Ministerul Justiției explică foile de parcurs în justiție: ce acțiuni trebuie să întreprindă R. Moldova pentru a deschide negocierile de aderare cu Uniunea Europeană
Pentru a avansa în discuțiile de aderare cu Uniunea Europeană, Comisia Europeană (CE) a propus, iar R. Moldova și-a asumat o serie măsuri menite să contribuie la creșterea standardelor în diferite domenii. În urma sesiunilor de screening bilateral, adică a evaluării compatibilității legislației noastre cu cea a UE, dar și în rezultatul multiplelor discuții cu reprezentanții Comisiei, au fost elaborate așa-numitele foi de parcurs. Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției (MJ), aceste documente constituie „un criteriu de referință în procesul de aderare a R. Moldova și vor fi documentele strategice menite să asigure măsurile de ordin legislativ și instituțional esențiale în procesul de integrare”.
MJ, care vine cu mai multe precizări în legătură cu aceste documente, susține că îi revine rolul de coordonator al procesului de elaborare și monitorizare a implementării a două foi de parcurs:
Funcționarea Instituțiilor democratice și Statul de Drept se referă la principiile fundamentale ale unei guvernanțe democratice: „instituții și procese democratice, alegeri libere și corecte, transparență în finanțarea partidelor și a campaniilor electorale, un Parlament eficient și integru, mediu favorabil pentru activitatea societății civile și implicarea activă a acesteia în procesele decizionale”.
„R. Moldova trebuie să îmbunătățească capacitățile funcționale ale Comisiei Electorale Centrale, să asigure mecanisme fiabile care vor elimina factorii coruptibili în exercițiile electorale, vor combate finanțarea ilegală a campaniilor electorale și contracara dezinformarea, dar și alte măsuri care se referă la capacitatea de investigare a corupției politice. În ceea ce privește funcționarea Parlamentului, au fost stabilite trei obiective strategice, care includ măsuri pentru creșterea eficacității prin transparența procesului legislativ și a activității parlamentare, precum și consolidarea mecanismelor de integritate în raport cu deputații.
Pentru un sistem de guvernare în care instituțiile să funcționeze în conformitate cu procesele și normele democratice, atât la nivel național, cât și în interacțiunea cu alte state membre ale Uniunii Europene, țara noastră trebuie să creeze un mediu operațional sigur apărătorilor drepturilor omului și altor reprezentanți ai societății civile”, susțin reprezentanții Ministerului.
Cealaltă foaie de parcurs vizează Statul de Drept, și cuprinde acțiuni ce se referă atât la capitolul 23 „Sistemul judiciar și drepturi fundamentale”, coordonat de MJ, cât și la capitolul 24 „Justiție, libertate și securitate”, coordonat de Ministerul Afacerilor Interne. Capitolul 23 este orientat pe trei mari dimensiuni: sistemul judiciar, lupta împotriva corupției și drepturile fundamentale.
„Pentru sistemul judiciar este necesar finalizarea exercițiului de vetting, numirea judecătorilor la Curtea Supremă de Justiție, operaționalizarea activității colegiilor de selecție și evaluare și cel disciplinar al judecătorilor și procurorilor, îmbunătățirea sistemelor digitale judiciare, creșterea ratei de executare a hotărârilor judecătorești, precum și îmbunătățirea calității instruirii juridice, în special în materia dreptului UE.
În ceea ce privește combaterea corupției, măsurile se vor axa pe alinierea cadrului normativ național la standardele Uniunii Europene, pe consolidarea capacităților instituțiilor cu competențe în prevenirea și combaterea corupției, pe instituirea unor protecții juridice solide și a unor mecanisme de sprijin pentru avertizorii de integritate, astfel încât aceștia să fie încurajați să denunțe actele de corupție.
Pe dimensiunea drepturilor fundamentale sunt prevăzute măsuri orientate spre consolidarea instituțiilor naționale responsabile de protecția drepturilor omului, asigurarea procedurilor penale echitabile și efective, protecția drepturilor copilului, a persoanelor cu dizabilități și a victimelor violenței în familie. Totodată, sunt indicate acțiuni care să contribuie la îmbunătățirea condițiilor de detenție și eradicarea relelor tratamente în instituțiile penitenciare, protejarea libertății de întrunire și de exprimare, protecția datelor cu caracter personal, asigurarea egalității și combaterea discriminării, dar și alte măsuri care vor asigura faptul că cetățenii moldoveni se bucură de aceleași drepturi și libertăți ca și cei din statele membre ale UE”, subliniază MJ.
Potrivit MJ, implementarea acestor reguli ale UE vor contribui semnificativ la îmbunătățirea actului de justiție și a drepturilor omului în R. Moldova.
