Conectarea R. Moldova la SEPA | Detalii despre judecătorii care vor examina unul dintre dosarele lui Plahotniuc | Guțul rămâne după gratii | Două investigații jurnalistice, la baza excluderii din alegeri a partidului lui Furtună | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
R. Moldova este, oficial, conectată la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA). Ce înseamnă acest lucru pentru sistemul financiar național, dar și pentru cetățeni, vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi vorbim despre completul de judecată care va examina unul dintre dosarele lui Vladimir Plahotniuc, dar o să vă spunem și de ce oligarhul vrea „o încăpere specială în penitenciar”.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
R. Moldova a devenit, la data de 6 octombrie, membru operațional al Zonei Unice de Plăți în Euro, pe scurt SEPA. Acest lucru permite efectuarea transferurilor în euro într-un mod mai rapid și cu tarife mai mici, în funcție de serviciile oferite de băncile participante. Potrivit Guvernatoarei Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, aderarea R. Moldova la SEPA reprezintă o confirmare a parcursului european al țării și transmite un mesaj de încredere pentru investitori.
Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei: „Transferurile în euro se fac acum mai simplu și mai avantajos, cu comisioane mult mai mici. Ce se schimbă pentru moldoveni? În primul rând, costurile, care se reduc semnificativ: un transfer care până ieri putea avea un comision de până la 200 de euro va costa, odată cu aderarea la SEPA, câțiva euro, chiar și zero euro”.
În prezent, opt bănci comerciale din R. Moldova au obținut statutul de Participant SEPA și sunt capabile să efectueze plăți în euro conform acelorași standarde aplicate în Uniunea Europeană. Zona SEPA cuprinde 41 de țări, inclusiv 27 de state membre ale UE. R. Moldova a început procesul de aderare la această zonă pe 30 ianuarie 2024.
În această săptămână, Comisia Electorală Centrală a aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Conform documentului, pe listele electorale au fost înscriși peste 2,7 milioane de cetățeni, însă la vot s-au prezentat 1,6 milioane de alegători. CEC a constatat că cinci concurenți electorali au depășit pragul minim de reprezentare, astfel că, în noul Parlament, Partidul Acțiune și Solidaritate va deține 55 de mandate, blocul „Patriotic” – 26 de mandate, blocul electoral „Alternativa” – 8 mandate, iar Partidul Nostru și Partidul „Democrația Acasă” – câte 6 mandate. Comisia a transmis Curții Constituționale documentele electorale necesare pentru confirmarea rezultatelor alegerilor din 28 septembrie și validarea mandatelor deputaților aleși. Pronunțarea legalității acestora urmează să aibă loc joi, 16 octombrie.
Ion Ceban, unul dintre liderii blocului electoral „Alternativa” și primul pe lista candidaților la alegerile parlamentare din 28 septembrie, a anunțat că renunță la mandatul de deputat și va continua să exercite funcția de primar general al municipiului Chișinău.
Ion Ceban, primarul municipiului Chișinău: „Mergem în Parlament cu o echipă de oameni foarte pregătiți, iar eu rămân să fiu primar, așa cum v-am promis. Avem de făcut multe lucruri importante pentru municipiul Chișinău”.
În urma alegerilor parlamentare din 28 septembrie, blocul „Alternativa” a obținut opt mandate de deputat. Astfel, în noul Parlament vor accede Alexandr Stoianoglo, Ion Chicu, Marc Tkaciuk, Gaik Vartanean, Liliana Iaconi, Olga Ursu, Gabriela Cuneva și Angela Cutasevici.
Serviciul de Informații și Securitate a constatat că Victoria Furtună ar fi cerut și primit circa 350 de mii de euro de la o persoană apropiată fugarului penal Ilan Șor pentru a acoperi cheltuielile formațiunii în campania electorală. Informația se regăsește în hotărârea Curții de Apel Centru prin care partidul „Moldova Mare”, condus de Furtună, a fost scos din cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. La baza excluderii partidului din alegeri stă inclusiv investigația sub acoperire a ZdG „Armata digitală a Kremlinului”, dar și o sesizare depusă de Tudor Ulianovschi, președintele Partidului Social Democrat European, care a făcut referire la o investigație realizată de jurnaliștii de la portalul „NordNews”. Mai multe detalii despre motivele care au stat la baza deciziei instanței găsiți pe zdg.md. Între timp, un șir de documente au fost scurse în spațiul public, printre care mai multe schimburi de mesaje, rapoarte financiare sau bilete avia, atribuite liderei partidului „Moldova Mare” și unor persoane din Federația Rusă. Acestea dezvăluie cum ar fi fost pusă pe roate, cu bani rusești și curatori apropiați Kremlinului, o așa-numită formațiune „pro-europeană” în acte, a cărei lideră declarată este Victoria Furtună.
Miercuri, 8 septembrie, a avut loc prima ședință de judecată în „Frauda bancară”, ce îl vizează pe Vladimir Plahotniuc. Dosarul a fost repartizat spre examinare unui complet format din trei judecători: Sergiu Stratan, Olga Bejenari și Ana Cucerescu. Judecătoarea Olga Bejenari a devenit cunoscută în spațiul public după ce a pronunțat achitarea inculpaților în cazul omorului de la Atrium. Tot ea a condamnat-o recent pe deputata Marina Tauber la 7 ani și 6 luni de închisoare în dosarul legat de finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”, deși procurorii solicitaseră o pedeapsă de 13 ani de închisoare. În luna decembrie 2024, magistrata a respins cererea procurorilor de prelungire a interdicției de a părăsi țara impusă Marinei Tauber, susținând că aceasta manifestă un „comportament exemplar”. Judecătoarea Ana Cucerescu a devenit cunoscută în spațiul public în urma pronunțării a două sentințe în dosare de rezonanță. Este vorba despre condamnarea lui Iurie Roșca, în august 2024, la 6 ani de închisoare, precum și despre sentința la 7 ani de închisoare aplicată bașcanei Autonomiei Găgăuze, Evghenia Guțul, pronunțată pe 5 august 2025. În timp ce examina dosarul bașcanei, magistrata a fost ținta unor amenințări cu moartea, care au persistat mai multe luni.
Între timp, Plahotniuc refuză să se prezinte în fața instanței în dosarul „Frauda bancară” și vrea „o încăpere specială în penitenciar pentru a studia dosarul”. Iar Bașcana Evghenia Guțul, condamnată la 7 ani de închisoare, și Svetlana Popan, secretara fostului partid „Șor”, condamnată la 6 ani de închisoare, rămân după gratii. Aceasta este decizia judecătorilor Curții de Apel Centru, care au respins solicitările avocaților privind eliberarea lor din arest.
Pretora sectorului Ciocana, Sinilga Școlnic, și șeful adjunct suspendat al Inspectoratului de Poliție Ciocana, Pavel Todica, au fost achitați de prima instanță în dosarul de corupere pasivă. Decizia a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău. Inițial, cei doi au fost acuzați că ar fi solicitat de la mai mulți agenți economici sume cuprinse între 5 mii și 10 mii de lei, în schimbul eliberării avizelor favorabile sau pentru prelungirea schemelor de amplasare a unităților comerciale. Detalii găsiți pe zdg.md.
Președintele oficiului teritorial Florești al fostului partid „Șor” va fi judecat pentru complicitate la acceptarea finanțării ilegale a fostei formațiuni politice din partea unui „grup criminal organizat”. Procurorii anticorupție au anunțat joi că au transmis dosarul în instanță. Potrivit autorităților, în perioada iulie – octombrie 2022, inculpatul a coordonat activitatea organizației teritoriale din Florești, deși cunoștea că partidul era finanțat de „un grup criminal organizat”. ZdG a constatat că persoana vizată este Moscalu Egor. Acesta nu și-a recunoscut vinovăția.
În această săptămână, Guvernul R. Moldova a aprobat o măsură provizorie de protecție comercială a pieței interne, care constă în suspendarea temporară a scutirii de taxe vamale pentru importurile de zahăr alb din sfeclă, originar din Serbia, în cazul în care este depășită cota de 1000 de tone. Această decizie va fi aplicată timp de 200 de zile și, potrivit autorităților, a fost adoptată drept urmare a dezechilibrului generat în 2025 de importurile de zahăr la prețuri mai mici decât costurile interne de producție.
Începând cu 1 martie 2026, certificatul de concediu medical va fi eliberat în format digital, de către medicii de familie sau specialiștii de profil, și va putea fi accesat online. La solicitare, acesta va putea fi acordat și în format tipărit, însoțit de un cod QR, care va permite verificarea autenticității. O decizie în acest sens a fost aprobată miercuri de Guvern. Documentul mai prevede că persoanele asigurate, angajatorii și prestatorii de servicii medicale vor avea acces digital la certificatele medicale prin intermediul unor platforme guvernamentale, precum aplicația EVO. Conform autorităților, în fiecare an, în R. Moldova sunt emise peste 420 de mii de certificate de concedii medicale, iar tipărirea acestora costă, anual, peste 1,4 milioane de lei.
Pe plan extern, vă aducem la cunoștință faptul că Israelul și gruparea teroristă „Hamas” au ajuns la un acord pentru încetarea focului în Fâșia Gaza, la doi ani de la izbucnirea conflictului. Anunțul a fost făcut miercuri seară de președintele american Donald Trump, care s-a declarat „mândru” că cele două părți „au acceptat prima fază” a planului său de pace. Acordul prevede eliberarea tuturor ostaticilor și retragerea trupelor israeliene. Înțelegerea a fost salutată de liderii mondiali.
Războiul din Ucraina continuă. Zilnic, forțele ruse atacă civili și locuințe ale acestora. Atacurile se soldează, aproape de fiecare dată, cu morți și răniți. În ultimele zile, forțele ucrainene au început să lovească obiective energetice din Belgorod drept răspuns la bombardamentele rusești. Colonelul în rezervă al Forțelor Armate ale Ucrainei, Roman Svitan, a declarat pentru un post de televiziune ucrainean că, pentru a opri atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, mai ales în pragul iernii, ar fi eficientă aplicarea unor lovituri asupra orașelor rusești care să se oglindească.
