EDITORIAL Vacanță pe baricade
Dacă nici cei 100 000 de nord-coreeni nu vor ajuta Rusia să câștige războiul în Ucraina, Moscova s-ar putea să forțeze lucrurile la Chișinău, în intenția de a schimba regimul de guvernare și a transforma R. Moldova într-o a doua Belarus, care i-ar oferi Rusiei teritoriul pentru a lovi Ucraina. S-ar putea.
Luni, de dimineață, prim-ministra Natalia Gavrilița și-a chemat membrii cabinetului la raport – la un an de la intrarea în mandat. După cum era și de așteptat, unii (mă refer la societate) au aprobat raportul, alții l-au dezaprobat, unii au dat bile albe Guvernului, alții – bile negre. Acum, din tot ce urmează, cel mai important e la ce concluzii au ajuns (dacă și le-au făcut) Guvernul, Parlamentul, Președinția cu PAS împreună.
Nu a fost un an simplu. Și nu este. Mai ales pentru un partid care învață a guverna din mers. A fost „unul dintre cei mai grei ani” pentru R. Moldova, de la 1990 încoace, anunța, în cadrul ședinței Guvernului, Natalia Gavrilița. Și cel care urmează nu va fi mai ușor. Potrivit prim-ministrei, „ne așteaptă o iarnă grea, cu multe provocări, pentru care ne pregătim de pe acum”, aceste pregătiri însemnând compensații, stocuri suplimentare de gaze, păcură, cărbune, lemne. Guvernul ia în calcul toate soluțiile posibile, pentru a exclude orice imprevizibilitate. Dacă, după raportul de luni, Guvernul va reuși să se mobilizeze în măsura în care să nu admită radicalizarea crizelor în R. Moldova, înseamnă că acesta are capacitatea de a se adapta situației, iar dacă va continua să se justifice și mai departe cu faptul că „multiplele crize cu care ne confruntăm sunt de natură regională și globală și afectează înclusiv țări mult mai bogate decât R. Moldova”, atunci înseamnă că Executivul e pus pe cedări.
Cu două zile mai devreme, în ședința plenară din 5 august, Parlamentul își încheia sesiunea de primăvară-vară și deputații plecau în vacanță, lăsând în urmă, de altfel ca și Guvernul, „o sesiune care s-a desfășurat în una dintre cele mai dificile perioade nu doar din istoria R. Moldova, fiind marcată de mai multe crize concomitente declanșate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei”, remarca în raportul de activitate șeful Parlamentului, Igor Grosu.
O vacanță mai imprevizibilă ca cea de acum Parlamentul nu știu să fi cunoscut. Deputații au plecat, practic, în vacanță de pe baricade. Reformele „dreptei” au înrăit „stânga”. Lucrurile s-au complicat și mai mult după punerea sub arest a doi dintre liderii stângii parlamenatare: Igor Dodon, președinte de onoare la socialiști, și Marina Tauber, unul dintre vicepreședinții Partidului Șor, ambii cercetați în mai multe dosare penale. S-a ajuns la proteste de stradă, acuzații de dictatură și amenințări cu răsturnarea de putere. A fost, de fapt, o declarație de război. Politic, dar război. Deocamdată, lucrurile nu au depășit amenințările. Ce va urma în vacanță și după, deocamdată, rămâne neclar, dar cu siguranță majoritatea parlamentară și opoziția au planuri diferite pentru această vacanță. Șeful Legislativului, Igor Grosu, a anunțat că, la sfârșit de august, Parlamentul se va întruni în şedinţă extraordinară, pentru a aproba rectificarea bugetului de stat. „Prioritatea guvernării este acum depăşirea crizei energetice cu care se confruntă R. Moldova” și facilitarea ajutoarelor sociale pentru cetățeni „în perioada rece a anului”.
Cu ce program minim merge în vacanță „stânga proletară”? Și socialiștii lui Dodon, și comuniștii lui Voronin, și fruntașii de la Șor nu și-au anunțat planurile de vacanță, dar acestea pot fi ușor deduse din programul lor maxim (perioada octombrie-decembrie). Stânga politică speră să se poată consolida și, pe valul scumpirilor la gaze și altor scumpiri, să poată scoate lumea în stradă, să dea jos Guvernul și să provoace alegeri generale anticipate. Altfel-zis, să se revanșeze pentru pierderea alegerilor parlamentare din 2021 și să readucă R. Moldova sub controlul Rusiei. Ar fi nu doar planul, dar și visul lor de aur. Dar, până acolo, mai este. Dacă rectificările făcute de Parlament la buget vor diminua presiunea costurilor asupra consumului, protestele s-ar putea să-și piardă din actualitate și „valoare”. Și mai e ceva: lucrurile, în ultimă instanță, le decid nu Dodon, Tauber sau Voronin cu Șor. Toate deciziile se iau la Moscova ori nu se iau decât cu știrea Moscovei, pentru că schimbarea puterii la Chișinău nu e o partidă de joc în bumbi, ci un proiect politic, care cere și pregătiri, și garanții, și asistență. E gata Moscova să dea curs acestui proiect în toamnă? Are nevoie Putin de altceva și altcineva acum la Chișinău, când el a ajuns să se împrumute de la Kim Jong-un cu 100 000 de „voluntari” pentru a lupta „împotriva fascismului” în Ucraina? Sau când are la Tiraspol trupe operaționale la nici 50 de kilometri de Chișinău? Contează cum se văd lucrurile de la Moscova. Deși, nu toate depind doar de Rusia. Mai există și războiul din Ucraina, în care Rusia e implicată până peste cap și unde lucrurile nu evoluează întocmai cu scenariile inițiale ale Kremlinului. Discuția telefonică de acum două săptămâni (prima de la începutul invaziei ruse în Ucraina) dintre Secretarul de stat american, Antony Blinken, şi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nu a făcut mai multă claritate în problema războiului. Rusia nu vrea să revină la situația de până în 24 februarie. Nu l-a putut convinge pe Putin să facă pace în Ucraina nici Recep Erdogan al Turciei în cadrul întrevederii lor de săptămâna trecută la Soci. „La moment, nu există precondițiile necesare pentru aceasta”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Deci, război și nimic altceva. În raport cu Ucraina. Dar și cu R. Moldova, chiar dacă cu R. Moldova războiul ține mai mult de provocări. Alertele (false) cu bombă, care (susține și premiera N. Gavrilița) provin din Rusia și Belarus, amenințările Tiraspolului de a adera la Rusia și protestele, pretins sociale, din Găgăuzia, la care lumea e pusă să scandeze „Rusia, Rusia…” nu sunt acțiuni întâmplătoare, ele fiind elementele aceluiași scenariu de destabilizare a R. Moldova și deturnării ei de la Vest spre Est. S-ar putea că, dacă nici cei 100 000 de nord-coreeni nu vor ajuta Rusia să câștige războiul în Ucraina, Moscova să forțeze lucrurile la Chișinău, în intenția de a schimba regimul de guvernare și a transforma R. Moldova într-o a doua Belarus, care i-ar oferi Rusiei teritoriul pentru a lupta în Ucraina. S-ar putea.
