„Unica soluție este educația cetățenilor.” Escrocheriile online, atacurile asupra jurnaliștilor și abuzurile digitale împotriva copiilor și femeilor – în creștere
Schemele de escrocherii online care folosesc imaginea liderilor politici sau a instituțiilor media, investițiile false promovate pe rețelele sociale și atacurile digitale împotriva jurnaliștilor devin tot mai frecvente și mai sofisticate. Experții avertizează că tehnologia evoluează mai rapid decât capacitatea instituțiilor de a interveni, iar victimele sunt adesea oameni cu educație financiară și digitală limitată.
În timp ce autoritățile încearcă să blocheze site-urile frauduloase și să investigheze cazurile, specialiștii spun că „unica soluție” reală rămâne educația cetățenilor, dezvoltarea unei igiene de securitate cibernetică și cooperarea dintre instituții, presă și societatea civilă.
În paralel, jurnaliștii și activiștii civici sunt tot mai des ținta amenințărilor și campaniilor de intimidare în mediul online, iar abuzurile digitale împotriva copiilor și femeilor sunt tot mai frecvente. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei dezbateri organizate de Asociația „Media-Guard”, parteneră a ZdG, în colaborare cu GLOBSEC – centru internațional de analiză în domeniul securității, cu sprijinul Uniunii Europene.
Escrocherii care folosesc imaginea politicienilor și a instituțiilor
În primul panel al dezbaterii s-a discutat despre schemele de fraudă online care folosesc identitatea unor instituții sau persoane publice pentru a convinge oamenii să transfere bani.
Directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, a explicat că astfel de scheme exploatează vulnerabilitatea economică și încrederea cetățenilor în instituții.
„Vrem să ne punem în pielea cetățeanului și să înțelegem ce i se întâmplă când pățește asemenea chestii. El este invitat să participe financiar în niște proiecte și Maia Sandu, președinta statului, dar avem și cu prim-ministrul și cu mulți miniștri, le promit că vor câștiga sume lunare și vor scăpa de probleme financiare”, a spus ea.
În unele cazuri, escrocii folosesc inclusiv datele unor instituții media pentru a crea aparența de credibilitate. „Au pus telefonul redacției noastre și adresa redacției noastre, au folosit logourile Asociației «Media-Guard» și ale unei organizații germane. Noi am fost apoi terorizați cu apeluri de la oameni care spuneau că au transferat banii și întrebau unde este câștigul promis”, a relatat Alina Radu. Ea a subliniat că astfel de scheme afectează nu doar victimele directe, ci și încrederea publicului în instituții.
Investigații dificile și bani care dispar
Specialiștii în securitate digitală spun că identificarea autorilor este extrem de complicată.
Expertul Marius Dumitrașcu a afirmat că în multe cazuri urmele banilor dispar imediat după transfer.
„Nu am descoperit cine este în spate, pentru că ei se ascund foarte bine. Se investesc foarte mulți bani în chestiile astea. În momentul în care ai plătit, circuitul banilor dispare într-o zonă netrackuibilă (care nu poate fi urmărită, n.r.)”, a explicat el.
Șeful Centrului pentru Combaterea Crimelor Cibernetice din cadrul INI, Iurie Roșca, a descris evoluția rapidă a fraudelor digitale.
„Anterior, IP-urile erau din Moldova și infractorii puteau fi identificați. Acum, de pe un IP, în aceeași secundă pot să fie 200–300 până la 500 de utilizatori. În zece ani de zile, tehnologiile au avansat atât de mult încât pe noi ne depășește. Anterior, noi aveam suficienți ofițeri de urmărire penală ca să preluăm orice cerere care ajungea la noi. Ulterior, odată cu Covid-ul, în 2020, primul tip de escrocherie nouă apărut era legat de o bancă. Cel mai interesant e că atunci când sunau, era chiar numărul de la bancă. Respectiv, persoana înțelegea că chiar de la bancă e sunată și dădea acces la date. Acum escrocii folosesc VPN cu IP-uri din alte țări. Din cauza birocrației astfel de scheme sunt foarte greu de investigat. Ceea ce pentru scameri (escroci online, n.r.) ia o zi și câțiva dolari, pentru poliție și procuratură ia un an. Tot Ministerul de Interne dacă s-ar ocupa de asta, nu ar face față”, a spus el.
Potrivit acestuia, numărul cazurilor este în creștere. În 2024 au fost raportate peste o mie de fraude cu investiții false, iar prejudiciile au depășit 130 de milioane de lei. În 2025, numărul cazurilor a crescut la 1757, iar pagubele au ajuns la 272 de milioane de lei.
Roșca spune că autoritățile încearcă să informeze publicul și recomandă cetățenilor să verifice orice ofertă de investiții înainte de a transfera bani.
„Cetățenii trebuie să cunoască că nimeni nu le va da bani pur și simplu așa. Investițiile mereu sunt în zona de risc. Noi, ca Poliție, recomandăm cetățenilor, în primul rând, să nu dea accesul la persoane terțe către dispozitivele sale, ceea ce înseamnă telefoane mobile, calculatoare. În cazul în care identifică un anunț în rețelele de socializare care le promite câștiguri mari, să se adreseze la unitatea bancară – dacă există așa o promoție, dacă această companie are un sediu undeva, are un reprezentant legal. În cazul în care au devenit totuși victime ale unor scheme dubioase, primul lucru pe care trebuie să-l facă este să sune la unitatea bancară și să solicite blocarea acelui cont bancar sau card bancar, ulterior raportând acest caz și la organele de poliție”, recomandă Roșca.
„Unica soluție este educația”
Expertul în securitate cibernetică și prorectorul Universității Tehnice din Moldova, Dinu Țurcanu, a afirmat că soluțiile tehnice pentru combaterea fraudelor online sunt limitate.
„Unica soluție globală ar fi ca tot internetul să treacă printr-o instituție care să filtreze traficul, dar asta ar însemna control politic asupra Gmailului, Instagramului și Facebookului”, a spus el.
În opinia sa, educația rămâne principalul mecanism de protecție.
„Posibilitatea să contracarăm cumva tot ceea ce înseamnă incidente de securitate sau tot ceea ce vedem noi, escrocherii sau înșelătorii digitale în mediul online, la sigur există, dar să nu uităm de faptul că există un număr extrem de limitat de persoane în, să zic eu, instituțiile statului, cei din urmărire penală, cei care se ocupă nemijlocit de crime cibernetice. Dacă ne bazăm doar pe acest aspect, care ține, cumva, de faptul că pe noi cineva o să ne ajute, greșim amarnic.
Odată cu dezvoltarea tehnologiilor, mai ales odată cu dezvoltarea instrumentelor de inteligență artificială, unica soluție pe care eu o recomand și o recomandă standardele de securitate cibernetică este doar educația. Educația înseamnă formarea unei igiene de securitate cibernetică, adică a unor reguli stricte și simple, inclusiv pentru toți cetățenii, care ne-ar proteja pe noi sau ar minimiza acele incidente de securitate, ca în cazul în care ne întâlnim cu incidente de securitate, ca de la noi să se poată extrage cât mai puține date, ceea ce ne-ar permite ca să nu nimerim în astfel de situații, de exemplu, de înșelătorii digitale.
Altă soluție decât educația cetățenilor, educația angajaților, inclusiv dacă vorbim în cadrul companiilor sau instituțiilor, nu există, pentru că soluția globală care ar putea cumva combate acest lucru ar fi doar interzicerea, spre exemplu, integrală a internetului și stoparea lui într-o țară sau în cadrul unei instituții sau să existe, spre exemplu, o instituție care, cumva, ar limita acel trafic, spre exemplu, la unele platforme de internet. Însă atunci ar apărea următoarea parte a întrebării, care ar zice, cum acea instituție și pe care, de exemplu, platforme le considerăm noi sigure și pe care nu le considerăm sigure”, a declarat Țurcanu.
Rolul instituțiilor și al platformelor online
Reprezentanta Agenției pentru Securitate Cibernetică, Loredana Babin, a explicat că instituția poate interveni în cazul site-urilor frauduloase. „Către noi se raportează foarte multe site-uri clonate. Cadrul legal spune că noi putem să blocăm domeniile și să luăm legătura cu registratorii de domenii”, a spus ea.
Directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, a criticat însă modul în care platformele online reacționează la astfel de scheme. „META trăiește din asta, pentru că aceste scheme sunt atât de multe încât ei își mai fac față că luptă cu fenomenul și mai șterg din ele”, a spus acesta. Macovei a adăugat că mass-media trebuie să informeze constant publicul despre aceste fraude și să pună presiune pe autorități pentru reacții mai eficiente.
„Nu e simplu să înghiți asta în fiecare zi”
În al doilea panel al dezbaterii s-a discutat despre hărțuirea online a jurnaliștilor. Alina Radu a afirmat că reporterii care scriu despre corupție, război sau propaganda rusă sunt printre cele mai frecvente ținte.
„Sunt atacați jurnaliștii care abordează teme de mare interes public, care scriu despre corupție și care critică războiul și pe Putin. Nu e simplu să înghiți asta în fiecare zi”, a spus ea.
Alina Radu a remarcat că jurnalistele sunt adesea vizate mai agresiv decât colegii lor bărbați. „După o investigație sub acoperire, băieților nu li s-a întâmplat nimic, iar fetele au fost supuse doxingului (expunerea intenționată a datelor personale pe internet fără permisiune, n.r.) și atacurilor online”, a relatat jurnalista.
Petru Macovei a prezentat date dintr-un raport de monitorizare: „În anul 2025 au fost raportate 105 cazuri de atacuri asupra colaboratorilor media, o creștere cu aproape 60 % față de anul precedent.”
Acesta a precizat că majoritatea atacurilor au loc în mediul online și includ amenințări, insulte sau campanii de discreditare. „Mulți jurnaliști consideră că aceste atacuri sunt parte a profesiei și nici măcar nu reacționează”, a adăugat Macovei.
Jurnalista Diana Guja a subliniat că jurnalistele tinere sunt repede descurajate să nu mai continue meseria după atacurile în adresa lor.
„Când vorbim despre jurnaliste tinere, care abia au intrat în meserie, și ele scriu cea mai neutră știre, pentru că am avut așa cazuri la Agora, și acolo sunt comentarii de genul „ești o prostituată” și alte chestii de genul ăsta, dorința ta de a rămâne în meserie sau de a te expune… Încearcă să le convingi după asta să iasă și să facă un video explicativ, de exemplu, să iasă în videouri, în reportaje, să facă stand-upuri. Nu o să o facă”, a spus Diana Guja.
Provocări juridice
Secretara Comisiei pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a Parlamentului R. Moldova, Marcela Adam, a spus că legislația trebuie adaptată pentru a proteja mai bine jurnaliștii.
„Suntem limitați de posibilitatea de a exprima în cuvinte foarte concrete multiplele forme prin care un jurnalist poate fi intimidat”, a explicat ea.
Deputata a amintit că anul trecut a fost introdus în Codul contravențional un articol privind ultragierea jurnaliștilor, însă aplicarea lui ridică încă multe întrebări.
„Este evident că trebuie să depunem mai mult efort și să găsim mecanisme legale prin care să protejăm, să acordăm mai multă protecție jurnaliștilor. În același timp, suntem limitați de posibilitatea de a exprima în sintagme foarte concrete, în cuvinte foarte concrete, multiplele forme prin care un om, un cetățean, un jurnalist poate fi intimidat într-un fel sau altul. De aici intervine și deseori poate imposibilitatea de a reacționa prompt a organelor. Totodată, la nivel de legislație, trebuie să identificăm cele mai clare definiții, ca să fie instrumente realmente ușor de aplicat pentru instituțiile statului. Suntem conștienți de faptul că cuvintele cu care operează legea sunt limitate în a exprima multiplele fenomene care se pot întâmpla. De aici, probabil, și interpretările diferite de diferiți agenți de urmărire penală, de exemplu, sau judecători, sau, respectiv, procurori, până unde ajunge cazul.
De aceea, cred că trebuie să continuăm să găsim cele mai judicioase, să zic, formule prin care legea să fie mai clară și mai ușor aplicabilă pentru a proteja jurnaliștii. În același timp, am reușit să introducem în legislație anul trecut, printr-o modificare a Codului contravențional, articolul 61 prim, despre ultragierea jurnaliștilor care se află în exercițiul funcțiunii. Și aici, probabil că intervin mai multe aspecte – ce înțelegem prin ultragierea jurnalistului, cât timp se află jurnalistul în exercitarea funcțiunii, pentru că se aplică sau nu se aplică acest articol și pentru atacurile asupra jurnaliștilor în format online. Considerăm că este el sau nu în funcțiune atunci când se află, de exemplu, acasă, a făcut o postare care ar fi în interesul activității sale. Deci sunt mai multe chestii pe care buchia legii nu le poate explica, exprima foarte concis”, a explicat parlamentara.
Jurista Corina Șeremet a atras atenția că nu toți jurnaliștii au resursele necesare pentru a se apăra legal. Potrivit acesteia, mulți reporteri renunță să depună plângeri pentru că procedurile sunt complicate și consumă mult timp.
Hărțuirea activiștilor
Activista Daniela Sîmboteanu, directoarea Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii, a povestit propria experiență de intimidare din partea unui cetățean suspectat de abuz sexual.
Ea a spus că după ce a depus plângeri la poliție, persoana respectivă a început să evite menționarea directă a numelui ei, dar a continuat să o hărțuiască indirect.
„Eu personal am trecut printr-o frică enormă după ce am fost amenințată când la o conferință de presă a venit un suspect agresor sexual și a venit să mă intimideze cu un grup de alți bărbați care, în percepția mea, erau oameni care, iată, au ieșit cred că din penitenciar. A urmat o multitudine de postări și pe YouTube și pe paginile de Facebook, făcând calomnii asupra mea. Eu, fiind activist cu mulți ani de activitate, fiind psiholog, am cedat. Am cedat acestor intimidări, dar da, unica soluție pe care am văzut-o atunci a fost să scriu cerere la poliție. Peste o perioadă destul de lungă au fost date niște amenzi, dar individul dat a început să fie foarte atent în postări. Adică nu mă numea pe nume, posibil că și acum încă face același lucru, dar deja, cumva, camuflat vorbea, dar era clar despre cine vorbește. Și a schimbat aceste intimidări, a schimbat metoda.
Deci, la moment, acest individ cred că are peste 30–40 de cereri în instanță, deci noi suntem hărțuiți ca și organizație, noi trebuie să mergem prin instanțe ca să demonstrăm de ce în anul 2012 am avut acord de colaborare cu Procuratura Generală. El cere Procuraturii Generale, el cere Ministerului de Interne, el cere Centrului Privind Protecția Datelor cu Caracter Personal, el cere ca noi să desființăm acele acorduri de colaborare. Sunt niște lucruri atât de absurde și în același timp, deja de ani de zile, dosarul lui penal este încă pe rol. El a intimidat atât de mult autoritățile tutelare că ele, când au văzut ce se întâmplă cu noi ca organizație, i-au dat copiii. Deci, el este suspect în caz de abuz sexual și lui i-au dat copiii. Copiii sunt la el. Intimidează întreg sistemul și sunt tone de dosare, probabil, pe acest caz și am văzut cum oamenii, pas cu pas, au început să cedeze. Se normalizează un comportament absolut nepotrivit, când instituțiile statului, activiștii, sunt intimidați pentru a ascunde o infracțiune”, a povestit Sîmboteanu.
Noi incriminări pentru violența digitală
Ultimul panel a abordat impactul fenomenului asupra grupurilor vulnerabile. Deschizând discuția, Alina Radu a spus că femeile și copiii sunt adesea ținte ale unor rețele care exploatează mediul digital.
„Avem grupuri sau businessuri digitale care atacă femeile, dar cel mai grav este că există grupuri care atrag copii în businessuri de natură sexuală. Este o problemă groaznică”, a spus ea.
Avocata Arina Țurcanu a explicat că legislația este mai dezvoltată în cazul infracțiunilor care implică copii decât în cazul celor care vizează adulții.
„Avem mai multe sentințe în cazurile care implică pornografia infantilă, dar în cazul femeilor care se confruntă cu publicarea conținutului intim, sunt mai puține instrumente”, a spus ea.
Avocata a menționat că după introducerea unor noi incriminări penale privind violența digitală, tot mai multe femei solicită asistență juridică pentru eliminarea conținutului intim publicat fără consimțământ.
Educația digitală și războiul cognitiv
Experta în educație Rodica Panța, reprezentantă a Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare, a subliniat că educația media trebuie să devină o prioritate.
„Ceea ce am învățat acum un an la trainingurile de securitate cibernetică deja s-a schimbat. Cei care sunt în spatele atacurilor online sincronizează mesajele, iar noi nu avem un răspuns coordonat”, a spus ea.
Copiii – cei mai vulnerabili utilizatori ai internetului
Directoarea Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii, Daniela Sîmboteanu, a prezentat date despre riscurile online pentru copii.
„57 % din copiii din Moldova au avut experiențe online neplăcute, conturi sparte, mesaje sexuale nepotrivite, solicitări de imagini intime. Este un studiu, „Siguranța copiilor online”, făcut în 2024, respectiv, în acest domeniu datele deja sunt foarte vechi, pentru că suntem în ‘26. 36 % de copii acceptă cereri de prietenie de la persoane necunoscute, iar 30 % discută online cu persoane pe care nu le cunosc. 13 % dintre copii declară experiențe de cyberbullying, iar 11 % spun că le-a fost compromis contul online. Adică copiii sunt membri ai societății, sunt foarte vulnerabili și ei sunt expuși la aceste experiențe”, a spus ea.
Potrivit acesteia, mediul digital devine tot mai des locul unde copiii își întâlnesc agresorii.
„În ultimii ani s-a mărit numărul cazurilor de abuz sexual asupra copiilor care pornesc din mediul digital. Copiii se cunosc online cu agresorii și apoi sunt atrași în abuzuri sexuale”, a avertizat Sîmboteanu. Ea a subliniat că prevenirea trebuie să devină prioritatea principală, inclusiv prin servicii de suport și educație pentru copii și părinți.
Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.
