi pe 6, şi pe 7, şi pe 8.
    Nici nu se putea să nu apară cântecul „Strigăt”.
    ——————————————————
    – Teoretic, da, cred că schimbarea e posibilă.
    Realmente însă nu, nu văd cum în situaţia creată astăzi în Moldova ar putea avea loc schimbări radicale.
    Pentru că sistemul de până la 2009, uşor-uşor, încet-încet s-a restabilit la loc.
    Cum au existat aşa şi mai există scheme
    prin care cetăţenii simpli sunt furaţi…
    Cum am fost, aşa am şi rămas în dizgraţia autorităţilor.

    Iată, am participat la Marşul din 25 martie 2012, dedicat Zilei Unirii, un eveniment la care noi, manifestanţii paşnici, am fost atacaţi
    de aşa-numiţii „patrioţi” ai Moldovei.
    Nu ştiu de ce, poliţia parcă avea ordin
    să ne stopeze pe noi, nu pe „patrioţi”.
    Eram acolo, în primul rând,
    am văzut cu ochii mei spectacolul.
    Poliţia nu numai că nu făcea ordine,
    dar ne ţinea pe noi în frâu,
    în loc să-i alunge pe „patrioţi” din calea noastră…
    ——————————————————-

  8. Anonim

    scz de limb vulgar dar … se zice ca vb limba moldovneasca daca e romana ma unde ai vazut tu limba moldovneasca-e limba romana pe care noi o combinam cu rus.sunt rusi din md si fac pasapoarte romane pt ce ba dacc nu stii nimic in romana .

  9. valea

    BRAVO P.L, BRAVO GHIMPU, BRAVO AUTORILOR și în deosebi neliniștiților ȘIMAN și CHISTRUGA, care mereu ne pun la dispoziție adevărul istoric și crimile comuniste.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *