„Un guvern al bărbaților”: doar patru femei în cabinetul Munteanu. „Problema nu este lipsa femeilor, ci lipsa de voință politică de a le oferi un loc la masa deciziilor”
Premierul desemnat Alexandru Munteanu a publicat marți componența integrală a cabinetului de miniștri pe care îl va prezenta Parlamentului vineri. Din cei 18 membri ai Guvernului, doar patru sunt femei — cu trei mai puține decât în executivul precedent. Este vorba despre Cristina Gherasimov, care își păstrează fotoliul de viceprim-ministră pentru Integrare Europeană; Ludmila Catlabuga, care rămâne la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare; Daniela Misail-Nichitin, care își continuă activitatea de ministră a Afacerilor Interne; și Natalia Plugaru, care va fi ministră a Muncii și Protecției Sociale. Noua formulă ridică semne de întrebare privind angajamentul Guvernului față de egalitatea de gen și reprezentarea echitabilă în procesul decizional. Mai multe activiste consultate de Ziarul de Gardă se arată îngrijorate de acest regres, vorbind despre o „masculinizare” a puterii politice.
„Participarea redusă a femeilor nu e o statistică, ci o problemă patriarhală”
Alina Cebotari, activistă civică, feministă și consultantă în echitate de gen, consideră că distribuția de gen în potențialul Guvern Munteanu nu este o simplă întâmplare, ci o reflecție a unei mentalități patriarhale persistente.
„Subreprezentarea femeilor în politică nu este un detaliu minor, ci oglinda felului în care puterea politică percepe femeile. Participarea redusă a femeilor în potențialul Guvern Munteanu nu este o simplă statistică, ci o problemă sistemică și patriarhală a unei societăți care încă mai crede că femeile nu au un loc bine definit la masa de luare a deciziilor. Această subreprezentare este o încălcare a drepturilor omului și, în primul rând, a dreptului fundamental la participare egală la viața publică și politică”, afirmă Cebotari.
Ea subliniază că prezența redusă a femeilor în noul executiv echivalează cu ignorarea perspectivelor a jumătate din populația R. Moldova.
„Aceasta nu este o deducție personală, ci o realitate observată în întreaga lume. Mai mult decât atât, Guvernul Munteanu pare să-și concentreze atenția pe o dezvoltare economică orientată, în mare parte, spre profit și investiții. Este însă o viziune îngustă și învechită asupra conceptului de dezvoltare, care ignoră un principiu esențial: calitatea vieții nu se măsoară doar în resurse financiare și puterea de cumpărare, ci și în respectul pentru demnitatea umană și drepturile omului. Există diverse exemple de țări dezvoltate din punct de vedere economic, dar în care drepturile omului și, în special, ale femeilor sunt în continuare încălcate”, mai spune activista.
Cebotari critică, de asemenea, retorica frecventă privind „competența”, utilizată pentru a justifica absența femeilor în funcții-cheie: „Competența femeilor este mereu pusă la îndoială, în timp ce cea a bărbaților este presupusă din start. Egalitatea de șanse nu este un cadou pe care ni-l face clasa politică, ci o condiție sine qua non a democrației. Un guvern care pornește la drum fără un număr suficient de femei încalcă, din start, principiile democratice de bază”.
„Doar patru femei din 18 transmite un semnal clar: reprezentativitatea nu e o prioritate”
Vlada Ciobanu, expertă în politici publice la Centrul de Politici și Reforme, afirmă că noua formulă guvernamentală transmite un semnal alarmant privind prioritățile reale ale Executivului.
„Din păcate, doar patru femei din 18, cu tot cu funcția de prim-ministru, transmite un semnal că reprezentativitatea și incluziunea nu vor fi o prioritate. Într-un guvern echilibrat de gen, nu este vorba despre cote impuse, ci despre capacitatea politică de a identifica și promova femei competente, care există, dar care sunt frecvent ignorate. Cunoaștem bine că o femeie în funcție de conducere adesea este cea care are grijă de familie și face cea mai mare parte a muncii casnice, iar acest lucru se reflectă și în felul în care sunt percepute în spațiul public”, spune experta.
Aceasta regretă că puține dintre femeile care se află în funcții de conducere povestesc despre obstacolele pe care le întâmpină în parcursul lor sau își asumă un mandat de a vorbi despre inegalitățile existente și cum acestea trebuie abordate. „Spațiul public a fost plin de comentarii sexiste, care nu au fost abordate în niciun fel de autorități. O parte din Facebook insinua că pur și simplu nu există femei competente pentru aceste funcții, și atunci, un lider bun, un prim-ministru al tuturor, ar fi trebuit să abordeze aceste mesaje”, consideră Vlada Ciobanu.
Potrivit acesteia, guvernele care au o reprezentare echitabilă a femeilor au politici mai eficiente, care răspund necesităților unor diversități de oameni, au investiții mai mari în sănătate, educație, infrastructură socială și o participare și transparență mai ridicată.
„Puterea reală se decide între ei, băieții”
Nina Sutac, secretară generală a Platformei pentru Egalitate de Gen, susține că R. Moldova se confruntă cu un regres clar în privința echilibrului de gen în instituțiile de conducere.
„R. Moldova a fost, în ultimii ani, dată ca exemplu pentru progresele în asigurarea reprezentării echitabile de gen. Totuși, acum avem un nou Guvern format în proporție de trei sferturi din bărbați. Puterea reală se decide și revine din nou între ei, băieții. Femeile rămân excepții în Guvern. Este nu doar incorect, ci și dăunător pentru democrație”, este de părere activista.
Ea susține că problema nu este lipsa femeilor profesioniste, ci lipsa voinței politice de a le oferi un loc la masa deciziilor.
„Avem femei competente în toate domeniile – de la economie și justiție până la securitate și politică externă. După rezultatele pe care R. Moldova le are în domeniul asigurării egalității de gen, este un regres ca la masa negocierilor sa apelezi la argumente și explicații de ce este necesar să asiguri reprezentare echitabilă. Un guvern care nu asigură reprezentare echitabilă a femeilor și bărbaților nu poate lua decizii care să reflecte întreaga societate. R. Moldova are nevoie de un Guvern care să fie oglinda cetățenilor săi – jumătate femei, jumătate bărbați. Orice altceva e o sfidare a principiilor democratice și a angajamentelor internaționale pe care ni le-am asumat”, consideră Nina Sutac.
„Masculinitatea politică rămâne normă, nu excepție”
Pentru activista civică Natalia Stanila, imaginea noului Executiv confirmă că structura puterii politice din R. Moldova rămâne „profund masculinizată”.
„Din 18 membri ai cabinetului, doar patru sunt femei. Într-un moment în care vorbim tot mai mult despre egalitate, incluziune și leadership feminin, această imagine transmite un mesaj descurajator – masculinitatea politică rămâne normă, nu excepție”, spune activista.
Stanila atrage atenția asupra faptului că, în pofida numeroaselor programe și instruiri privind leadershipul feminin, femeile continuă să fie slab reprezentate în vârful structurilor de putere.
„Femeile din R. Moldova poartă zilnic greutatea reală a sistemului – în școli, spitale, primării, afaceri locale – și, totuși, rămân insuficient vizibile acolo, unde se decid politicile publice. Egalitatea de gen nu e un favor – e un standard de civilizație. R. Moldova va fi cu adevărat europeană atunci când puterea va fi împărțită echitabil între bărbați și femei, nu doar declarativ, ci în mod real și măsurabil”, menționează activista.
„E tare descurajant să vezi cum, peste noapte, se șterge totul atât de ușor”
Deputata Doina Gherman, președinta fracțiunii PAS din Parlament, afirmă că, deși R. Moldova a făcut pași mari în reprezentarea femeilor, noul guvern pare să anuleze aceste progrese.
„În primul Parlament de la Chișinău eram 3,7% femei. Astăzi suntem 37%. (…) E tare descurajant să vezi cum, peste noapte, se șterge cu buretele totul atât de ușor. Da, și eu aș vrea să văd mai multe femei în guvern. Natalia Plugaru e una dintre ele. Și e una cât zece! Egalitatea de gen, lupta împotriva violenței față de femei și fete, împuternicirea economică a femeilor, politici sociale și drepturi – pentru toate se va bate Natalia. Îi doresc spor și curaj!”, a scris parlamentara într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Premierul desemnat: „A fost o întâmplare”
Premierul desemnat Alexandru Munteanu a explicat pentru Ziarul de Gardă că distribuția de gen nu a fost rezultatul unei decizii deliberate.
„A fost o fluctuație. Au fost mai multe, acum sunt mai puține, dar nu a fost intenționat. Nu am încercat nici să maximizăm numărul femeilor, nici să minimizăm numărul femeilor. Așa s-a întâmplat. Au fost multe colege cărora le-am propus poziția în guvernul actual, care din diferite considerente au refuzat, dar se vor implica în echipă în mod formal sau semiformal și, cu siguranță, o să fie mai multe în viitorul Guvern. Să nu creadă că noi facem ceva care ar discrimina femeile în Guvern. E o întâmplare”, a explicat Munteanu.
Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.
