Munteanu, desemnat oficial la funcția de premier | Detalii despre constituirea noului Parlament | TVA amânat la importul autoturismelor și percheziții la ÎS „Hîncești-Silva” | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Noul Parlament a fost constituit oficial. Câte fracțiuni va avea și cine sunt liderii acestora, vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi, vă aducem informații noi din dosarul „Frauda bancară” și vă spunem de ce aplicarea taxei pe valoarea adăugată pentru importul autoturismelor în R. Moldova va fi amânată.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Parlamentul de legislatură a XII-a și-a început, miercuri, activitatea. Ședința de constituire a fost condusă de socialista Zinaida Greceanîi, în calitatea sa de decană de vârstă, după ce Vladimir Voronin și Nicolae Botgros au refuzat acest rol.
Zinaida Greceanîi, deputată, PSRM: „Declar deschisă ședința de constituire a Parlamentului R. Moldova de legislatura a XII. Rog să onorăm drapelul și imnul de stat”.
Pe lângă noii deputați, la prima ședință a Parlamentului au participat magistrații Curții Constituționale, membrii Comisiei Electorale Centrale, reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la Chișinău, precum și președinta Maia Sandu, care s-a adresat deputaților cu un mesaj la început de mandat.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „Stimați parlamentari, cu toate eforturile noastre în plan intern, pacea, democrația și suveranitatea noastră nu vor fi pe deplin protejate până nu vom încheia procesul de integrare europeană. Este un adevăr confirmat de experiența altor state care, odată devenite membre, au devenit mai stabile, mai sigure și mai prospere. Iar acum, după votul majorității cetățenilor de la 28 septembrie – care a reiterat voința exprimată în cadrul referendumului de acum un an – noul Legislativ este chemat să ducă la îndeplinire obiectivul înscris în Constituția R. Moldova de a duce țara în Uniunea Europeană”.
În cadrul primei ședințe, liderul PAS, Igor Grosu, a fost reales în funcția de președinte al Parlamentului pentru un nou mandat. Candidatura sa a fost susținută prin votul a 55 de deputați PAS.
Igor Grosu, președintele Parlamentului: „Avem o șansă unică – să devenim Parlamentul Integrării Europene. Este datoria generației noastre să nu pierdem această șansă. Pentru următorii ani, ne angajăm să ridicăm standardele de viață, să modernizăm instituțiile și să facem investiții pentru a asigura creștere economică”.
Tot la prima ședință au fost constituite șase fracțiuni parlamentare. Fracțiunea PAS, care deține majoritatea în legislativ, va fi condusă de Doina Gherman. Fracțiunea Socialiștilor îl va avea în calitate de lider pe Igor Dodon, iar fracțiunea Comuniștilor va fi condusă de Diana Caraman. Vasile Tarlev, ales pe lista Blocului „Patriotic”, a rămas pe dinafara fracțiunilor și a anunțat că va fi deputat neafiliat. Fracțiunea parlamentară „Alternativa” va fi condusă de Gaik Vartanean, iar fracțiunea „Partidul Nostru” îl va avea drept președinte pe Renato Usatîi. Fracțiunea constituită de parlamentarii aleși pe lista partidului „Democrația Acasă” va fi condusă de Vasile Costiuc. Ziarul de Gardă a participat la ședința de constituire a noului Legislativ și a discutat cu câțiva dintre aleșii poporului.
Cinci deputați din noul Legislativ sunt vizați în dosare penale, a dezvăluit Ziarul de Gardă într-un articol publicat recent. Deputații care vor fi nevoiți să-și împartă timpul între ședințele parlamentare și cele de judecată sunt Igor Dodon, Marcel Cenușă, Alexandr Stoianoglo și Vasile Costiuc. Un alt deputat, Renato Usatîi, este cercetat penal în Rusia, conform anunțurilor autorităților ruse. Mai multe detalii despre „fracțiunea” deputaților cu probleme penale puteți citi pe zdg.md.
Tot în această săptămână, președinta Maia Sandu a invitat fracțiunile și grupurile parlamentare la consultări pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. Întrevederile au avut loc joi și vineri la sediul administrației prezidențiale de la Chișinău.
Primii care au discutat cu șefa statului au fost reprezentanții partidului „Democrația Acasă”, care și-au exprimat, citez „dezacordul și indignarea față de practicile inacceptabile ale Președinției”. Liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a spus că formațiunea are un candidat, dar rămâne „realistă”. Blocul „Alternativa” va decide dacă susține Guvernul doar după prezentarea programului de guvernare. Socialiștii au anunțat că nu vor sprijini niciun guvern al majorității, iar comuniștii au refuzat discuțiile. După consultările cu fracțiunile parlamentare, președinta Maia Sandu a semnat vineri decretul prin care l-a desemnat pe Alexandru Munteanu drept candidat la funcția de prim-ministru. În perioada următoare, acesta va prezenta Parlamentului echipa guvernamentală și programul de guvernare, pentru a solicita votul de încredere și învestirea noului Guvern.
Oligarhul Vladimir Plahotniuc, vizat în dosarul „Frauda bancară”, va rămâne în arest în Penitenciarul nr. 13 pentru încă 30 de zile. Decizia a fost pronunțată luni de Judecătoria Chișinău, care a admis demersul procurorilor. Acuzatorii de stat au declarat în instanță că Plahotniuc s-a eschivat de la justiție timp de șase ani, utilizând mai multe identități false, lucru care s-ar putea repeta în cazul eliberării din arest preventiv. De cealaltă parte, unul dintre avocații lui Plahotniuc a susținut că argumentele invocate de procurori sunt „nejustificate și lipsite de temei”. Vladimir Plahotniuc nu s-a prezentat nici de această dată în fața judecătorilor. Acesta este cercetat în cadrul mai multor dosare penale deschise pentru crearea și conducerea unei „organizații criminale”, escrocherie și spălarea banilor în proporții deosebit de mari.
Avem noutăți și din dosarul de îmbogățire ilicită și trafic de influență al lui Constantin Țuțu, ex-deputat democrat. Pe 20 octombrie, fostul sportiv a fost adus silit în fața instanței. Acesta a cerut examinarea dosarului în absența sa, însă a evitat să spună din ce motive, susținând că „este prea multă presă”. Constantin Țuțu a fost arestat alături de Vladimir Plahotniuc în Grecia, pe 22 iulie. După eliberare, acesta s-ar fi ascuns o perioadă în regiunea transnistreană, apoi a fost luat în custodia autorităților de la Chișinău în timp ce încerca să intre în țară printr-un punct de trecere de la frontiera cu Ucraina. Țuțu este cercetat penal în R. Moldova pentru trafic de influență, escrocherie și îmbogățire ilicită. Dosarele au fost comasate într-un singur caz, examinat în prezent la Judecătoria Chișinău.
Organele de drept au efectuat pe 22 octombrie percheziții în mai multe localități din raioanele Hîncești, Ialoveni și Cimișlia. Acțiunile au avut loc în cadrul unei cauze penale care se referă la delapidarea averii străine și fals în acte publice și vizează șapte persoane publice din cadrul unui ocol silvic subordonat Întreprinderii de Stat „Hîncești-Silva”. Conform CNA, funcționarii ar fi organizat angajări fictive ale unor lucrători sezonieri, inclusiv rude și persoane aflate peste hotare. Salariile calculate și achitate în numele lor ar fi fost însușite de conducerea ocolului silvic. Prejudiciul estimat de oamenii legii se ridică la circa 466 de mii de lei. Totodată, persoanele vizate sunt bănuite de înstrăinarea ilicită a masei lemnoase, fără documente contabile sau prin reutilizarea acelorași facturi fiscale, în scopul însușirii mijloacelor bănești obținute din vânzări. În timpul descinderilor, organele de drept au ridicat peste 100 de mii de euro, 680 de mii de lei, 17 carduri bancare și alte obiecte relevante pentru anchetă. Cele șapte persoane au fost recunoscute în calitate de bănuiți și sunt cercetate în stare de libertate.
Descinderi au avut loc și într-un dosar penal ce vizează posibile acte de corupție comise de persoane implicate în procesul de implementare și aplicare a amnistiei acordate cu prilejul marcării a 30 de ani de la proclamarea independenței R. Moldova, precum și în legătură cu aplicarea unor prevederi ale Codului Penal care au determinat eliberarea din detenție a mai multor persoane condamnate la închisoare pe viață. În urma acestor acțiuni, au fost ridicate mai multe documente și obiecte relevante pentru desfășurarea anchetei. La începutul lunii aprilie 2025, în spațiul public a izbucnit un scandal legat de unele modificări legislative, făcute în 2022, care au permis eliberarea din penitenciar a unor interlopi condamnați la detenție pe viață, printre care Iurie Radulov alias „Babior”, care a reușit să fugă din R. Moldova, fiind între timp localizat de oamenii legii. Ulterior, fostul procuror general Ion Munteanu a depus o sesizare la Curtea Constituțională, iar magistrații Înaltei Curți au declarat drept neconstituționale toate modificările efectuate la Legea amnistiei.
Aplicarea taxei pe valoare adăugată pentru importul autoturismelor în R. Moldova va fi amânată până la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut luni de către deputatul PAS Radu Marian. Decizia privind introducerea acestui regim de impozitare a fost adoptată acum doi ani și urma să intre în vigoare pe 1 ianuarie 2026, în vederea alinierii la standardele europene. Potrivit lui Marian, amânarea este determinată de faptul că, deși s-au înregistrat unele progrese, în continuare există riscuri legate de estimarea corectă a valorii unităților de transport.
Agresiunea rusă împotriva Ucrainei continuă. În această săptămână, armata lui Putin a efectuat un atac masiv cu drone asupra orașului Harkiv. Una dintre dronele rusești a lovit o grădiniță, aproximativ 50 de copii au reușit să fie însă evacuați la timp. În urma bombardamentelor din regiune, un bărbat și-a pierdut viața, iar alte nouă persoane au fost rănite. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că „nu există nicio justificare pentru un asemenea atac și nici nu va exista vreodată”. Pe 23 octombrie, Uniunea Europeană a adoptat al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând băncile rusești, exporturile de mărfuri și gazul natural lichefiat. În aceeași zi, președintele american Donald Trump a impus pentru prima dată în cel de-al doilea mandat sancțiuni legate de războiul din Ucraina, vizând companiile petroliere Lukoil și Rosneft.
Iarna trecută, Rusia și regimul separatist de la Tiraspol au lăsat locuitorii din stânga Nistrului în beznă și frig mai bine de o lună. Această toamnă a început cu sistări de apă caldă și scumpiri la rafturile din rețeaua de supermarketuri „Sheriff”, care deține monopolul în regiune. După ani de zile în care locuitorii din dreapta Nistrului, aflați în apropiere de regiunea transnistreană, mergeau acolo pentru produse mai ieftine, acum unele alimente au ajuns să coste cu 25-40% mai mult decât pe malul drept. Astfel, de mai bine de jumătate de an, unii locuitori ai orașului Rîbnița fac naveta la Rezina pentru a-și umple pungile cu produse alimentare. ZdG a trecut Nistrul și a analizat ce oferă la raft holdingul „Sheriff” și care este opinia localnicilor despre starea economiei transnistrene în această perioadă.
