Tensiunea arterială: simptome, cauze, valori normale și alte informații importante pe care trebuie să le cunoști

Tensiunea arterială este forța cu care sângele circulant apasă pe pereții arterelor atunci când este pompat de inimă. Această presiune este necesară pentru ca oxigenul și substanțele nutritive să ajungă la organe și țesuturi. Tensiunea are două componente:

• Sistolică – presiunea din artere când inima se contractă și împinge sângele;
• Diastolică – presiunea din artere când inima se relaxează între două bătăi.

Cum se măsoară tensiunea arterială? Tensiunea se măsoară cu ajutorul unui tensiometru. Acesta poate fi automat (electronic) sau manual și se aplică de obicei pe brațul stâng. Tensiometrele pot fi procurate din farmacii, magazine medicale sau online. Se recomandă măsurarea acasă, mai ales după vârsta de 40 de ani, sau mai devreme dacă există factori de risc. Tensiometrul arată valorile pe un ecran, iar utilizarea este simplă, conform instrucțiunilor.

Pentru o măsurare corectă:

• Stați așezat într-o poziție confortabilă, cu spatele sprijinit și brațul relaxat la nivelul inimii;
• Evitați să consumați cafea, să fumați sau să faceți efort fizic cu 30 de minute înainte;
• Odihniți-vă timp de 5 minute înainte de măsurare;
• Evitați să vorbiți sau să vă mișcați în timpul măsurării;
• Măsurați tensiunea la aceeași oră în fiecare zi, preferabil dimineața.

Vârsta	Tensiune sistolică (mmHg)	Tensiune diastolică (mmHg)
Copii (1–5 ani)	80–110	50–80
Copii (6–12 ani)	90–120	55–80
Adolescenți (13–18 ani)	110–130	60–85
Adulți (19–40 ani)	<120	<80
Adulți (41–60 ani)	120–130	80–85
Persoane vârstnice (>60 ani)	130–140*	80–90

Valorile normale ale tensiunii la adulți în funcție de vârstă Valorile normale ale tensiunii arteriale la adulți sunt de aproximativ 120/80 mmHg. La persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani, tensiunea poate fi ușor mai scăzută, iar după 60 de ani poate fi ușor mai ridicată. Totuși, valorile ce depășesc 140/90 mmHg sunt considerate hipertensiune. E importantă monitorizarea regulată, mai ales în prezența altor boli.

Cauze: Hipertensiunea arterială este adesea cauzată de factori precum stresul cronic, alimentația săracă în nutrienți, consumul excesiv de sare, sedentarismul, fumatul și consumul de alcool.

Simptome: În stadiile incipiente, hipertensiunea poate fi asimptomatică. Totuși, unii pacienți pot prezenta dureri de cap, amețeli, sângerări nazale sau bătăi neregulate ale inimii.

Consecințe: Dacă nu este tratată, poate duce la complicații grave: infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiență renală sau deteriorarea vederii.

Tensiunea arterială la copii. La copii, tensiunea variază în funcție de vârstă, sex și înălțime. De exemplu, la copiii de 6 ani, o valoare normală poate fi între 95/55 mmHg și 110/70 mmHg. La adolescenți, valorile se apropie de cele ale adulților. Hipertensiunea la copii este mai rară, dar poate fi legată de obezitate, boli renale sau afecțiuni congenitale. Simptomele pot include dureri de cap, oboseală, tulburări de vedere sau iritabilitate. Este esențial un control pediatric în caz de suspiciune, pentru a preveni complicații precum afectarea inimii sau rinichilor.

Tensiunea arterială la persoanele în vârstă. Odată cu îmbătrânirea, vasele de sânge devin mai rigide, ceea ce poate duce la creșterea valorilor tensiunii arteriale. La vârstnici, hipertensiunea este frecventă și poate contribui la boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale sau insuficiență renală. Pe de altă parte, tensiunea prea mică poate duce la amețeli, căderi și lipsa irigării cerebrale. De asemenea, tensiunea oscilantă poate fi un semn de dereglare a sistemului nervos autonom. Monitorizarea constantă și adaptarea tratamentului sunt esențiale pentru sănătatea vârstnicilor.

Ce este hipotensiunea (tensiune arterială mică)? Hipotensiunea apare atunci când valorile tensiunii sunt sub 90/60 mmHg. Poate fi cauzată de deshidratare, lipsa alimentației, probleme endocrine, anumite afecțiuni cardiace sau efecte adverse ale unor medicamente. Persoanele cu tensiune mică pot simți oboseală, amețeală, vedere încețoșată sau leșin. În cazuri severe, poate duce la reducerea fluxului de sânge către creier și alte organe vitale. Stilul de viață sănătos, alimentația echilibrată și hidratarea corectă sunt metode utile de prevenție. Este importantă identificarea cauzei prin consult medical și eventuale analize de laborator.

Ce este hipertensiunea (tensiune arterială crescută)? Hipertensiunea este o afecțiune silențioasă care evoluează fără simptome clare, dar are efecte grave asupra inimii, creierului și rinichilor. Este cauzată frecvent de stres, dietă dezechilibrată, sedentarism, obezitate, consum excesiv de sare și alcool, sau moștenire genetică. Simptomele pot include dureri de cap, sângerări nazale, amețeli, oboseală sau senzația de „presiune în cap”. Consecințele netratării includ infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă, afecțiuni oculare și renale. Oamenii cu hipertensiune pot trăi ani de zile fără să știe, de aceea este esențial controlul regulat. Reducerea consumului de sare, activitatea fizică moderată și un stil de viață sănătos pot ajuta la ținerea sub control.

Cum poate fi menținută tensiunea arterială în limita valorilor normale?

• Măsurarea regulată a tensiunii acasă sau la medic
• Adoptarea unei diete echilibrate, cu puțină sare
• Practicarea activității fizice regulate
• Evitarea stresului și a fumatului

Când trebuie să consultați un medic? Este indicat să consultați un medic dacă tensiunea este constant prea mare sau prea mică, dacă apar simptome precum dureri de cap frecvente, amețeli, stări de leșin sau palpitații. De asemenea, orice modificare bruscă a valorilor impune evaluare medicală. Copiii și vârstnicii cu valori neobișnuite trebuie evaluați periodic pentru a preveni complicații.

Întrebări frecvente privind tensiunea arterială

1. Care este tensiunea normală la un adult? – Aproximativ 120/80 mmHg.
2. De ce am tensiunea mică dimineața? – Poate fi cauzată de deshidratare sau lipsa alimentației.
3. Pot avea tensiune mare fără simptome? – Da, hipertensiunea este adesea asimptomatică.
4. Cât de des trebuie să măsor tensiunea? – Cel puțin o dată pe lună sau mai frecvent dacă există factori de risc.
5. Ce analize se recomandă pentru prevenirea/stabilire diagnosticului al tensiunii arteriale ridicate sau scăzute? 
   – Se recomandă investigații precum ionograma, lipidograma, glucoza serică, hemoglobina glicată, creatinina și ureea. Un serviciu suplimentar important este monitorizarea prin Holter TA, care oferă o evaluare completă a variațiilor tensiunii arteriale pe parcursul a 24 de ore.