A fost făcut public catalogul victimelor regimului sovietic. Liste pe raioane și localități cu numele celor deportați

Agenția Națională a Arhivelor a făcut publice listele basarabenilor exilați în Siberia de după 1940. Astfel, Agenția oferă versiunea online, cu sistem de căutare, a „Cărții Memoriei” în patru volume. Pe aceste liste se regăsesc nu doar numele persoanelor deportate, satul, orașul, dar și numele stațiilor de tren de unde au pornit spre calea exilării.

• Astfel, Cartea Memoriei, volumul I prezintă numele basarabenilor deportați din Chișinău, Bălți, Tighina, Tiraspol, Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Camenca, Cantemir, Căinari, Călărași, Căușeni, Cimișlia;
• Cartea Memoriei, volumul II dezvăluie numele celor din Criuleni, Dondușeni, Drochia, Dubăsari, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Grigoriopol, Hâncești, Ialoveni, care au fost deportați;
• Cartea Memoriei, volumul III rostește numele victimelor din Leova, Nisporeni, Ocnița, Orhei, Râbnița, Râșcani, Rezina, Sângerei, Slobozia, Soroca:
• Iar în Cartea Memoriei, volumul IV se regăsesc numele deportaților din Strășeni, Șoldănești, Ștefan Vodă, Taraclia, Telenești, Ungheni, Vulcănești și UTA Găgăuzia.

Volumele prezintă listele a cca. 80 de mii de persoane din RASSM și RSSM, victime ale regimului comunist din stânga Nistrului din perioada interbelică și din teritoriile  basarabene, de după 1940, și, respectiv, 1944. Majoritatea lor sunt victime ale deportărilor în masă din 1941, 1949 și 1951, dar și numele liderilor Basarabiei interbelice, inclusiv ale membrilor Sfatului Țării condamnați de sovietici, ale membrilor organizațiilor antisovietice din anii 1944-1953. Pe aceste liste se regăsesc nu doar numele persoanelor deportate dar și numele stațiilor de tren de unde au pornit pe drumul infernului.

Listele includ și nume ale celor care au fost victime a represiunilor regimului sovietic și în perioada anilor 1953-1989.

Volumele au fost elaborate de o echipă a Muzeului de Istorie Națională a Moldovei de la Chișinău, cu sprijinul Fundației Soros-Moldova, fiind consultate în acest sens fonduri arhivistice ale Serviciului de Informații și Securitate a Republicii Moldova, a Ministerului de Interne, a Arhivei Naționale a Republicii Moldova (ANRM), astăzi Direcția Generală a Arhivei Naționale din cadrul Agenției Naționale a Arhivelor, a Procuraturii Generale și a Curții Supreme de Justiție a Republici Moldova, precum și informații oferite de autoritățile locale, de nivel raional sau sătesc.

Proiectul a fost coordonat de Elena Postică, doctor în istorie.

Cel mai mare val al deportărilor, din noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, a schimbat destinul a circa 35 de mii de persoane din Basarabia și Nordul Bucovinei. De-a lungul anilor, Ziarul de Gardă a realizat zeci de articole, interviuri și materiale video cu și despre deportați. Vedeți o scurtă selecție de articole despre teroarea la care au fost supuși zeci de mii de basarabeni în timpul deportărilor staliniste.