Editorial 7 întrebări legate de reținerea lui Ion Perju

În dimineața zilei de 16 septembrie, când Ion Perju a fost reținut în mansarda propriei case din sectorul Botanica, Chișinău, Ala Boboc, mama lui Valeriu Boboc, tânărul omorât cu bestialitate în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, se chinuia din cauza unei dureri crâncene de dinți. „Știți cum e, durerea e mare, dar nu poate fi comparată cu suferința pierderii unui copil. De 16 ani trăiesc durerea pierderii lui Valeriu, iar pe fundalul acestei dureri, nici nu mai simt altele”, spunea în acea dimineață Ala Boboc. Când am contactat-o, nu aflase că polițistul condamnat acum 10 ani pentru omorul copilului său a fost, în sfârșit, reținut. Chiar dacă nu mai era fugar, nu se afla peste mări și țări, ci chiar în propria casă, având tot ce-și dorea la îndemână, a fost de negăsit timp de 10 ani.

Cum a reacționat Ala Boboc la auzul acestei vești? Era calmă, resemnată, de parcă nu se întâmplase mare lucru. Poate doar își stăpânea emoțiile? În acea zi, am tot vorbit în gând cu mama lui Valeriu, ca să-i înțeleg starea. Motive care i-ar fi putut atenua eventualul entuziasm trăit în legătură cu reținerea lui Ion Perju ar fi mai multe, dar m-aș opri aici la câteva.

1. Până la urmă, pe 16 septembrie 2025, a devenit clar că Ion Perju nu a fost reținut pentru că l-a omorât pe Valeriu Boboc, ci pentru că ar fi făcut parte din rețeaua Șor, fiind responsabil de „lichefierea” criptomonedelor, având și funcția de „coordonator” financiar al acelei structuri. Cum o fi fost căutat acesta de către structurile de interne și de securitate dacă timp de 10 ani, cât s-a aflat în urmărire internațională, nimeni nu a reușit să-i dea de urmă?
2. Așa cum, periodic, își ducea viața în mansarda casei sale, e greu de crezut că nimeni dintre vecini, rude sau prieteni nu a știut nimic despre asta. De ce au preferat să-l protejeze? De ce nu au manifestat dram de empatie față de familia lui Valeriu Boboc, față de mama și fiul său, care la momentul omorului nu avea nici un an împlinit? 
3. Dacă avea mai multe identități false, cum a reușit să-și perfecteze actele care l-au ajutat să rămână liber timp de 10 ani după condamnare? Și-a perfectat pașapoartele în R. Moldova?
4. Dacă a fost identificat și localizat acum un an, așa cu susțin sursele polițienești, de ce nu a fost reținut mai devreme? De ce i s-a permis timp de încă un an să „lichefieze” criptomonede pentru asigurarea financiară a rețelei Șor? Cum s-au asigurat forțele de ordine că acesta nu va evada iarăși?
5. Totodată, dacă a fost reținut pentru implicare în combinații financiare în cadrul rețelei Șor, va fi sau nu cercetat și pentru faptul că, în urmă cu 10 ani, a plecat din sala de judecată, fără a-și aștepta sentința? Cine i-au fost complicii? Cine i-a facilitat ieșirea din sala de judecată? Cine l-a ajutat să se ascundă, dar și cine l-a protejat timp de un deceniu? Dacă, așa cum declarau procurorii, acesta s-ar fi aflat la Moscova, de unde nu putea fi extrădat, care structuri rusești i-au purtat de grijă și cum a ajuns el „portofelul” rețelei Șor?
6. Dacă, pe 16 septembrie, a ajuns totuși în custodia organelor de drept, vor fi sau nu interesați anchetatorii și procurorii să afle mai multe despre acea noapte fatală din 7 aprilie 2009? 
7. O fi fiind momentul ca Ion Perju să dezvăluie numele celor din „Fulger” care, după loviturile pe care el i le-a aplicat lui Valeriu, l-au lovit în continuare, neștiind dacă mai e sau nu în viață? Aceste și alte zeci de întrebări sunt mai mult decât o durere de dinți pentru mama lui Valeriu Boboc. Brodatul iilor naționale, de care este pasionată după ce și-a pierdut fiul, o ajută să reziste, rămânând oricum în căutarea adevărului despre omorul lui Valeriu. În cei 16 ani de după 7 aprilie 2009, Ala Boboc tresărea de fiecare dată când auzea știri despre reforma justiției de la noi. Printre știrile difuzate în presă, recitea sentința de condamnare pronunțată în dosarul de omor al fiului său, dar și decizia CtEDO, care, în temeiul art. 2 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului, a condamnat R. Moldova pentru violarea dreptului la viață în cazul lui Valeriu Boboc. Pe 30 martie 2015, Ion Perju a fost condamnat la 10 ani de închisoare în dosarul omorului lui Valeriu Boboc. Atunci, Ala Boboc a considerat că a fost pronunțată o sentință inechitabilă. Peste 10 ani, pe 16 septembrie 2025, Perju a fost reținut la Chișinău. O fi considerat fostul polițist că cei 10 ani în care a fost căutat pentru executarea sentinței o fi însemnat „ispășirea” pedepsei? Cum va proceda în continuare justiția „semireformată” a R. Moldova?