„Mi-au fost încălcate drepturile la o pensie echitabilă”
Tudor Chetrean din satul Boșcana, raionul Criuleni, s-a adresat la ZdG cu o problemă pe care de mai mult timp nu o poate soluționa, pentru că nu găsește răspunsuri la mai multe întrebări legate de procedura prin care i-a fost calculată, acum 30 de ani, pensia de dizabilitate. Tudor Chetrean afirmă că tentativele sale repetate de a primi niște răspunsuri clare de la CNAS, CTAS și BNM nu s-au soldat cu succes.
„Până în prezent, CNAS refuză să-mi dea explicații clare despre felul în care mi-a fost calculată pensia de dizabilitate la 1 februarie 1996”, spune Tudor Chetrean în scrisoarea sa către ZdG, la care a anexat și răspunsurile pe care le-a primit de la CNAS, CTAS Criuleni și BNM.
Cititorul ZdG afirmă că din 1996, timp de aproape 30 de ani, CNAS ar fi ascuns de el informația despre procedura de calculare și stabilire a pensiei de dizabilitate.
„Din 1996 am beneficiat de pensie de dizabilitate de gradul 3 – fără termen – iar din august 2020, în legătură cu faptul că starea sănătății mele s-a înrăutățit, beneficiez de pensie de dizabilitate de gradul 2”, explică Tudor Chetreanu, aducând date despre mărimea pensiei sale.
„În 1996, CNAS îmi stabilise o pensie de dizabilitate de 68,04 lei. Pe parcursul ultimilor 30 de ani, această pensie a fost majorată și indexată ori de câte ori aveau loc aceste recalculări. În 1998, de la CTAS Criuleni am primit legitimația de pensionar, unde este indicat că pensia mea de dizabilitate, în mărime de 68,04 lei, a fost calculată reieșind din salariul mediu lunar de 80,94 lei. În 2025, revizuind actele prezentate în dosarul meu de pensionare, am constatat mai multe nereguli din care reiese că pensia mea de dizabilitate a fost calculată greșit, în detrimentul meu. Sunt sigur că s-a greșit, altfel nu-mi pot explica faptul că după 30 de ani de la pensionare, acum am ajuns să primesc o pensie de 3259,58 de lei. Cum să trăiești cu o astfel de pensie? Înțeleg că am o pensie atât de mică deoarece, din start, am fost pensionat cu 68,04 lei. În prezent, sufăr de mai multe maladii cronice: diabet zaharat, polineuropatie senzitivă, diabetică distală, radiculopatie, afecțiuni care generează suferințe oculare și alte complicații neurologice. În iulie 2025 am depus o cerere la CNAS, solicitând clarificarea situației. Le-am spus că vreau să știu totuși cum a fost calculată pensia mea de 68,04 lei. În august am primit un răspuns din care reiese că pensia mea de dizabilitate de gradul 3 a fost calculată în mărime de 30% din salariul mediu și că ar fi fost o procedură corectă. CNAS nu s-a complicat să explice că atunci, în 1995, pensia mea nu putea fi calculată integral în lei moldovenești, deoarece până în 1991 salariile erau calculate și primite în ruble sovietice. CNAS nu a explicat în răspunsul său că la calcularea pensiei mele s-a ținut cont de salariul mediu lunar de 227,77 ruble, suma reală la pensionare fiind de 68 de ruble și 33 de copeici. De ce am primit ani la rând 68,04 lei – nu se știe. Admit că la calcularea pensiei mele au fost comise mai multe erori și, din această cauză, insist să aflu adevărul”, explică Tudor Chetrean. Pensionarul susține că în procesul de convertire a salariilor primite de cetățeni în ruble, apoi în cupoane, după care în lei, s-ar fi produs mai multe greșeli financiare în detrimentul pensionarilor.
Cum au fost convertite salariile primite de cetățeni în ruble sovietice, apoi în cupoane, după care în lei?
CNAS însă spune că „pensia a fost calculată și ulterior recalculată conform modificărilor introduse în legislația de pensionare, pe baza coeficientului individual al salariului – 1,49889, determinat pentru cele mai favorabile 60 de luni (1981–1985) din ultimii 15 ani de muncă.” Afirmațiile CNAS nu l-au convins pe pensionar. Astfel, în legătură cu neclaritățile legate de felul în care au fost convertite salariile de altădată în lei, pe 23 septembrie 2025, Tudor Chetrean a adresat o cerere Băncii Naționale a R. Moldova, solicitând ca această instituție, în temeiul art. 9, Cod administrativ, să-i elibereze informații exacte despre cât „valora 1 leu moldovenesc la data de 1 februarie 1996, raportat la valuta fostei URSS (rubla), care circula în anii 1981–1985, și în care erau remunerați toți angajații acelui sistem”.
La 2 octombrie 2025, BNM i-a răspuns lui Tudor Chetrean. În răspunsul semnat de prim-viceguvernatorul BNM, Petru Rotaru, se spune că instituția „nu dispune de informații privind paritatea unui leu moldovenesc față de valuta fostei URSS pentru data de 1 februarie 1996”.
Și acest răspuns l-a nemulțumit pe petiționarul Chetrean, care consideră că BNM nu poate să nu cunoască aceste date și că, în urma transformării rublei sovietice în cupoane, după care în lei, ar fi fost comise mai multe abuzuri la calcularea pensiilor pentru cetățenii care au muncit în perioada URSS.
„Timp de 30 de ani am fost mințit, umilit… Mă consider o victimă a statului, fiindu-mi încălcate drepturile mele la o pensie echitabilă, corectă”, punctează Tudor Chetrean, precizând că în prezent, în gestiunea Judecătoriei Rîșcani se află pe rol cauza privind indexarea pensiei sale. „Totodată, în cadrul aceluiași dosar, va fi examinată și cererea soției mele, Lina Chetrean, privind modul de indexare a pensiei”, explică petiționarul. Tudor Chetrean consideră că un eventual succes al luptei sale pentru revizuirea pensiei ar putea servi drept un precedent pentru alte sute de pensionari care se consideră prejudiciați în procesul de recalculare a pensiilor.
