Detalii despre drona cu explozibil căzută într-o localitate din Ștefan Vodă, trei ani de închisoare pentru Dorin Damir și ce spun autoritățile despre presupusul „agent al serviciilor speciale din R. Moldova” reținut la Moscova | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
O dronă rusească încărcată cu explozibil a căzut într-o curte din raionul Ștefan Vodă. Cum au tratat autoritățile noastre subiectul, vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi vorbim despre condamnarea la închisoare a lui Dorin Damir, finul de cununie al lui Vladimir Plahotniuc, dar și despre presupusul „agent al serviciilor speciale din R. Moldova” reținut la Moscova.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
O dronă rusească de model Gheran-2 a fost depistată, joi dimineață, în curtea unei locuințe nelocuite din satul Crocmaz, raionul Ștefan Vodă. Autoritățile de la Chișinău au precizat că aparatul avea o lungime de aproximativ 2,5 metri, era activ și conținea un dispozitiv explozibil. Ulterior, specialiștii au dezamorsat explozibilul dronei, toți localnicii fiind evacuați din apropiere. Ministerul de Externe a denunțat repetat războiul de agresiune purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, menționând că acesta afectează grav securitatea regională. Incidentul a fost comentat și de președinta Maia Sandu.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „Vom continua să ne consolidăm capacitatea de protecție a spațiului aerian. Nu este simplu, pentru că, după ce a început acest război al Rusiei împotriva Ucrainei, toate țările încearcă să achiziționeze asemenea echipamente, iar cererea este mai mare decât oferta”.
Autoritățile îndeamnă în continuare oamenii, în cazul identificării unor obiecte similare, să nu le atingă sau să nu încerce să le transporte, pentru că prezintă pericol. În cazul în care găsiți un aparat de zbor, anunțați imediat Poliția la 112.
În cadrul unei conferințe de presă din 22 ianuarie, președinta R. Moldova a prezentat prioritățile instituției prezidențiale pentru 2026. Printre obiectivele principale se numără continuarea eforturilor de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană, întărirea relațiilor cu România și NATO, modernizarea armatei, reforma justiției și creșterea siguranței copiilor.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „Cel mai important parteneriat pentru noi este Uniunea Europeană. Aderarea la UE reprezintă cea mai realistă strategie de supraviețuire și dezvoltare a R. Moldova ca parte a lumii libere. Fereastra de oportunitate pentru realizarea acestui proiect este limitată și trebuie valorificată în mod prioritar”.
În această săptămână, agenția de presă RIA, controlată de Kremlin, a relatat că un presupus „agent al serviciilor speciale din R. Moldova” ar fi fost reținut de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei, iar pe numele său a fost deschis un dosar penal. Presa afiliată Kremlinului a publicat și un videoclip în care presupusul agent susține că ar fi fost contactat de un angajat al Serviciului de Informații și Securitate al R. Moldova. La scurt timp, agenția IPN din R. Moldova a scris, pe surse, că presupusul agent ar fi Serghei Mișin, unul dintre fondatorii partidului pro-rus „Renaștere”, afiliat lui Ilan Șor, și fost consilier pentru relații interetnice al fostului președinte Igor Dodon. Potrivit IPN, reținerea lui Mișin la Moscova ar fi legată de „o reglare de conturi între gruparea Șor și alți aliați ai Kremlinului din R. Moldova”. Ulterior, într-un comentariu pentru ZdG, Serviciul de Informații și Securitate al R. Moldova a respins acuzațiile venite din partea rușilor, calificându-le drept nefondate și „o tentativă de manipulare a opiniei publice și de tensionare a situației regionale”. Serghei Mișin este fiul lui Vadim Mișin, fost deputat comunist și fost vicepreședinte al parlamentului în perioada comunistă. În 2012, acesta a plecat de la comuniști la partidul pro-rus Renaștere. În 2016 a încetat din viață.
Oligarhul Vladimir Plahotniuc, judecat în dosarul „Frauda bancară”, rămâne încă 30 de zile în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13. Hotărârea a fost pronunțată pe 21 ianuarie de magistrații Judecătoriei Chișinău, în lipsa inculpatului, care a refuzat să fie adus în fața instanței. Procurorul de caz, Alexandru Cernei, a motivat solicitarea de prelungire a arestului prin faptul că Plahotniuc s-a sustras justiției timp de șase ani, folosind mai multe identități false, risc ce ar putea persista. În replică, avocații lui Plahotniuc au catalogat decizia drept „o ilegalitate crasă, care nu are la bază nicio probă”.
Vladimir Plahotniuc ar putea fi cercetat și pentru fals în acte. Procurorul Alexandru Cernei a anunțat că „pe faptul confecționării, deținerii, utilizării actelor cu identitate falsă”, a fost inițiat un proces penal. Potrivit acuzării, cauza a fost pornită în baza documentelor ridicate de poliția elenă din vila de lux închiriată de Plahotniuc în Grecia. Avocatul lui Vladimir Plahotniuc, Lucian Rogac, consideră inițierea procesului ca fiind ilegală. În iulie 2025, după reținerea lui Vladimir Plahotniuc și Constantin Țuțu în Grecia, locuința închiriată de aceștia a fost percheziționată de poliția elenă. Oamenii legii au găsit 155 de mii de euro, 17 pașapoarte și cărți de identitate emise de mai multe țări, dispozitive de stocare a datelor și mai multe obiecte de lux.
Dorin Damir, unul dintre finii de cununie ai lui Plahotniuc, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare în dosarul privind angajările fictive de la Ministerul Afacerilor Interne, fiind găsit vinovat de abuz în serviciu și fals în acte. Aceeași pedeapsă, de câte trei ani de închisoare cu executare, a fost aplicată și celorlalți doi inculpați din dosar: Alexandru Pînzari, șef al Inspectoratului General al Poliției în perioada în care Damir a fost „recrutat” în calitate de „agent sub acoperire”, și Valeriu Cojocaru, șeful Direcției nr. 5, structura care l-a angajat pe Damir. La scurt timp după pronunțarea sentinței, Dorin Damir a fost reținut, în timp ce ceilalți doi inculpați se aflau încă în libertate, vineri. Procurorii susțin că, în 2017, Dorin Damir a fost angajat fictiv într-o subdiviziune specializată a Poliției, iar ceilalți doi inculpați ar fi pus la cale această angajare prin încălcarea prevederilor legale. Mai multe detalii aflați de pe zdg.md.
Între timp, episodul Victoriabank din dosarul „Frauda bancară”, în care este vizată și fosta președintă a băncii, Natalia Politov-Cangaș, a fost repartizat spre examinare unui complet de judecată format din trei magistrate. Completul este prezidat de Ana Cucerescu, judecătoarea care a condamnat-o la închisoare pe Evghenia Guțul. Din complet mai fac parte judecătoarele Liliana Cușcă și Olga Bejenari, cea care a condamnat-o la închisoare pe Marina Tauber. Prima ședință de judecată în acest dosar este programată pentru 5 februarie 2026.
Procurorul anticorupție din cadrul Oficiului Sud, Lilian Lungu, suspendat în prezent din funcție, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru infracțiunile de tragere cu bună-știință la răspundere penală a unei persoane nevinovate și amestec în actul de justiție, comise în două episoade. Hotărârea a fost pronunțată pe 20 ianuarie. Potrivit acuzării, în decembrie 2015, inculpatul i-ar fi cerut șefului Serviciului de investigare a fraudelor economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Cantemir să înceteze un proces contravențional inițiat în urma unui control la o stație PECO din orașul Cantemir.
După ce polițistul a refuzat categoric să înceteze procedura, procurorul a pornit o cauză penală pe numele acestuia, invocând o pretinsă depășire a atribuțiilor de serviciu. Dosarul a ajuns în judecată, iar persoana vizată a fost achitată de toate instanțele naționale, care au constatat că polițistul a acționat în limitele atribuțiilor funcționale și ale Codului contravențional. Într-un alt episod, urmărind să împiedice examinarea obiectivă a unei cauze penale aflate pe rolul Judecătoriei Cahul, procurorul ar fi întreprins demersuri pentru înlăturarea avocatului ales prin contract de inculpat. Acțiunile ar fi vizat compromiterea imaginii apărătorului, inclusiv prin tentativa de inițiere a unui dosar penal pe numele acestuia. Sentința nu e definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel Sud.
Executorul judecătoresc Alexandru Tcacenco, vizat în investigația ZdG „Licitații cu iz penal pe strada executorului «cu nouă vieți»”, a fost recunoscut vinovat de depășirea atribuțiilor de serviciu în dosarul ce vizează transmiterea ilegală în proprietate privată a patru terenuri municipale din Chișinău. Cu toate acestea, el nu va fi tras la răspundere penală, întrucât a intervenit termenul de prescripție. Judecătorii Curții Supreme de Justiție au constatat că instanța de apel a comis „erori grave” în 2023 când l-a achitat pe Alexandru Tcacenco. Mai multe detalii la subiect, găsiți pe zdg.md.
Un bărbat din Șoldănești a fost reținut pe 20 ianuarie după ce ar fi cerut 50 de mii de euro pentru influențarea soluționării unui dosar de trafic de ființe umane. Potrivit anchetei, acesta ar fi promis să intervină pentru eliberarea unui învinuit aflat în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13 și pentru a evita tragerea sa la răspundere penală. Centrul Național Anticorupție a anunțat că, în acest caz, au fost efectuate mai multe acțiuni procesual-penale pentru stabilirea tuturor circumstanțelor.
Comisia Europeană a repartizat opt milioane de euro pentru proiecte umanitare din R. Moldova. Totodată, 145 de milioane de euro au fost direcționate pentru acoperirea necesităților umanitare ale Kievului, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Într-un comunicat, Comisia Europeană subliniază că, în pofida presiunilor fără precedent asupra dreptului umanitar, Uniunea Europeană își reafirmă angajamentul de a oferi sprijin persoanelor aflate în dificultate, indiferent de locul în care se află.
Campania electorală s-a încheiat odată cu alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, însă în spațiul online al R. Moldova lupta pentru influențarea opiniei publice continuă. O analiză a sute de comentarii de pe pagina de Facebook a Ziarului de Gardă arată o rețea sofisticată de conturi false, care publică mesaje generate cu ajutorul inteligenței artificiale, cu multiple indicii că sunt coordonate dintr-un centru unic. Comentariile lansează și mențin în actualitate teme politice și narațiuni de dezinformare, chiar și acolo unde subiectul nu are nicio legătură cu politica. Marea majoritate a „autorilor” acestor comentarii au profiluri nou-create și ies în evidență prin numele pe care le poartă, improprii celor întâlnite în R. Moldova. Mai multe detalii la subiect găsiți pe zdg.md.
Criza energetică din Ucraina se adâncește. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a îndemnat locuitorii să părăsească orașul dacă au posibilitatea, din cauza situației critice. Oficialul a precizat că, în ianuarie, aproximativ 600 de mii de persoane au plecat din capitala ucraineană după ce au rămas fără apă, încălzire și electricitate. Între timp, din Kosteantînivka, regiunea Donețk, vin imagini emoționante. O vârstnică a scris pe zăpadă un mesaj în care cerea pâine. Un operator ucrainean de drone a văzut mesajul și, după ce a primit permisiunea de la echipa sa, i-a livrat alimente femeii. Ulterior, un nou mesaj a apărut în zăpadă: „Mulțumesc”.
Joi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a participat la Forumul Economic de la Davos, unde s-a întâlnit cu președintele american Donald Trump. Liderul de la Kiev a catalogat discuția, care a durat aproximativ o oră, drept una pozitivă. În cadrul discursului său, Zelenski a anunțat demararea unei întâlniri trilaterale între reprezentanți ai Statelor Unite, Europei și Rusiei, care a debutat vineri în Emiratele Arabe Unite, și a cerut liderilor europeni să acționeze mai ferm. Tot joi, marina franceză a interceptat în Marea Mediterană un petrolier rus suspectat că face parte din flota fantomă care permite Rusiei să exporte petrol în ciuda sancțiunilor. Volodimir Zelenski a salutat operațiunea, calificând-o drept „o hotărâre necesară”.
Scriitorul și analistul politic Nicolae Negru a fost invitatul Nataliei Zaharescu la Podcast ZdCe pentru a discuta despre declarația președintei Maia Sandu referitoare la unirea Republicii Moldova cu România. Analistul subliniază că „unirea nu este interzisă de Constituție”, dar că este necesară organizarea unui referendum. Urmăriți în continuare un fragment din podcast.
Întregul episod al podcastului e de găsit pe canalul Ziarului de Gardă de pe youtube. Iar duminică, 25 ianuarie, publicăm un nou episod. Ivitata acestei ediții este Ambasadoarea Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piórko. Veți afla la ce etapă se află în prezent negocierile privind integrarea europeană și când ar putea deveni R. Moldova parte a UE.
