Un șantier fără acte în nucleul istoric al capitalei: firma care construiește a fost implicată (și) anterior în scandaluri
Un bloc locativ este ridicat pe strada Arhanghel Mihail din Chișinău, în centrul istoric al orașului, pe un teren care aparține Primăriei, fără ca autoritățile să fi emis acte permisive. Panoul informativ de șantier, care ar trebui să indice cine construiește și ce anume se edifică, a fost instalat abia în timpul celei de-a doua vizite a echipei Ziarul de Gardă la fața locului, la peste o lună de la începerea lucrărilor. Compania care a inițiat construcția, „NG-INVEST” SRL, a fost implicată și anterior în scandaluri imobiliare. Ministerul Culturii a acuzat Primăria Chișinău că ar favoriza firma și că ar „simula procesele de judecată” în litigiile cu aceasta.
Firma a fost fondată de fiul unui fost judecător al Curții Supreme de Justiție. În proiectul inițiat fără acte permisive, arhitect-șef figurează Victor Grozavu, fiul fostului viceprimar al municipiului Chișinău, Nistor Grozavu, vizat în mai multe scandaluri publice, și al funcționarei din cadrul Primăriei, Maria Grozavu, șefă de secție în cadrul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare.
Prima vizită la șantier
Pe strada Arhanghel Mihail nr. 57 din municipiul Chișinău, într-o zonă care face parte din nucleul istoric al capitalei, pe un teren de 7 ari se desfășoară lucrări de construcție. Terenul este împrejmuit cu un gard înalt de aproximativ 4 metri, iar pe șantier sunt antrenate utilaje de mare capacitate. În sol s-a săpat la o adâncime de câțiva metri, unde deja a fost turnat beton.
Poarta șantierului este încuiată, însă muncitori pot fi observați atât în interior, cât și în exterior.
În zonă se află mai multe automobile inscripționate „Milanin”. Cu toate acestea, cele câteva persoane aflate la fața locului neagă orice legătură cu șantierul. De asemenea, pe 30 martie, când am fost pentru prima dată la șantier, lipsea panoul informativ care ar trebui să indice cine execută lucrările, ce anume se construiește, dar și date despre autorizație și termeni.
Date cadastrale
Conform datelor cadastrale analizate de ZdG, pământul este bun public al Primăriei municipiului Chișinău, drept înregistrat în anul 2000. În 2002, terenul a fost dat în arendă unei companii – „Ospenga SRL”, contractul fiind valabil până în 2007. Documentele cadastrale nu indică însă o prelungire a acestui contract sau înregistrarea unui nou drept de folosință după expirarea arendei.
Pe acest teren este înregistrată și o construcție separată, cu număr cadastral distinct și cu destinația de „clădire publică și administrativă”. Construcția aparține în totalitate companiei „Firma Opsenga” SRL, dreptul de proprietate fiind înscris încă în anul 2002. Înregistrarea s-a făcut în baza unei autorizații de construire din noiembrie 2001, care indica un grad de finalizare de doar 13%, precum și a unei decizii a Primăriei municipiului Chișinău din decembrie 2001.
Construcția a fost vizată de mai multe măsuri de sechestru. Un prim sechestru a fost aplicat în 2005, în baza unei hotărâri judecătorești, fiind radiat ulterior în anul 2010. Un alt sechestru a fost instituit în martie 2019 de către un executor judecătoresc, împreună cu o interdicție, ambele fiind anulate în luna mai și radiate în iunie 2019.
În anul 2018, asupra construcției a fost înregistrat și un „contract de societate civilă”, încheiat între „Firma Opsenga SRL” și compania „NG-INVEST” SRL, fondată de Ion Gurschi, care a construit mai multe blocuri de locuit din capitală sub brandul „Milanin”. Totuși, pe teren nu mai poate fi observată construcția înregistrată cadastral.
Nemulțumiri de la vecini și plângeri
Echipa ZdG s-a deplasat repetat la fața locului, după ce vecinii din blocurile învecinate au depus mai multe plângeri, solicitând „verificarea de urgență a legalității construcției” și sistarea lucrărilor până la clarificarea situației. Aceștia s-au adresat Primăriei municipiului Chișinău, Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică, dar și Consiliului Național al Monumentelor Istorice (CNMI), pentru că „lucrările pot afecta caracterul zonei istorice”. Până miercuri, 1 aprilie, niciuna dintre instituții nu a oferit un răspuns.
În discuțiile cu reporterii ZdG, vecinii au relatat că utilajele de construcție îngreunează circulația pe stradă și, în unele cazuri, o blochează complet. Aceștia spun că sunt nevoiți să-și mute mașinile parcate pentru a permite accesul vehiculelor de mare tonaj pe șantier, iar uneori, în zonă sunt amplasate și conuri de delimitare. Totodată, oamenii afirmă că trotuarele au fost deteriorate odată cu începerea lucrărilor.
„Casa tremură când ei fac lucrări, murdărie, praf, ne-au stricat asfaltul, trotuarele (din cauza mașinilor de mare tonaj, n.r.). E imposibil”, a relatat o vecină dintr-un bloc din preajmă.
O altă femeie a adăugat că nu-i prea place „ce se întâmplă aici”. „Eu de exemplu, dacă aici vor construi un bloc de 5 etaje, n-am nicio problemă. Poate va fi și zona noastră cât de cât mai îngrijită, dar aici se va construi un bloc de 11 etaje (cu 9 etaje, n.r.), e coșmar”, a declarat aceasta.
Panoul informativ, instalat după 2 ore de întrebări
Miercuri, 1 aprilie, în preajma șantierului de pe strada Arhanghel Mihail 57 a fost solicitat un echipaj al poliției. Locatarii din blocurile învecinate, așa cum obișnuiesc de zeci de ani, și-au parcat mașinile pe strada închisă, în capătul căreia se află șantierul, așa încât o mașină cu beton nu putea trece. Responsabilii de șantier, care în primele discuții pretindeau că sunt „simpli trecători”, au zis că locatarii „vor să ne facă rău”. Ultimii susțineau că ar fi un gest de protest împotriva „construcției neautorizate” din vecinătate. „Eu știu că la orice șantier trebuie să fie un pașaport (panou informativ, n.r.), lumea să știe cine și ce face”, a spus indignat unul dintre vecini.
Vecin 1: Cine sunteți?
Vecin 2: Mașina e a dvs.?
Dirigintele de șantier: Nu. Nu este mașina noastră, dar noi am chemat-o.
Vecin 1: Cine sunteți?
Dirigintele de șantier: Ce contează cine sunt eu? Întrebarea este de ce voi ați blocat drumul. Mașina (cu beton, n.r.) este a mea, eu am chemat-o.
Vecin 2: Pentru ce?
Dirigintele de șantier: Asta pe voi n-ar trebui să vă intereseze. Pe voi nu trebuie să vă intereseze de ce am chemat eu mașina. Eu trebuie să vă dau raportul? Eu dau raportul doar la conducerea mea.
Vecin 1: Dar cine este conducerea dvs.?
Dirigintele de șantier: Eu nu-s obligat să răspund cine este conducerea mea.
După aproape două ore de ceartă cu vecinii și poliția, muncitorii au adus panoul informativ, pe care voiau să-l arate poliției. Oamenii legii le-au repetat că acesta ar trebui să fie instalat pe gardul de la șantier. În cele din urmă, muncitorii au agățat panoul. Locatarii și-au mutat mașinile, iar betonul a ajuns pe șantier.
Conform datelor indicate pe acesta, dezvoltatorii invocă faptul că lucrările au demarat în baza unui „aviz de la Ministerul Culturii” și a unui oarecare „certificat constatator” din 2023.
Conform datelor deschise analizate de ZdG, dezvoltatorii blocului au un aviz de la fostul Minister al Educației, Culturii și Cercetării, emis în 2019, prin care s-a aprobat proiectul unui „bloc locativ S+P+6E+ER cu parcare auto subterană și spații de oficii la parter și etaj 1”.
Totodată, panoul confirmă că beneficiarul este compania „Ospenga” SRL, care a ajuns să gestioneze terenul din anii 2000, iar „antreprenor” figurează firma „ND-INVEST” SRL, fondată de Ion Gurschi. Proiectant și arhitect-șef este Victor Grozavu și firma sa, „Vigro Proiect”. Victor Grozavu este fiul ex-viceprimarului de Chişinău, Nistor Grozavu, vizat anterior în mai multe scandaluri publice, dar și a funcționarei din cadrul primăriei, Maria Grozavu, șefă de secție în cadrul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare.
După plecarea echipei de filmare, muncitorii au instalat încă un panou, de această dată ilustrând viitorul bloc de locuințe.
Primăria Chișinău nu a emis niciun act permisiv
ZdG s-a adresat Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare. I-am întrebat pe funcționarii de la Primărie cine gestionează terenul pe care se ridică blocul de locuințe, dar și despre actele permisive emise sau nu companiei „NG-INVEST” SRL.
„Terenul este proprietate publică municipală din domeniul privat și, prin decizia Consiliului Municipal Chișinău, a fost atribuit cu drept de superficie (companiei Ospenga SRL, n.r). Până în prezent, Primăria nu a emis acte permisive de construire pentru acest teren”, se precizează într-un răspuns primit de la Direcție.
Surse ZdG apropiate cazului au confirmat că dezvoltatorii s-au adresat la Primărie pentru eliberarea autorizației de construcție. „Primăria nu s-a încadrat în termen și s-a mers la așa-numita aprobare tacită”. Totuși, fostul viceprimar Victor Chironda a explicat că „dacă admitem că beneficiarul a mers pe calea autorizării tacite, el trebuia să înceapă lucrările în decurs de 6 luni de la obținerea acestui certificat, așa cum el ținea loc de autorizație. Dar lucrările au început acum, în 2026. Adică dreptul de a începe construcția a expirat încă în 2024”.
„În același timp, din 2023 este în vigoare noul Cod al Urbanismului și Construcțiilor care a anulat procedura de aprobare tacită. Respectiv, beneficiarul nu putea obține un alt certificat similar. (…) Construcția e în toi, iar primăria se face că nu cunoaște nimic despre faptul că cineva i-a furat un teren în centru și construiește neautorizat un bloc cu 9 etaje în centrul istoric al orașului”, a declarat Victor Chironda.
A fost inițiat un proces contravențional
Directorul Agenției de Inspectare a Monumentelor (AIM), Ghenadie Pârcălab, a declarat pentru ZdG că instituția s-a autosesizat. „A fost inițiat un proces contravențional. Acum suntem la faza de acumulare a materialelor, a probatoriului. Se desfășoară activități de verificare a legalității acțiunilor persoanelor care desfășoară lucrările. Mai multă informație nu vă pot oferi pentru a nu prejudicia ancheta. Am citat persoanele care să se prezinte pentru audieri, am solicitat materiale, am făcut interpelări la Primărie, la Poliție, și deja când ne vor prezenta informațiile ne vom pronunța. Vom reveni cu o reacție”, a menționat acesta.
„Antecedentele” Milanin
Ion Gurschi, proprietarul „Milanin”, fondator și administrator în mai multe firme, este fiul fostului judecător al Curții Supreme de Justiție, Constantin Gurschi. Diana Gurschi, ruda familiei, a condus anterior Direcția Asistență Juridică (DAJ) de la Primăria Chișinău. În 2014, Ziarul de Gardă relata despre zeci de dosare în care juriștii municipalității nu-și îndeplineau obligațiile în litigii în care se disputau terenuri publice. Potrivit investigației, aceștia fie nu se prezentau în instanță la examinarea cauzelor, fie nu depuneau recurs împotriva unor hotărâri prin care Primăria era obligată să cedeze terenuri unor persoane private, fie îl depuneau tardiv, ceea ce ducea la pierderea dosarelor, precum și a terenurilor.
La distanță de un deceniu, și actuala conducere a Direcției, alături de autoritățile publice locale au fost acuzate de „simularea proceselor de judecată” chiar într-un litigiu cu firma familiei Gurschi, „NG-INVEST” SRL. În decembrie 2025, Ministerul Culturii a anunțat despre „o situație gravă”, precizând că „NG-Invest” SRL a demolat două monumente istorice din centrul orașului, iar în locul acestora au fost construite blocuri locative cu un număr mai mare de etaje decât cel permis. Unul dintre aceste imobile se regăsește pe site-ul Melanin – complexul este amplasat pe strada Serghei Lazo 46.
În 2018, Consiliul Național al Monumentelor Istorice a avizat restaurarea monumentului de pe str. Serghei Lazo 46, cu o anexă de cel mult 7 etaje. Monumentul a fost însă demolat integral, iar în loc a fost construit un bloc de 13 etaje. În 2021, autoritățile au constatat demolarea ilegală și au dispus sistarea lucrărilor. Un caz similar a avut loc pe str. Mitropolit Dosoftei 95, unde un monument avizat pentru restaurare a fost demolat în decembrie 2024.
În 2022, „NG-Invest” SRL a solicitat autorizații pentru construcția unor blocuri, invocând restaurarea monumentelor, deși Ministerul Culturii susține că nu a avizat proiectele. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 10 mai 2023, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2023, Primăria a fost obligată să emită autorizația. Dosarul a fost închis la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) pentru că Primăria și-a retras recursul când Ministerul Culturii a cerut să fie atras în proces, invocând demolarea monumentelor și lipsa avizului legal obligatoriu.
Ministerul a acuzat Primăria de „favorizarea companiei” și „inducerea în eroare a instanțelor”.
„Retragerea recursului de către Bogdan Valeriu (șeful DAJ, n.r.) a fost făcută pentru a favoriza societatea „NG-Invest” SRL, pentru a înlătura riscul admiterii recursului și anulării actelor judecătorești a instanțelor inferioare. Aceasta denotă că acest proces de judecată a fost simulat de către factorii de decizie din cadrul Primăriei mun. Chișinău și a societății „NG-Invest” SRL, în scopul obținerii unei hotărâri judecătorești favorabile, prin inducerea în eroare a instanțelor de judecată în legătură cu circumstanțele esențiale ale pricinii”, a concluzionat Ministerul Culturii.
Gurschi: „Suntem în zona legală”
Contactat de ZdG, antreprenorul Ion Gurschi, fondatorul și administratorul firmei „NG-Invest” a cerut să răspundă la întrebări în scris. Totodată, pe scurt, acesta a spus că lipsa panoului informativ la șantier (până la 1 aprilie) este „greșeala administrației”. „Eu sunt doar fondator, este administrație care se ocupă”, a adăugat acesta.
„Dar ca pentru dvs., să știți, domnii de vizavi (vecinii, n.r.) au venit la noi și au cerut spații. Și dacă nu, au spus că o să ne șantajeze. Scriu peste tot… noi le-am zis că nu le dăm nimic, suntem în zona legală. Noi lucrăm conform părții legale. Domnii de acolo au vrut să obțină ceva de la noi și nu le-a reușit. Au venit și au cerut concret: «vreau parcări, vreau spațiu». Și noi am spus mulțumim, noi suntem acolo pe contract, proprietarii sunt altcineva, noi nu suntem în drept să oferim așa chestii”, a declarat telefonic Ion Gurschi.
În scris, acesta nu a răspuns întrebărilor ZdG până la publicarea acestui articol.
Vecinii neagă că l-ar fi șantajat pe antreprenor.
Rectificare: În varianta inițială a articolului era indicat faptul că Ion Gurschi este fratele Dianei Gurschi, informație care nu corespunde realității. ZdG regretă această eroare. Ea a fost corectată imediat ce informația corectă a devenit disponibilă redacției.
