Principală  —  Blog  —  Diaspora   —   „Apărarea totală” într-o țară în…

„Apărarea totală” într-o țară în care timp de 200 de ani este pace. Lecția suedeză de pregătire pentru crize

Lecția suedeză de pregătire pentru crize, explicată de Christian Ovidiu Cemîrtan, masterand la Universitatea de Apărare din Suedia

Într-o țară europeană în care timp de două secole se menține pacea, alarmele sună de câteva ori pe an, fiecare familie știe de ce are nevoie pentru a supraviețui cel puțin șapte zile fără electricitate, apă curentă sau magazine deschise, iar rețeaua de adăposturi în caz de război este una dintre cele mai dense din lume. Este vorba despre Suedia, a cărei filosofie – „Dacă vrei pace, pregătește-te de război”,  înseamnă o strategie prin care întreaga societate este pregătită să reziste și să funcționeze în timpul oricărei crize majore militare sau nemilitare: atacuri cibernetice asupra băncilor sau rețelelor electrice, sabotarea cablurilor submarine, epidemii sau dezastre climatice extreme.

Sursa foto: centrumbalticum.org

În timp ce R. Moldova s-a gândit să lanseze o campanie de pregătire a populației în caz de criză la patru ani distanță de la începerea războiului, Suedia, stat membru al Uniunii Europene (UE) din 1995, a anticipat un astfel de scenariu în 2014, când Rusia a anexat Crimeea, și încă de atunci a intensificat treptat măsurile de pregătire militară și civilă, chiar dacă era un stat neutru și nu era amenințat direct.

Ce înseamnă o strategie de „apărare totală” și cum se învață reziliența, explică Christian Ovidiu Cemîrtan, în baza experienței de trai în Suedia pe parcursul ultimilor opt ani și a studiilor la Universitatea de Apărare din Suedia.

2018. Insula Gotland, Suedia 

Pe cea mai mare insulă suedeză și cea mai importantă piesă geostrategică a securității naționale revin garnizoanele militare permanente și aceasta se transformă într-o „fortăreață”.

Orașul medieval Visby, situat pe insula Gotland din Suedia, la Marea Baltică. Sursa foto: gotland.de

Se întâmplă după deteriorarea situației de securitate din Marea Baltică, cauzată de anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, când Suedia spune deschis că apărarea țării redevine o prioritate, iar autoritățile trebuie din nou să planifice cum funcționează societatea în stare de alertă ridicată și, în ultimă instanță, în caz de război.

Christian Ovidiu Cemîrtan analizează cooperarea în domeniul de apărare între R. Moldova și UE, în cadrul tezei de masterat la Universitatea de Apărare a Suediei. Anterior, a participat la organizarea proceselor electorale din R. Moldova și a activat la Ambasada R. Moldova în Suedia.

Anume pe Gotland, în 2018, emigrează familia lui Christian Ovidiu Cemîrtan. Avea 15 ani, o școală muzicală absolvită la Chișinău și pasiunea pentru dansuri populare.

Artistic s-a dezvoltat și în Suedia, urmând o școală de teatru, în același timp însă, a înțeles că piesele care cu adevărat rămân în istorie se joacă pe scena geopolitică a lumii, de aceea și-a luat licența în Științe Politice și Economie, iar în prezent face studii de masterat cu specializarea „Securitatea și Managementul Crizelor” la Universitatea Suedeză de Apărare, în Stockholm. 

Istoria formării lui Christian Ovidiu Cemîrtan în domeniul crizelor și apărării are drept reper  prima sa zi la școală suedeză, în toamna lui 2018.

„Prima mea zi de școală a fost, de fapt, o escapadă cu toată clasa în natură, unde am fost învățați cum să facem focul, cum să creăm un cort în natură din lemne și frunze, altfel spus, din materialele pe care le aveam la îndemână într-o pădure. Gotland este o insulă cu floră și faună diversă, stânci, de aceea, de la o vârstă foarte fragedă, copiii sunt învățați cum să supraviețuiască dacă se află, spre exemplu, într-o pădure și nu au acces la electricitate și adăpost. Am fost foarte impresionat, foarte tare mi-a plăcut experiența și am înțeles cât de importante sunt aceste abilități într-o societate modernă, în care suntem atât de dependenți de telefoane, electricitate, Wi-Fi sau frigider. Din start am perceput că accentele în Suedia se pun într-un mod diferit decât în R. Moldova”, povestește Christian Ovidiu Cemîrtan și mai spune că ulterior a învățat la școală cum să acorde primul ajutor în caz de înec, cum să acționeze în tot felul de crize și cum să dezvolte o gândire critică.

ecțiile în natură din Suedia reprezintă un antrenament practic de autonomie și supraviețuire, prin care elevii învață să se descurce fără confortul modern în caz de criză. Sursa foto: skanskalandskap.se

Tânărul subliniază că a observat, pe de o parte, cum cetățenii sunt învățați să se descurce în viața de zi cu zi în caz de crize, iar pe de altă parte, a văzut „de aproape” cum statul suedez începea să se pregătească din punct de vedere al apărării, familia sa fiind stabilită cu traiul în vecinătatea bazei militare și de antrenamente de pe această insulă strategică.

Universitatea de Apărare din Stockholm

„Am decis că de la un stat UE care este atât de bine dezvoltat merită să învățăm anume lecțiile implementate cu succes în acest domeniu, care au generat 200 de ani de pace”, își explică tânărul decizia de a studia concomitent științele politice și economia la facultate.

Familiarizându-se cu practica Suediei de a gândi lucrurile sistemic, Christian Ovidiu Cemîrtan a ales să-și continue studiile la Universitatea de Apărare a Suediei, principalul centru intelectual și educațional în domeniul securității și apărării, care are un rol important în managementul crizelor, pregătirea instituțiilor, crearea legilor și mecanismelor de acționare, și include toate dimensiunile conceptului de „apărare totală”, de la inginerie până la securitatea pe internet.

„Am înțeles că suntem acum într-o situație geopolitică foarte, foarte tensionată în toată Europa. Cred că istoric noi o să ne uităm în spate, peste zeci de ani, și o să numim această perioadă una din cele mai importante perioade în formarea Europei și a noului sistem internațional”, susține Christian Ovidiu Cemîrtan, care scrie o teză de masterat la subiectul „Cooperarea în domeniul de apărare între R. Moldova și UE”, analizând cum R. Moldova poate să ofere un nou model de aderare la UE sau NATO, datorită acestor crize din estul Europei.

Totalförsvar [Apărare totală]

Pacea de astăzi a Suediei are un nume – „Apărarea totală” – o strategie de securitate națională care mobilizează întreaga societate, nu doar armata, pentru a pregăti și apăra țara în caz de război sau criză majoră. Strategia se bazează pe „descurajare prin reziliență”, altfel spus, pe convingerea că un potențial agresor va ezita să atace o țară a cărei populație și infrastructură nu pot fi paralizate ușor: societatea știe exact cum să reacționeze în orice scenariu de criză, iar instituțiile continuă să rămână funcționale.

Guvernul Sudeiei: „Apărarea totală a Suediei implică întreaga societate. Apărarea totală reprezintă ansamblul activităților necesare pentru a pregăti Suedia de război și cuprinde două domenii de activitate: apărarea militară și apărarea civilă”. Sursa imagine: government.se

„Suedia a înțeles că reziliența începe cu încrederea în stat, construită prin efort și comunicare constantă cu cetățenii. Nu poți construi peste noapte o societate pregătită pentru tot felul de crize. Nu se întâmplă ad-hoc, rapid, în timpul unei crize sau în timpul în care suntem vulnerabili. Suedia a înțeles și asta este lecția cea mai importantă: reziliența  se construiește în fiecare zi – în discuțiile cu elevii, în dezbaterile publice, în autorități prezente oricând, nu doar în situații tensionate. Este o unealtă care trebuie să fie mereu ascuțită, funcțională, accesibilă, să devină parte integrală a politicilor, a societății, a identității naționale”,  menționează Christian Ovidiu Cemîrtan și explică cum funcționează lucrurile la modul practic în Suedia.

Din 2018, Gotland, aflată în mijlocul Mării Baltice, are din nou prezență militară permanentă, cu recruți instruiți pe insulă. Sursa foto: forsvarsmakten.se

Cu origini în Al Doilea Război Mondial, strategia de „apărare totală” a fost reactivată începând cu 2015 și a presupus, în primul rând, trecerea de la o armată orientată spre misiuni internaționale la una concentrată pe apărarea națională și revenirea la serviciul militar obligatoriu, atât pentru bărbați, cât și pentru femei.

„Fiecare cetățean suedez care are 18 ani și acte în regulă primește un chestionar de recrutare și este obligat să-l completeze. În funcție de răspunsuri, autoritățile selectează cine merge la instruirea militară, care durează 11 luni Agenția pentru serviciul obligatoriu analizează foarte atent, din punct de vedere psihologic,  fiecare persoană și le selectează pe cele apte și pregătite să se confrunte cu situații dificile”, precizează Christian Ovidiu Cemîrtan. 

Din 2017, la fiecare sfârșit de septembrie are loc „Săptămâna de pregătire pentru criză”, când autoritățile, primăriile, școlile și ONG-urile organizează evenimente practice pentru cetățeni. Oamenii participă la cursuri de prim ajutor, învață cum să purifice apa, cum să gătească fără curent electric sau cum să își ajute vecinii în vârstă în cazul unei pene majore de curent. 

Periodic, municipalitățile, spitalele, operatorii de energie și echipele de salvare organizează exerciții de simulare a crizelor. În acest fel, angajații testează generatoarele de rezervă, sistemele alternative de comunicații și protocoalele de distribuție a apei cu cisterne, fără a opri serviciile pentru cetățeni. Consensul larg politic face ca măsurile să nu depindă de cine guvernează și ca responsabilitățile să fie împărțite, astfel încât funcționalitatea statului să nu fie afectată.

În 2018, Guvernul trimite către 4,8 milioane de gospodării broșura „Dacă vine criza sau războiul”, cu sfaturi concrete despre cum gospodăriile să se poată descurca pe cont propriu  cel puțin o săptămână fără curent electric, apă curentă, rețele mobile sau acces la magazine.

Trusa de pregătire pentru situații de urgență, conform recomandărilor din ghidul „Dacă vine criza sau războiul”. Sursa foto:radiosiljan.com

„Guvernul scrie explicit că persoanele care pot ar trebui să-și asigure singure necesarul de bază timp de o săptămână, fără sprijin public, ca resursele statului să ajungă la cei mai vulnerabili”, explică Christian Ovidiu Cemîrtan și adaugă că autoritățile recomandă ca broșura să se găsească în rucsacul de urgență, alături de documente, medicamente sau bani cash, deoarece conține toate informațiile și contactele utile. 

În 2020, Suedia organizează primul exercițiu național de apărare totală din ultimii 30 de ani. Respectiv, într-un scenariu de alertă ridicată, sunt testate lanțurile de decizie și cooperarea dintre autorități. Tot atunci, Guvernul își setează drept obiectiv să pregătească societatea pentru a gestiona cel puțin trei luni o criză gravă de securitate în Europa, având în vedere că o parte din acest timp poate fi război.

Iar cu câteva luni înainte de invazia Rusiei în Ucraina, Suedia formează Agenția de Apărare Psihologică. 

„Această agenție nouă coordonează apărarea psihologică a Suediei: identifică, analizează și contracarează influența informațională străină ostilă și dezinformarea și sprijină alte autorități, municipalități, companii și organizații. Statul investește în reziliența populației la manipulare. Este o lecție direct relevantă pentru R. Moldova”, consideră tânărul.

Suedia și Finlanda au transmis oficial cererile de aderare pe 18 mai 2022, renunțând la decenii de nealiniere militară după invazia Rusiei în Ucraina. Suedia a aderat oficial la NATO pe 7 martie 2024. Sursa foto: REUTERS

Odată cu începerea războiului, Suedia își accelerează ritmul de pregătire, iar primul pas a fost depunerea unei cereri de aderare la NATO.

„Neutralitatea a fost parte din identitatea europeană a Suediei de mult, mult timp. Mereu, în discuțiile la nivel internațional, Suedia era un exemplu de actor care știe să fie neutru, să nu ia partea cuiva și să aibă grijă de teritoriul său. Deci, acest lucru era foarte important la nivel național. Însă politicienii, înțelegând riscurile, orașul Sankt-Petersburg fiind la 5–6 ore cu vaporul de Stockholm, și având înțelepciune când este vorba de astfel de situații, au făcut această schimbare la nivel de politică externă, chiar dacă costul era unul foarte mare”, punctează Christian Ovidiu Cemîrtan și subliniază că Suedia este acum acoperită de apărarea colectivă a Alianței, iar apărarea civilă suedeză se planifică deja și în cadrul NATO.

Tot din primele luni ale războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei, apărarea civilă din Suedia capătă o „față” politică și un responsabil clar la nivel de guvern: în cadrul Ministerului Apărării este creat postul de ministru al Apărării Civile.

„Mai mult de atât, guvernarea împarte teritoriul în zone civile, cu responsabilități clare la nivel regional, ceea ce înseamnă coordonare mai rapidă în crize (incendii, inundații, pene de curent) și în caz de război. Tot de atunci, este activat serviciul civil obligatoriu, altfel spus, persoanele cu pregătire în domenii-cheie, spre exemplu, electricieni, personal medical, lucrători în transporturi sau rețele de apă, sunt instruiți și primesc ordine de repartizare clară pe timp de criză, pentru a menține în funcțiune serviciile vitale ale societății. În ultimii ani, există deja obligația de evaluare și de instruire pe termen lung, ca la serviciul militar, iar domeniile de instruire s-au extins: la capitolul civil este vorba despre pază, comunicațiile electronice, rețelele și sistemele informatice, securitatea cibernetică, pe când în apărarea  armată s-au adăugat comunicațiile electronice, rețelele și sistemele informatice, securitatea cibernetică și alte servicii de logistică”, exemplifică Christian Ovidiu Cemîrtan și menționează că inclusiv tinerii fără experiență pot fi chemați să fie instruiți pentru funcții civile esențiale în caz de război.

În martie 2024, către toate gospodăriile din țară au fost transmise 5,2 milioane de broșuri galbene actualizate, intitulate „Dacă vine criza sau războiul”. 

„Broșura pune un accent mai mare pe război și conține capitole noi: evacuarea, oprirea unei hemoragii, sprijinul pentru persoanele cu nevoi speciale, gestionarea anxietății, cum procedăm cu animalele de companie, cum vorbim cu copiii despre criză și război. Regula de bază este aceeași – ca fiecare gospodărie să se poată descurca cel puțin o săptămână fără ajutorul societății (apă, hrană, căldură, radio cu baterii, medicamente).

Ghidul „Dacă vine criza sau războiul” transmis de autorități fiecărei familii din Suedia

Broșura explică și ce înseamnă sirenele, unde găsești adăpostul cel mai apropiat și cum recunoști dezinformarea. Există în engleză și în alte 12 limbi, plus versiune în limba semnelor, audio și braille.

O frază celebră în această broșură sună astfel: «Dacă Suedia este atacată, nu ne vom preda niciodată.» Fiecare cetățean știe că orice informație contrară este falsă. În cazul în care, de exemplu, Guvernul Suediei pierde legătura de stat și informația nu mai circulă așa de rapid, oamenii trebuie să știe că noi nu ne predăm, nu capitulăm. Noi mereu ne vom lupta”, povestește masterandul la Universitatea de Apărare a Suediei, subliniind că informațiile din ghid sunt ușor de perceput, sunt prezentate interactiv și sunt însoțite de ilustrații. 

Acesta mai precizează că din acest an mesajele de alertă în situații de urgență vor ajunge în câteva secunde pe toate telefoanele, fără a necesita instalarea unei aplicații.

Agenția de Protecție Civilă din Suedia informează cetățenii că pe 7 decembrie, la ora 15:00, va testa SE-Alert pentru prima dată în toată Suedia: „Dacă aveți un smartphone actualizat, veți primi o notificare cu un semnal sonor puternic și vibrații. Testăm pentru a ne asigura că sistemul funcționează atunci când este cu adevărat nevoie”. Sursa foto: mcf.se

Un element important al apărării civile, spune Christian Ovidiu Cemîrtan, este și rețeaua Suediei de peste 64 de mii de adăposturi, una dintre cele mai dense din lume.

Harta online a celor aproximativ 64.000 de adăposturi din Suedia. Oricine își poate verifica pe hartă adăpostul cel mai apropiat de casă, de serviciu sau de școala copiilor.

Acestea pot adăposti 7 milioane de oameni, adică 65–70 % din populația țării, iar o hartă cu toate punctele este accesibilă fiecărui cetățean.

Toate aceste măsuri, realizate constant și comunicate transparent, au devenit parte a vieții de zi cu zi, de aceea, pregătirea pentru crize a devenit un subiect firesc pentru un suedez.

„De la o vârstă fragedă, copiii au lecții de societate, la care se discută despre democrație, autoritățile cheie în cazuri de criză, numerele de telefon importante.

Totul este bine gândit și integrat în sistemul educațional, nu este ceva ad-hoc și nou pentru elevi. De fiecare dată când se testează alarma, la ora 15:00, în prima zi de luni din martie, iunie, septembrie și decembrie, elevii discută ce înseamnă fiecare alarmă și care este scopul unei astfel de pregătiri.

În 2026, a fost publicat ghidul „Pregătirea pentru mediul de afaceri – În cazul unei crize sau al unui război”, cu recomandări privind consolidarea pregătirii unei companii pentru situații de criză, amenințarea unui război sau un război propriu-zis. Îndrumările vizează aspecte precum planificarea, desfășurarea de exerciții, instruirea personalului și consolidarea rezilienței organizației. Sursa: mcf.se

De la grădiniță până la universitate, toți cunosc că dacă nu este luni sau ora 15:00, înseamnă că ceva se întâmplă. Filosofia suedeză presupune că actorii care gestionează criza trebuie să fie cât mai aproape de cetățeni, de aceea primăriile au mandatul cel mai larg asupra uneltelor și strategiilor care se aplică în caz de criză.

Profesorii, la rândul lor, sunt maturii cei mai aproape de copii, de aceea, aceștia trec instruiri obligatorii la Agenția Civilă de Criză și Agenție de Crize Psihologice”, exemplifică Christian Ovidiu Cemîrtan și povestește cum sunt învățați copii să dezvolte gândirea critică.

„Lecția de democrație în școala mea începea cu vizionarea buletinelor informative de la diferite redacții. Trebuia să observăm diferențele de abordare și să analizăm cum sunt puse accentele, dar, mai ales, să ne întrebăm care este mesajul acestor informații și ce reacții vor să genereze. Mereu eram îndemnați să verificăm sursele și să găsim cât mai multe surse la același subiect”, precizează Christian Ovidiu Cemîrtan, reiterând că strategia de „apărare totală” include absolut toate aspecte, generând reziliență și încredere deplină a cetățenilor în stat.

„Vreau să subliniez că aceste lucruri se întâmplă într-un stat în care nu a fost vreun război și doar foarte puține crize naturale pe parcursul a două sute de ani. Dacă un stat care timp de 200 de ani nu a avut nevoie de aceste capacități pune astfel accentele, pentru noi, în R. Moldova, în estul Europei, cât de important și relevant este subiectul, mai ales în situația geopolitică în care ne aflăm?”, constată tânărul stabilit la Stockholm.

R. Moldova. Studiu de caz

În această ordine de idei, Christian Ovidiu Cemîrtan spune că R. Moldova a ratat foarte multe lecții ale istoriei, de aceea și-ar dori ca lecția Suediei să fie analizată la Chișinău.

„Nu ne-am învățat lecțiile istoriei, deși mereu am fost între două imperii, două hegemonii, două ideologii diferite. Astăzi, vorbim despre o absență a deciziilor necesare în timpul necesar. Nu trebuia să așteptăm patru ani pentru ca o structură de pregătire pentru crize să fie implementată. Aceste lucruri trebuiau făcute în tipul anexării Crimeii. Ce făceam noi dacă aceste lucruri se întâmplau în Transnistria? Am avut zece ani la dispoziție pentru a pregăti societatea. Îmi pare rău că a trebuit atât de mult timp pentru a ajunge la niște lucruri elementare, având în vedere situația geopolitică a țării. Acest lucru denotă pregătirea noastră foarte proastă în domeniul de criză. Noi nu avem capacități de a le gestiona sau anticipa”, concluzionează Christian Ovidiu Cemîrtan.

Christian Ovidiu Cemîrtanm a participat la organizarea proceselor electorale din R. Moldova în Suedia, în calitate de secretar al unei secții de votare. Totodată, acesta coordonează inițiative în cadrul comunității moldovenești din Suedia, în special proiecte culturale (a deschis o școală de dansuri populare) care consolidează legăturile cu țara.

„Un exemplu elocvent este criza energetică. Acest scenariu mereu putea să fie implementat împotriva dezvoltării statului R. Moldova, a suveranității, democrației noastre, a drumului european. Dacă am fi avut niște lideri și instituții, practici care ar fi scanat, analizat și înțeles că acesta este un punct slab, care ne face foarte dependenți și există riscul să cădem în plasă la un moment dat, situația de astăzi din R. Moldova nu avea să se întâmple.

Cât a fost de important să creăm un sistem energetic independent, conectat la parteneri care nu ne vor șantaja. Conceptul suedez de «criză care alunecă», adică nu e prezentă, dar care vine, aș vrea să-l implementăm în R. Moldova”, explică masterandul la Universitatea de Apărare a Suediei și crede că R. Moldova trebuie să-și centralizeze eforturile, indiferent de culoarea politică, pentru a crea instituții în care oamenii au încredere, reziliente, astfel încât, gestionarea crizelor să nu depindă de un actor politic sau o singură structură la nivel central.

Acesta spune că în 2024 a transmis mai multor actori instituționali din R. Moldova Ghidul suedez de pregătire a populației în caz de crize sau război, menționând importanța unei astfel de comunicări în societatea de acasă, dar nu a primit nicio reacție instituțională sau o deschidere pentru discuții.

„Să transmiți o astfel de broșură în R. Moldova, când avem o populație foarte mică, asta nu ar costa miliarde, dar ar fi atât de folositor și ar preveni toată panica care s-a creat acum în timpul campaniei «Moldova Pregătită»”, consideră Christian Ovidiu Cemîrtan și susține, totodată, că această criză geopolitică face din R. Moldova „un actor important și foarte relevant în toată infrastructura de apărare și securitate europeană”.

R. Moldova ar putea încheia negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la începutul anului 2028, dacă va menține ritmul reformelor. Declarația a fost făcută de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, în cadrul Conferinței anuale privind extinderea Uniunii Europene – „Pachetul de extindere 2026”.

„Criza ne-a accelerat să ne maturizăm la capitolul necesității creării unor structuri în domeniul dezinformării și crizei, ne ajută să ne mobilizăm și să avansăm în negocierile de aderare”, concluzionează Christian Ovidiu Cemîrtan, care analizează în cadrul tezei sale de masterat anume cooperarea în domeniul apărării între R. Moldova și UE: „pentru mine este foarte important și interesant să analizez cum țara noastră oferă un nou model de aderare din cauza crizei”.

Între 19–21 noiembrie are loc lansarea programului „Moldova Pregătită”, prima campanie națională dedicată pregătirii pentru primele 72 de ore ale unei crize, care are drept scop  dezvoltarea capacităților instituțiilor, cetățenilor și comunităților de a preveni, de a se pregăti și de a acționa în situații de criză de diferite tipuri.

La 19 noiembrie, la Chișinău, se desfășoară Congresul Național de Reziliență, în cadrul căruia sunt prezentate următoarele resurse: 

  • ghidul privind pregătirea gospodăriei în caz de criză;
  • conținutul unui rucsac de urgență;
  • modulul „Alerte” din aplicația EVO, prin intermediul căruia autoritățile vor informa populația; 
  • exerciții practice de simulare a crizelor;
  • platforma prin intermediul căreia comunitățile interesate pot participa.

Pe 20 și 21 noiembrie, la Edineț și, respectiv, la Ștefan-Vodă, autoritățile locale vor învăța cum să interacționeze și să pună în practică recomandările privind pregătirea gospodăriilor pentru 72 de ore.

Centrul Național de Management al Crizelor anunță că această campanie NU este organizată ca răspuns la o amenințare concretă și NU presupune întreruperea energiei electrice, a alimentării cu apă, a comunicațiilor sau a altor servicii publice.