Când Rodina va fi Patria

sau când vom auzi româna în cinematografe

259-patria

Subtitrarea filmelor în limba română este o chestiune de voinţă, susţin cineaşti din R. Moldova. Victor Şelin, directorul reţelei de cinematografe “Patria”, care difuzează filme exclusiv în rusă, consideră însă că procedura este una complicată şi că nimeni nu îl poate obliga să se conformeze solicitărilor publicului.

Pe de altă parte, părţile implicate neglijează un detaliu “important, dar puţin cunoscut”. R. Moldova face parte din zona comercială a CSI. Pentru a procura din România filme subtitrate sau în original, ar fi nevoie de implicarea Guvernului, susţin producători autohtoni de filme.

“Distribuţie sub ruşi”

“Un producător oferă filmul unui distribuitor, iar acesta are dreptul să-l distribuie în anumite zone. Toate zonele sunt împărţite între casele de distribuţie. Producătorul, când dă filmul unui distribuitor, îi arată automat pentru ce ţări îşi oferă drepturile de distribuţie. De exemplu, pentru Marea Britanie este o casă de distribuţie care n-o să se bage niciodată pe teritoriul CSI, unde exită case de distribuţie din Rusia. Noi, acum, “avem distribuţia sub ruşi”. Toate contractele de distribuţie care se semnează cu zona Europei de Est se semnează pentru CSI. E o chestie ce ţine de contractul dintre producători şi casele de distibuţie, care le distribuie la o anumită listă de ţări, unde intră şi CSI”, ne-a explicat producătorul de film Dumitru Marian.

“Mi se pare absolut normal ca în R. Moldova filmele să fie traduse sau subtitrate în română”, afirmă regizorul Igor Cobâleanschi. “Dar lucrurile nu sunt atât de simple”, consideră acesta. „A subtitra un film nu este complicat, dar R. Moldova are semnate nişte tratate prin care este încadrată în CSI. E un detaliu important, dar nu prea cunoscut: e vorba despre teritoriu, dacă vorbim despre comerţul cinematografic. R. Moldova face parte din teritoriul comercial al CSI, iar situaţia poate fi schimbată doar la nivel de Guvern”, a mai declarat Cobâleanshi, exemplificând cu filmul românsesc “4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, care nu a putut fi adus în R. Moldova din cauza teritoriului comercial al producţiilor cinematografice.

“Teoretic, este posibil ca R. Moldova să cumpere un film din România, în cazul în care casa de distribuţie din Europa nu are un contract cu cele din CSI. De obicei sunt 2 contracte diferite, unul pentru Europa, inclusiv România, şi altul pentru CSI, inclusiv R. Moldova. Practic, este o chestie de procedură. Dacă ţara noastră doreşte să aibă filme în original, ar însemna ca de acum înainte în contractele cu casele de distribuţie să fie semnată o clauză prin care R. Moldova să fie scoasă din zona CSI. De asta ar trebui să se ocupe Guvernul”, a spus Dumitru Marian.

Ministerul Culturii vs producătorii de film

Ministrul Culturii, Boris Focşa, respinge ideea propusă de producătorii de film vizavi de zonele de distribuţie. “Cei de la Patria nu se gândesc la impact, ci doar la binele lor”, spune Focşa. Nici Sergiu Boboc, şeful Direcţiei Arte şi Învăţământ Artistic din cadrul Ministerului Culturii şi Turismului (MCT), nu este la curent cu faptul că R. Moldova face parte din zona CSI, fiind astfel obligată să procure filme din Rusia. “Există mai multe acorduri bilaterale între prestatorii de servicii din domeniul cinematografiei de la noi cu cei din Federaţia Rusă. Nimic mai mult. Din păcate, numeroase filme exportate din Rusia sunt dubioase. Acestea nu sunt contractate, iar modificarea legislaţiei va duce la legalizarea contractării filmelor. Pentru aceasta va fi creat Registrul Cinematografic, care într-o lună îşi va începe activitatea”, a adăugat Boboc. Pe de altă parte, cineaştii independenţi susţin că acest Registru, deşi există de mai mult timp, este nefuncţional.

Eugen Sobor, preşedintele Uniunii Cineaştilor din R. Moldova (UC), consideră că subtitrarea unui film în română nu ar constitui o problemă. “E nevoie de voinţă. Este clar că, dacă suntem în R. Moldova, filmele ar trebui proiectate în limba acestui stat”, afirmă Sobor.

“Pentru administraţia reţelei de cinematografe “Patria”, traducerea filmelor în română ar însemna cheltuieli suplimentare, în timp ce ei îşi doresc un profit cât mai mare. Fac milioane, însă “nu pot” achita între cinci şi opt sute de euro pentru a traduce un film, care poate fi tradus într-o zi şi jumătate. “Patria” deţine tehnologia necesară pentru realizarea acestei operaţiuni. Din păcate, mulţi nu înţeleg că vorbitorii de limbă rusă, în cazul în care filmele ar fi traduse, ar învăţa mai uşor limba română”, a mai menţionat Eugen Sobor.

O soluţie ar fi procurarea filmelor din România, traduse, însă şi aici există raţiuni economice. “Filmul din România e tradus doar în română, nu şi în rusă, iar dacă acesta va rula la noi doar în română, vor veni puţini spectatori”, a explicat Sobor.

“Subtitrarea e o problemă doar pentru leneşi”

Lidia Troianovschi, directoarea cinematografului “Odeon”, singurul din ţară care prezintă filme cu subtitrare în limba română, este de părere că traducerea filmelor prin subtitrare este o variantă reală. “De-a lungul timpului am organizat multe festivaluri de film, în care toate filmele au fost cu subtitrare. Pentru aceasta este nevoie de patru-cinci sute de euro şi de puţină voinţă”, ne-a spus Lidia Troianovschi. De aceeaşi părere este şi Igor Cobâleanschi, care consideră că “subtitrarea e o problemă doar pentru leneşi”.

Modificarea de urgenţă a legislaţiei

Boris Focşa, ministrul Culturii, a declarat pentru ZdG că legislaţia cu privire la cinematografie va fi modificată în regim de urgenţă. “O comisie specializată lucrează la noul proiect. Acesta va fi gata într-o săptămână. Articolul va suna în felul următor: “Proiectarea în cinematografe a filmelor realizate în alte limbi se efectuează cu traducerea lor în limba de stat, prin subtitrare, păstrându-se coloana sonoră originală, iar a celor pentru copii prin dublare sau sonorizare”, spune Focşa.

“Cred că, în 2010, legea va intra în vigoare. Nu depinde de noi când va fi posibil de văzut filme cu subtitrare în română la “Patria”. Va fi aprobată o hotărâre de Guvern, apoi aceasta va merge în Parlament, va fi votată în două lecturi, se va întoarce la Guvern, apoi vom elabora mecanismele de implementare”, a mai menţionat ministrul Culturii, care afirmă că “Patria” ar putea subtitra filmele şi în română, şi în rusă, pentru a nu-şi pierde clienţii.

“La noi există o generaţie care nu posedă limba rusă, dar posedă, în schimb, engleza sau franceza. Nu ne putem permite s-o pierdem şi să ne batem joc de ea. Vorbim aici de accesul la cultură, iar el este barat în cazul dat”, a mai afirmat ministrul.

Focşa este de părere că până astăzi nu s-a făcut nimic pentru traducerea filmelor în limba română cu bună ştiinţă. “Dacă câştigul vine fără investiţii, atunci mai investeşti? Normal că nu. Aici e monopol, şi se încearcă să se obţină beneficii de pe urma lui”, este de părere Focşa.

Victor Şelin, coproprietar “Patria”, insistă ca filmele să fie difuzate exlusiv în limba rusă şi ameninţă amatorii de filme că, în cazul în care filmele vor fi subtitrate, va dubla preţul biletelor. Cineaştii moldoveni consideră aberantă ameninţarea lui Şelin de a mări preţul biletelor şi consideră că nu există temei pentru a recurge la acest lucru.

Soluţii sunt, dar “să nu ne grăbim”

Regizorul şi producătorul de film Igor Cobâleanschi a oferit soluţii pentru rezolvarea situaţiei. Acesta crede că un videoproiector ce proiectează subtitrările la subsolul filmului, independent de imaginea filmului, dar concomitent, ar fi o soluţie temporară ce poate fi aplicată chiar de mâine. “Costă foarte puţin: un videoproiector, un om care să apese enter şi traducerea listelor de dialog. Ceea ce susţine Şelin că va necesita cheltuieli suplimentare este o minciună cruntă. Asta se practică în foarte multe ţări, cu excepţia celor în care există tradiţie în dublarea filmelor”, este convins Cobâleanschi. Alte alternative ar fi: subtitrarea, în două modalităţi, independent de film şi în cadrul imaginii; dublarea; împrumutul sau cumpărarea din România, în cazul în care R. Moldova îşi obţine independenţa la distribuţia filmelor, adică să nu facă parte din zona CSI.

Sergiu Boboc ne-a spus că iniţiative de a traduce filmele în română au mai existat, dar nu au fost duse până la capăt. “Să nu ne grăbim. Timpul va arăta ce e bine şi ce e rău. Eu sunt obligat să am încredere în acest proiect. Tot ce se face e spre binele consumatorului, nu în detrimentul lui. Dacă va fi o carenţă în această chestiune, nu o vom promova mai departe”, a încheiat Sergiu Boboc.

Tatiana EŢCO, Victor MOŞNEAG


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

5 comentarii

  1. boris

    Flime Trause IN Romana gasiti pe internet… Cand or vedea rusii ca au salile de cinematograf goale… le va veni mintea la cap. Nu poti sa batjocoreasti 90% din populatie pentru o minoritate. |Cum s-ar simti rusii daca minoritatea romana din rusia ar impune Romana limba de stat in rusia?

  2. Tanea

    Un sef al cinematografului “Patria” sa dicteze ce sa faca conducerea Tarii Moldovenesti, rusine noua,daca nu va face moldovanul acest lucru, va fi calcat cu totul!!!!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *