„Societatea civilă trebuie să-i înveţe pe cetăţeni că viitorul ţării depinde doar de ei”

Interviu cu Stephan Malerius, liderul proiectului „Societate civilă. Dialog pentru progres”, implementat de Fundaţia germană Konrad‐Adenauer‐Stiftung (KAS)

— Recent, la Chişinău, a avut loc Forumul regional al societăţii civile din Parteneriatul Estic cu genericul „Cum să fortificăm societatea civilă? Oportunităţi. Obstacole. Impact”. Ce impresii aveţi despre acest eveniment?

— Sunt mulţumit de desfăşurarea forumului din mai multe motive. În primul rând, sunt mulţumit că a avut loc în R. Moldova şi că ambasadorul UE, Pirkka Tapiola, împreună cu Daniela Morari, de la Ministerul Afacerilor Externe, au fost cei care au deschis evenimentul şi au avut un cuvânt de salut pentru participanţi. Forumul s-a desfăşurat în centrul capitalei, în aer liber, ceea ce a creat o atmosferă de lucru extraordinară. Participanţii au fost încântaţi de condiţiile create şi de modul de organizare a acestui eveniment. Şi eu, la rândul meu, sunt foarte mulţumit că am ales formatul open-space, acesta fiind cel mai potrivit pentru facilitarea networking-ului între organizatori şi participanţi, care proveneau din diferite medii, ţări, sectoare şi contexte politice.

— Şi-a atins forumul obiectivele preconizate?

— Da, şi aş spune chiar că le-a depăşit. De asemenea, forumul a depăşit şi aşteptările Comisiei Europene, care a finanţat evenimentul şi a urmărit facilitarea networking-ului între organizaţiile societăţii civile. Noi însă nu am realizat doar acest lucru, ci am adus împreună oameni care au discutat idei şi paşi concreţi pentru soluţionarea provocărilor cu care se confruntă astăzi organizaţiile societăţii civile.

— IDIS „Viitorul” a fost implicat în organizarea acestui forum. Cum aţi cooperat cu echipa IDIS la acest subiect?

— Contribuţia celor de la IDIS a fost una incontestabilă. Anumite lucruri nu ar fi fost posibile fără ajutorul lor. Şi mă refer aici la persoanele-cheie din R. Moldova invitate la forum, la ajutorul logistic oferit şi la faptul că cei din organizaţie au fost o gazdă extraordinară. Participanţii din afara ţării, din Armenia, Azerbaidjan sau Georgia, s-au simţit bineveniţi, iar IDIS a contribuit enorm la acest lucru.

— Ce alte idei urmează să fie implementate după încheierea proiectului „Societate civilă. Dialog pentru progres”, prin intermediul căruia a avut loc Forumul regional al societăţii civile?

— Proiectul este unul regional, acoperind toate cele şase state ale Parteneriatului Estic, şi va dura până la finele anului 2015. Discutăm în prezent despre extinderea proiectului şi, cel mai probabil, acesta va fi extins şi pentru 2016. Comisia Europeană de la Bruxelles deja a declarat că vrea să continue proiectul prin acordarea de asistenţă tehnică pentru susţinerea societăţii civile din regiune. Sperăm ca până la sfârşitul anului 2016 vom avea un nou proiect destinat societăţii civile, dar nu s-a luat încă o decizie, deoarece UE mai reflectează cum să lucreze în aceste şase state, în special în Moldova, Ucraina şi Georgia, care au semnat Acordul de Asociere cu UE şi au o foaie de parcurs pentru reforme.

— Ce rezultate a avut acest proiect pentru consolidarea societăţii civile din R. Moldova?

— Proiectul cuprinde trei componente. Este vorba de studii privitoare la dezvoltarea societăţii civile, iar R. Moldova este prima ţară unde un astfel de studiu a fost elaborat; de diversele seminare desfăşurate pe dialogul politic, consolidarea capacităţilor instituţionale, managementul proiectelor; şi de platforma părţilor multiple implicate, prin care aducem organizaţiile societăţii mai aproape de autorităţile publice. Totodată, lucrăm şi cu autorităţile locale pentru a le explica beneficiile Acordului de Asociere, inclusiv cu autorităţile din UTA Găgăuzia.

— Daţi câteva exemple din alte ţări în care consideraţi că iniţiativele societăţii civile au reuşit.

— Vă pot oferi un exemplu din cadrul proiectului nostru. Acum două săptămâni am organizat o conferinţă finală cu privire la presiunea faţă de introducerea inspecţiei tehnice obligatorii pentru autoturisme în Georgia. Această prevedere a existat anterior în Georgia, dar sistemul era foarte corupt, iar Miheil Saakaşvili a decis ca inspecţia tehnică obligatorie să fie eliminată. În această ţară nu există actualmente această prevedere, dar pentru siguranţa cetăţenilor, odată cu semnarea Acordului de Asociere cu UE, ea va fi reintrodusă până în anul 2017. Iniţiativa aparţine ONG-ului „Eco Transport” din Georgia, pentru care KAS-ul a desfăşurat o serie de seminare. Această organizaţie a desfăşurat o campanie amplă de informare cu privire la subiectul siguranţei în trafic şi al inspecţiei tehnice obligatorii şi a reuşit, totodată, să implice mai multe părţi interesate, începând cu Guvernul, societatea civilă, mass-media, experţi tehnici şi chiar agenţi economici. Toate aceste acţiuni reprezintă un succes pentru viitorul Georgiei.

O altă iniţiativă pe care o consider de succes este cea a ONG-ului ISAR „Ednannia” din Ucraina, care a propus crearea unei hărţi online interactive a societăţii civile. De exemplu, dacă eşti interesat de un sector al societăţii civile, poţi accesa această hartă şi găsi organizaţiile care au drept activitate acel sector, de exemplu, respectarea drepturilor omului. Harta încă nu este gata, dar face parte dintr-un proiect care cu siguranţă va fi implementat până la finele anului 2015.

— Organizaţiile societăţii civile participă activ la identificarea problemelor, la elaborarea şi promovarea politicilor, dar participarea lor este minimă în procesul de implementare. Ce ar trebui să facă acestea ca să fie ascultate de către autorităţi?

— Le-aş recomanda organizaţiilor societăţii civile să fie mai profesioniste. De exemplu, auzind de miliardul furat, îi întrebam pe oameni ce s-a întâmplat, iar ei nu puteau să-mi răspundă, pentru că nu cunoşteau mecanismul şi nici schema prin care aceşti bani au fost furaţi. Moldova trebuie să aibă experţi în toate domeniile, cum ar fi agricultură, anticorupţie, legislaţie, iar această expertiză trebuie dezvoltată în ţara voastră. În acelaşi timp, societatea civilă nu poate forţa pe nimeni să-i ia în considerare opiniile şi nu trebuie să se aştepte că, înaintând o recomandare Guvernului, aceasta va fi imediat luată în considerare. Dacă este vorba de o idee bună, de o propunere sau de o recomandare, trebuie să utilizezi toate mijloacele ca aceasta să meargă înainte şi să ajungă la locul potrivit.

— Credeţi că este bine ca activiştii din cadrul societăţii civile să devină membri de partid pentru a putea accede în Parlament?

— Da, de ce nu? Dar trebuie să excludem conflictul de interese. Dacă vrei să faci lobby din partea organizaţiei tale pentru un lucru de care eşti responsabil în calitate de politician, atunci nu o poţi face, deoarece este clar că e vorba de un conflict de interese. Dar poţi fi membru al unui partid şi în acelaşi timp să lucrezi într-o organizaţie. Şi aceste lucruri nu se exclud unul pe altul, trebuie doar să fii transparent în activitatea ta şi să faci o diferenţă clară între politică şi angajarea publică.

— Cum ar putea fi atrase autorităţile publice să coopereze cu societatea civilă?

— Trebuie să spunem, în primul rând, că există două tipuri de politicieni, şi anume: cei care se gândesc doar la interesele lor şi nu se implică, pe de o parte, şi funcţionarii publici sau politicienii cu o educaţie bună, cum ar fi tinerii cu experienţă internaţională, care înţeleg importanţa societăţii civile, pe de altă parte. R. Moldova poate conta pe sprijinul organizaţiilor internaţionale. Dar, dacă organizaţiile societăţii civile le-ar explica instituţiilor internaţionale, cum ar fi FMI-ul, că nu mai trebuie să acorde bani Republicii Moldova dacă nu se implementează reformele necesare, atunci acestea ar pune o oarecare presiune pe Guvern şi pe autorităţi şi nu ar mai acorda finanţare.

— Cum poate deveni sustenabilă o societate civilă care nu este susţinută de stat?

— Organizaţiile societăţii civile nu trebuie să depindă de stat. Există situaţii când acestea cooperează cu statul şi când se află în opoziţie faţă de stat. Dacă, de exemplu, Guvernul din Azerbaidjan sau Rusia vrea să lichideze un ONG, atunci o poate face. Pentru a deveni însă sustenabile, aceste organizaţii pot opta pentru asistenţă externă, pot crea coaliţii şi deveni organizaţii asociative cu mai mulţi membri, care pot achita taxa de membru, şi în acest caz este formată o bază sustenabilă. Totodată, societatea civilă trebuie să creeze parteneriate durabile cu mediul de afaceri şi să atragă finanţări din partea întreprinderilor.

— R. Moldova, Ucraina şi Georgia sunt nişte ţări diferite. Ce le uneşte totuşi?

— Toate aceste trei ţări au semnat Acordul de Asociere cu UE şi se bucură de susţinerea populaţiei în ceea ce priveşte implementarea reformelor şi apropierea de Europa şi de standardele europene. Aceste ţări beneficiază şi de susţinere din partea Guvernului şi a societăţii civile. Dar R. Moldova, Ucraina şi Georgia au şi probleme comune, cum ar fi corupţia, care este un impediment de dezvoltare atât pentru Moldova, cât şi pentru Ucraina. Toate sectoarele societăţii din aceste ţări, de la educaţie şi până la medicină, sunt intoxicate de corupţie. În ceea ce priveşte Georgia, aici lupta împotriva corupţiei a început încă din anul 2003, când Miheil Saakaşvili a venit la conducere şi şi-a propus acest scop. Astfel, s-au obţinut rezultate destul de bune în lupta împotriva corupţiei din administraţia publică, poliţie şi alte sectoare. O altă problemă comună este influenţa oligarhilor în societate, iar acest lucru afectează situaţia politică. Astfel, politicienii sunt la cheremul oligarhilor care îi „cumpără”, iar actul de guvernare nu mai are loc aşa cum ar trebui.

— Ce mesaj aţi adresa societăţii civile de la noi?

— Pe de o parte, există organizaţii puternice ale societăţii civile în R. Moldova, care sunt bine stabilite, sustenabile şi fac o sumedenie de lucruri pentru ţară. Pe de altă parte, faptul că persoana care a fost implicată în dispariţia miliardul a fost aleasă ca primar într-un oraş arată cât de joasă este înţelegerea publicului faţă de consecinţele corupţiei. În acest sens, societatea civilă din R. Moldova mai are mult de lucru ca să-i facă pe oameni să înţeleagă că felul în care ţara va funcţiona pe viitor depinde foarte mult de ei. Lupta împotriva corupţiei nu este doar o atribuţie a Transparency International, ci depinde de fiecare cetăţean, şi la acest capitol societatea civilă din Moldova, după cum am spus, mai are mult de lucrat.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, Ana–Maria Veveriţa