Transparency: R. Moldova ocupă locul 80 la nivel mondial, dintr-un total de 182 de țări, în clasamentul percepției corupției
R. Moldova a înregistrat un scor al Indicelui Percepției Corupției (IPC) 2025 de 42 de puncte, plasându-se pe locul 80 din 182 de țări incluse în clasament (în anul precedent scorul indicelui a fost de 43 puncte, Moldova fiind pe locul 78 din 180 de țări, scrie Transparency International Moldova.
IPC 2025, lansat de Transparency International relevă că fenomenul corupției se agravează la nivel global, fiind în creștere chiar și în democrațiile consacrate în cazul în care voința politică a liderilor slăbește. IPC reflectă nivelul corupției din sectorul public perceput de către experți și oamenii de afaceri și este calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupție totală, iar „100” – lipsă totală de corupție. Clasamentul IPC 2025 include 182 țări și teritorii, indicele fiind calculat în baza a 13 surse externe.
„Vecinii de clasament” ai Republicii Moldova sunt China și Kosovo (ambele cu scoruri ale IPC de 43 de puncte), Africa de Sud (41), Bulgaria (40), Ungaria (40).
Pentru comparație: scorul IPC înregistrat de Estonia este 76 puncte, Lituania (65), Letonia (60), Cehia (59), Polonia (53), Romania (45). De remarcat că media IPC 2025 pentru țările Uniunii Europene este 62,2 puncte (IPC 2024 – 62,3), iar pentru țările Parteneriatului Estic – 40,8 puncte (IPC 2024 – 40) – a se vedea graficele de mai jos.
Transparancy International Moldova scrie că statul necesită reconsiderarea/consolidarea cadrului normativ anticorupție și că este importantă revenirea la procedurile de concurs în numirea conducerii Centrului Național Anticorupție (CNA) și Autorității Naționale de Integritate (ANI), întrucât independența, imparțialitatea și integritatea conducătorilor acestor autorități este o precondiție importantă a luptei împotriva corupției, notează sursa citată.
„Autoritățile trebuie să asigure finalitatea controlului averii și intereselor personale, în special a urmăririi averii nejustificate și a îmbogățirii ilicite. În acest, sens, lipsa de progres trebuie tratată cu toată responsabilitatea, iar deficiențele (normative și instituționale) – remediate. Exigențele procesului de legiferare și de asigurare a transparenței în procesul decizional n-au fost respectate întocmai de către Parlament. Noua legislatură trebuie să remedieze aceste deficiențe, inclusiv prin revizuirea și respectarea regulilor sale interne. Lasă de dorit controlul parlamentar asupra autorităților anticorupție, în speță, a CNA și ANI, fiind necesară setarea unor indicatori de performanță instituțională și urmărirea atingerii acestora. O restanță a Parlamentului, din perspectiva Grupului de State contra Corupției, rămâne elaborarea, adoptarea și aplicarea Codului de etică și conduită a deputaților”, se arată în comunicatul de presă.
Principalele constatări privind corupția globală
Sursa citată scrie că scorul mediu global al IPC este de 42 de puncte din 100, cel mai scăzut din ultimii peste zece ani, indicând o tendință descendentă îngrijorătoare care necesită o monitorizare suplimentară. Marea majoritate a țărilor din clasamentul IPC nu reușesc să controleze corupția: mai mult de două treimi (122 din 182) au un scor sub 50 de puncte.
În fruntea clasamentului IPC 2025, pentru al optulea an consecutiv, se află Danemarca cu un scor de 89 puncte, urmată de Finlanda (88) și Singapore (84). Majoritatea țărilor cu cele mai mici scoruri sunt caracterizate de o represiune severă a societății civile și niveluri ridicate de instabilitate, inclusiv Sudanul de Sud (9), Somalia (9) și Venezuela (10).
Începând cu anul 2012, 50 de țări au scăzut semnificativ în clasament, Turcia (31), Ungaria (40) și Nicaragua (14) înregistrând cele mai mari scăderi. Aceasta atestă o slăbire a mecanismelor de integritate, cauzată inclusiv de regresul democratic, conflicte, instituții anticorupție slabe. Scăderile scorurilor sunt accentuate, persistente și dificil de inversat, deoarece corupția devine sistemică și profund înrădăcinată în structurile politice și administrative.
Din anul 2012, 31 de țări și-au îmbunătățit semnificativ scorurile, cele mai mari creșteri fiind în Estonia (76), Coreea de Sud (63) și Seychelles (68). Îmbunătățirile pe termen lung din aceste state reflectă un impuls susținut al reformelor, instituții de supraveghere consolidate și un consens politic larg în favoarea bunei guvernări. Succesul în aceste domenii este atribuit, în mare parte, digitalizării serviciilor publice, creșterii profesionalismului în administrația publică și implementării standardelor de guvernanță regionale și globale.
