(VIDEO) Statul nu protejează copiii-victime ale exploatării sexuale
Organele de drept şi cele de protecţie socială eşuează la capitolul protecţie a copiilor, victime a violenţei şi exploatării sexuale. Constatarea aparține Asociației ”La Strada”, care a vorbit într-o conferință de presă despre cazuri în care instanțele de judecată protejează violatorii. Experţii trag un semnal de alarmă referitor la faptul că lipsa de reacţie în cazurile de abuz asupra copiilor este caracteristică tuturor instituţiilor statului abilitate să intervină.
Sursa Video: www.ZdG.md
Unul dintre exemplele prezentate public se referă la un bărbat bănuit de exploatare sexuală comercială a copiilor, care a fugit din Republica Moldova după ce instanţa a respins demersul procurorilor şi avocaţilor apărării, eliberându-l din arest. Asta, chiar dacă acesta are antecedente penale nestinse privind infracţiuni similare şi există probe ce demonstrează că inculpatul, inclusiv de după gratii, telefona victimele pentru a le constrânge să îşi schimbe declaraţiile. „S-a gândit oare judecătorul, măcar pentru un minut, care este impactul acestei decizii pentru copil şi starea acestuia? Copilul, în lumina tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care Moldova este parte, trebuie să deţină statutul de victimă, să fie protejat şi plasat în loc sigur. Ulterior, instanţa ierarhic superioară a anulat decizia de eliberare a bărbatului din izolator şi acesta ar fi trebuit să se întoarcă după gratii, dar până la acel moment el deja părăsise teritoriul Republicii Moldova. Consecinţele deciziei de eliberare sunt următoarele: ancheta este în impas şi nu mai putem vorbi despre o anchetă eficientă pe cazurile de trafic de copii, victimele se tem şi refuză să colaboreze cu organele de anchetă. Iar cel mai grav, în societate se creează percepţia că după astfel de infracţiuni poţi scăpa basma curată. De fapt, pentru crearea unei justiţii echitabile, cu o abordare centrată pe copilul-victimă, nu este nevoie de bani, ci doar de atitudine sensibilă din partea justiţiabililor”, a reiterat Natalia Bayram.
În context, reprezentanţii Centrului Internaţional „La Strada” au amintit despre faptul că şi anterior au adus în atenţia opiniei publice cazuri similare, ceea ce demonstrează faptul că exemplele de injustiţie la adresa copiilor nu sunt cazuri izolate, ci denotă o continuă abordare sistemică greşită.
În 2016 se împlinesc 16 ani de când Republica Moldova a ratificat Protocolul de la Palermo, privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor. În acelaşi timp, au trecut deja peste zece ani de la ratificarea de către autorităţile de la Chişinău a Convenției de la Varșovia – Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane. La fel, în 2012, Republica Moldova a ratificat şi Convenţia de la Lanzarote, privind protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale, ca să nu mai amintim despre Convenţia cu privire la Drepturile Copilului.
Pe de o parte, spun experţii, s-au schimbat mecanisme, s-au investit bani, s-au dedicat mii de ore pentru școlarizarea specialiștilor în domeniu, acţiuni pe care comunitatea internațională anti-trafic şi de protecţie a drepturilor copilului le-a apreciat drept modele pozitive pentru regiune. Pe de altă parte, însă, mecanismele de monitorizare ale aceloraşi instituţii internaţionale au subliniat clar de-a lungul anilor, în rapoartele lor, faptul că în sectorul justiţiei corupţia sporeşte, dar şi în cazul altor instituţii de resort protecţia copiilor rămâne a fi un deziderat asumat doar pe hârtie.
