Judecători la CSJ care examinează dosare (și) în prima instanță. Cine sunt magistrații și ce dosare au pe rol

Trei din cei patru magistrați promovați la Curtea Supremă de Justiție la începutul lunii iulie au continuat să examineze aproape 40 de dosare și în prima instanță, la Judecătoria Chișinău. ZdG a constatat că unul dintre judecători, transferat inițial temporar, examinează circa 20 de dosare de peste un an și jumătate. 

În timp ce reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii și ai Judecătoriei Chișinău fac referire la prevederile legii și invocă „evitarea tergiversării examinării și respectarea termenului rezonabil”, unii avocați atrag atenția că legislația „nu stabilește criterii obiective privind selectarea dosarelor, durata menținerii împuternicirilor ori volumul acestora”.

La începutul lunii iulie, președinta Maia Sandu semna decretul de numire în funcție a cinci judecători noi la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani. Patru dintre aceștia veneau de la Judecătoria Chișinău, cea de-a cincea magistrată fiind profesoară universitară. Alexandru Negru, Gheorghe Stratulat și Sergiu Stratan, au fost propuși de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru a fi numiți în funcție în luna februarie 2026, iar Ana Cucerescu și Elena Croitor – cu câteva săptămâni mai devreme.

Documentul a fost semnat vineri, 3 iulie, fiind publicat de către Președinție marți, 7 iulie, când a apărut în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare. Magistrații Alexandru Negru și Gheorghe Stratulat lucrau deja la CSJ din februarie 2025, când au fost transferați temporar. 

Cele șapte dosare din prima instanță pe care Ana Cucerescu a primit dreptul să le examineze după transferul la CSJ

Pe 9 iulie, la două zile după numirea la CSJ, președintele interimar al Judecătoriei Chișinău, Constantin Damaschin, a cerut menținerea împuternicirilor judecătoarei Ana Cucerescu pentru examinarea a șase cauze penale. Raportul privind performanța Judecătoriei Chișinău indica, la 30 iunie, că  judecătoarea avea 14 cauze aflate în examinare. 

Conform dispoziției semnate în aceeași zi de președintele CSM, Sergiu Caraman, cauzele „implică un număr mare de participanţi şi specificul necesită examinarea acestora în termen restrâns”. 

Anei Cucerescu i-au fost menținute împuternicirile pentru examinarea dosarului concesionării aeroportului, aflat pe masa magistraților începând din luna mai 2023. Completul de judecată prezidat de Cucerescu, din care face parte și Eugeniu Beșelea, numit la Curtea de Apel  (CA) Centru în martie 2025, urmează să pronunțate sentința pe 30 noiembrie. 

Cucerescu a păstrat și dosarul în care fostul primar al satul Brăviceni, raionul Orhei, Andrei Cociorvă, este inculpat pentru trafic de influență. Dosarul a ajuns în instanță în septembrie 2020. Ultima ședință a avut loc în luna mai. Ședința din iulie a fost anulată din motivul promovării magistratei, iar cea din luna august nu a avut loc. Ședința programată pentru 5 octombrie a fost amânată din „lipsa inculpatului”, fiind „acordat acuzatorului de stat termen ca să asigure prezența părții vătămate în ședința de judecată”. 

Unul dintre dosare rămase în examinarea judecătoarei are trei inculpați pentru abuz de putere – Ion Apostol, Pavel Cambur și Mihail Barac, ultimul fiind învinuit și de escrocherie și delapidarea averii străine. Cauza este examinată de nouă ani, fiind înregistrată în instanță în septembrie 2017. Cucerescu a ținut două ședințe după ce a fost numită la CSJ, urmând să pronunțe sentința pe 5 octombrie. Totuși, „instanța a luat termen suplimentar pentru pronunțarea sentinței”, ședința de pronunțare fiind reprogramată pentru 12 octombrie.

Într-un alt dosar rămas în gestiunea Anei Cucerescu, 24 de persoane au fost inculpate pentru corupere pasivă. Procuratura Anticorupție (PA) a precizat pentru ZdG că această cauză penală a fost expediată în instanța de judecată în februarie 2014. 

„Inculpații sunt angajați ai Serviciului Vamal, acestora li se incriminează comiterea infracțiunilor de corupere pasivă. Cauza a fost anterior la judecătorul Nicolae Șova, în rezultatul demisiei acestuia, în iulie 2025, cauza penală a fost repartizată judecătorului Ana Cucerescu”, a răspuns Serviciul de presă al PA. 

Ana Cucerescu a pronunțat sentințe în patru dosare în care i-au fost menținute împuternicirile. La sfârșitul lunii iulie, ea l-a achitat pe fostul adjunct al procurorului general, Igor Popa, care a fost învinuit de fals în declarații. Sentința a fost confirmată public atunci de Procuratura Anticorupție doar după o solicitare a ZdG. 

Peste trei zile, Cucerescu a emis decizia prin care Grigore Gacikevici, ex-șef la Banca de Economii a Moldovei, a fost condamnat cu executare, într-un penitenciar de tip semiînchis, la 13 ani de închisoare într-o cauză conexă dosarului „Frauda bancară”, cu un prejudiciu de circa trei miliarde de lei.

Pe 12 octombrie, Cucerescu a pronunțat sentința și în dosarul cu peste 20 de inculpați. 14 persoane au fost recunoscute vinovate de comiterea infracțiunii de corupere pasivă, însă au fost liberate de pedeapsă din cauza intervenirii termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală. Totodată, alte 10 persoane au fost achitate, pe motiv că „fapta nu întrunește elementele infracțiunii”.

În aceeași zi, a fost pronunțată încă o sentință de aproape 300 de pagini, într-un dosar examinat de peste 9 ani. Trei persoane au fost condamnate pentru înstrăinarea ilegală a mai multor terenuri aflate în proprietatea administrației publice locale a comunei Trușeni, municipiul Chișinău. Cei trei inculpați, Ion Apostol, fost primar, Pavel Cambur, președintele Întovărășirii Pomicole din localitate, și Mihail Barac, inginerul cadastral, au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii de abuz de serviciu, însă au fost liberați de pedeapsa penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție.

Conform unui răspuns oferit de Judecătoria Chișinău, ulterior, prin hotărârea CSM din 21 iulie, „suplimentar au fost menținute împuternicirile Anei Cucerescu pentru examinarea unei cauze penale, care a fost omisă din lista dosarelor aflate în examinare”, dosarul în care fostul procuror general Alexandr Stoianoglo este învinuit de corupere pasivă și abuz de putere, alături de procurorii suspendați Elena Ceruța și Dumitru Raileanu în dosarul eliberării din pușcărie a lui Veaceslav Platon. 

Dosarul a fost trimis în instanță în octombrie 2022, dar a început să fie examinat abia din iulie 2024, după ce CA Chișinău a respins ca inadmisibile două recursuri depuse de cei doi procurori suspendați. 

Cucerescu este judecătoarea raportoare pe dosar, în completul format din judecătorii Sergiu Stratan, președintele completului, și Liliana Cușcă. Ultima ședință din dosar a avut loc în luna mai, cea din iulie fiind contramandată pentru că atunci Cucerescu și Stratan au fost numiți la CSJ. Pe 5 octombrie a avut loc „cercetarea probelor materiale de către partea apărării”, fiind anunțate deja ședințe până în luna noiembrie. 

„Analizând demersul înaintat, plenul Consiliului Superior al  Magistraturii reține importanța menținerii împuternicirilor judecătoarei Ana Cucerescu pentru examinarea unei cauze, în vederea asigurării continuității procesului judiciar și neadmiterii tergiversării examinării dosarului penal în cauză”, se arată în hotărârea Consiliului. 

Sergiu Statan, cu nouă dosare rămase spre examinare în prima instanță

Tot la 9 iulie 2026, președintele interimar al Judecătoriei Chișinău a cerut menținerea împuternicirilor judecătorului specializat Sergiu Stratan, pentru examinarea unor cauze aflate în procedură la etapa de finalizare.

CSM a aprobat în ședința din 21 iulie demersul lui Constantin Damaschin. Astfel, lui Stratan i-au fost menținute împuternicirile asupra a 9 dosare, multe dintre care s-au aflat în atenția publică pentru mai mulți ani. 

Magistratul examinează, din martie 2024, unul dintre dosarele în care Veaceslav Platon este inculpat pentru că împreună cu Marina Marohina, la începutul anului 2013, după ce ar fi intrat în posesia copiei actelor de identitate ale magistratei Svetlana Novac, care activa în perioada respectivă la CSJ, a deschis pe numele acesteia un cont de depozit în valoare de 300 de mii de dolari la o bancă din străinătate. Deși urma să pronunțe sentința în luna iunie 2026, Stratan a decis reluarea cercetării judecătorești.

Sergiu Stratan și-a păstrat împuternicirile și în dosarul fostului deputat liberal-democrat Chiril Lucinschi, întors în prima instanță în noiembrie 2021, după ce CA Centru a trimis cauza la rejudecare. Stratan examinează alături de Alexandru Negru cauza în care Lucinschi a fost condamnat inițial la cinci ani și jumătate pentru spălare de bani. Cauza se examinează de nouă ani, fiind trimisă în instanță în august 2017. 

Sentința urma să fie pronunțată la sfârșitul anului 2025, când „s-a dispus reluarea judecării cauzei penale”. Ultimele trei ședințe, din perioada aprilie-mai nu au avut loc din cauza lipsei unui membru al completului. Alte ședințe nu au fost programate de atunci. 

Stratan continuă să examineze în prima instanță și un alt dosar, aflat în instanță din 2021, în care cinci persoane sunt învinuite de delapidarea averii străine și alte infracțiuni – directorul companiei de construcții Glorinal, Vasile Chirică, și alți patru angajați. 

Conform listei cauzelor rămase în examinare la Sergiu Stratan, în trei dintre ele judecătorul este președintele completului. Unul dintre cele trei este dosarul fostului procuror general Alexandr Stoianoglo, pe care îl examinează alături de Ana Cucerescu.

Alt dosar, ajuns în instanță în aprilie 2022, are patru inculpați, și învinuiri de proxenetism, trafic de copii și determinarea la depunerea de declaraţii mincinoase. Celălalt dosar examinat în complet a fost trimis în instanță în iulie 2019 și are trei persoane inculpate pentru trafic de ființe umane. Potrivit informațiilor de pe portalul instanțelor de judecată, în luna iunie, a fost finalizată cercetarea judecătorească.

Cele mai vechi dosare pe care Sergiu Stratan a rămas să le examineze au fost trimise în instanță în 2017. În unul dintre ele, cel al omului de afaceri Constantin Manole, 11 persoane fizice și 7 companii au fost inculpate pentru evaziune fiscală și escrocherie. Într-un alt dosar, aflat în instanță tot din 2017, deschis pentru escrocherie, sunt vizați cinci inculpați. Stratan a preluat dosarul în 2023. 

Până la sfârșitul lunii septembrie, Sergiu Stratan a avut programată o singură pronunțare – într-un dosar în care două persoane au fost inculpate pentru finanţarea ilegală a partidelor politice, examinat de el de jumătate de an. Prin sentința pronunțată la 25 septembrie, el a condamnat-o la cinci ani de închisoare cu suspendare pe secretara oficiului teritorial Bălți al ex-partidului Șor și pe soțul acesteia.

Alexandru Negru, la CSJ, dar cu împuterniciri pentru a examina zeci de cauze penale și contravenționale în prima instanță

Alexandru Negru, care făcea partea, din februarie 2024, din grupul de judecători specializați în examinarea cauzelor penale care au fost trimise în judecată de Procuratura Anticorupție, a fost transferat la CSJ de la 1 aprilie 2025, temporar. Acestuia i-au fost menținute împuternicirile în mai multe cauze aflate pe rolul Judecătoriei Chișinău, acolo unde activa. După transfer, pe 8 aprilie 2025, CSM a admis un demers cu privire la menținerea împuternicirilor judecătorului Alexandru Negru pentru examinarea a 72 de cauze penale și contravenționale. 

Printre acestea sunt două cauze ale fostului executor judecătoresc, George Boțan. În una dintre ele, în mai 2026, Boțan a fost condamnat la patru ani de închisoare, dintre care doi ani cu suspendare. 

Și Dorin Damir, finul de cununie al oligarhului Vladimir Plahotniuc, a fost condamnat, la începutul anului 2026, la trei ani de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Ministerul Afacerilor Interne. Cauza a fost examinată de un complet din care a făcut parte Alexandru Negru și Sergiu Stratan. 

La sfârșitul lunii aprilie 2025, președintele interimar al Judecătoriei Chișinău a „a relevat că judecătorul Alexandru Negru este antrenat și în examinarea unor cauze penale care se examinează într-un complet, din care considerente (…) a solicitat menținerea împuternicirilor judecătorului nominalizat pentru finalizarea examinării cauzelor penale aflate în procedura Judecătoriei Chișinău”.

Astfel, i-au fost menținute împuternicirile lui Alexandru Negru pentru finalizarea examinării a încă trei cauze penale. Este vorba de cauza în care fostul șef al PCCOCS, Nicolae Chitoroagă, este cercetat pentru îmbogățire ilicită, de cinci ani. Ultima ședință a avut loc în luna mai, următoarele două fiind amânate. La începutul lunii octombrie, alte ședințe nu erau programate. 

Un alt dosar care a rămas la Negru este cel în care este vizat fostul președinte Igor Dodon –  inculpat pentru depășire a atribuțiilor de serviciu în interesul unui grup criminal organizat. Ulterior, pe banca acuzaților, în acest dosar, fostului șef de stat i s-au alăturat soția, Galina Dodon, și un medic, Mariana Arapan, toți fiind învinuiți de deținerea și folosirea unui document medical fals. 

Un alt dosar în care i-au fost menținute împuternicirile judecătorului Negru vizează un episod din „frauda bancară”, cel al „bancherilor”, în care figurează șapte persoane: Viorel Bîrca, Dumitru Ţugulschi, Natalia Rahuba, Ion Ropot, Dorin Drăguțanu, Ion Sturzu și Emma Tabîrță. 

Toate cele trei cauze au fost examinate de complete de judecată conduse de magistrata Angela Catană, care a fost și judecător-raportor pe primele două. CSM a dispus eliberarea acesteia din funcție în luna iulie, după ce a constatat nepromovarea evaluării. 

„Ședința de judecată nu a avut loc, deoarece judecătorul Alexandru Negru este antrenat în altă ședință de judecată la CSJ, iar judecătorul Angela Catană nu poate exercita atribuțiile jurisdicționale”, a fost explicația de pe portalul instanțelor pentru ședința din 25 septembrie care nu a mai avut loc.

Catană a contestat decizia CSM de eliberare, astfel încât dosarele examinate de acesta au fost puse pe pauză până la o decizie a CSJ pentru că „în perioada examinării contestației, judecătorul vizat nu poate emite acte judecătorești de dispoziție”. ZdG a scris anterior despre „judecătorii fără drept de înfăptuire a justiției”.

Cel de-al treilea demers privind menținerea împuternicirilor lui Alexandru Negru, depus după numirea permanentă la CSJ, a inclus 24 dintre cele 75 de cauze care se aflau la o „etapă avansată de examinare” încă de un an înainte. 

„Magistratului i-au fost prelungite împuternicirile pentru examinarea a 75 de cauze, dintre care la moment i-au rămas spre examinare în procedură 24 de cauze, majoritatea aflându-se la etapa pronunțării”, se menționează în hotărârea CSM din 28 iulie.

ZdG a constat că, pe portalul instanțelor de judecată, în dreptul unor dosare aflate în examinarea magistratului, este indicat că „instanța și-a luat termen suplimentar pentru redactarea hotărârii”, nefiind fixată data pronunțării. De exemplu, în cazul dosarului fostului executor judecătoresc George Boțan ședința de pronunțare din luna ianuarie a fost amânată. 

Conform celei de-a patra hotărâri CSM, la 10 august, „judecătorul Alexandru Negru a solicitat menținerea împuternicirilor pentru încă o cauză penală, care se examinează în  complet format din trei judecători, membru al căruia este și magistratul” – dosarul lui Chiril Lucinschi.

Gheorghe Stratulat a pronunțat sentințele în toate cauzele pe care le-a avut 

Gheorghe Stratulat a fost transferat temporar la CSJ în același timp cu Alexandru Negru, din 1 aprilie 2025. Stratulat este singurul dintre cei patru promovați care nu a fost specializat pe cauzele penale care au fost trimise în instanța de judecată de către PA. Acesta a lucrat la sediul Rîșcani al Judecătoriei Chișinău, examinând cauze civile. 

Președintele interimar al Judecătoriei Chișinău a solicitat o singură dată menținerea împuternicirilor judecătorului pentru examinarea cauzelor aflate în procedură  la etapa de finalizare – la 7 aprilie 2025. Au fost vizate 13 cauze civile, dar și o cauză penală cu opt inculpați, pe care Statulat a examinat-o timp de 10 ani. Hotărâri au fost pronunțate deja în toate cele 14 dosare.

Avocat: „Cea mai perversă imixtiune în justiție ar fi promovarea judecătorilor pe datorie”

ZdG l-a întrebat cum vede menținerea împuternicirilor pe avocatul Victor Munteanu, care reprezintă inculpați în două dosare rămase în examinarea a doi judecători promovați – Alexandr Stoianoglo, în dosarul eliberării lui Veaceslav Platon, și fostul ministru al Economiei,  Valeriu Lazăr, în dosarul concesionării Aeroportului. 

„Cel puțin în cadrul dosarelor examinate de judecători care au fost promovați la CSJ, noi considerăm că un element care ar fi trezit dubii, că soluția pe care o vor pronunța judecătorii pe aceste cauze ar putea fi influențată de promovare, a dispărut în mare parte. Cea mai perversă imixtiune în justiție ar fi promovarea judecătorilor pe datorie… hotărâri convenabile în viitor!”, declară Victor Munteanu. 

De cealaltă parte, avocatul fostului președinte și actualului deputat Igor Dodon, în dosarul Energocom, Nicolae Posturusu, a recomandat analizarea listei dosarelor. 

„Tot el (Alexandru Negru, n.r.) în mod miraculos a ajuns în completul care examinează și dosarul de la CSJ (dosarul „Kuliok”, n.r.). CSM decide. Ce să mai comentez!? Vor găsi ei o justificare. Analizați mai bine care dosare au fost păstrate de judecătorii promovați la CSJ și veți vedea tot tabloul”, a răspuns Nicolae Posturusu când a fost solicitat de ZdG să comenteze. 

Contactat de ZdG, Negru a spus că dosarul i-a fost repartizat aleatoriu. 

„Am ajuns reieșind din transferul meu la CSJ și ulterior, atunci când Ghenadie Eremciuc și-a încetat activitatea la CSJ, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor. Redistribuirea dosarului a fost efectuată cu aplicarea regulilor de repartizare aleatorie. Deja de ce domnul Posturusu apreciază că e miraculos sau nu… nu pot să comentez”, a afirmat magistratul, pe care l-am contactat la CSJ. 

Apărător: „Prin sistem circulă, aproape ca o nălucă, ideea că hotărârile judecătorilor care au trecut prin vetting și au fost ulterior promovați nu ar mai putea fi casate”

Avocatul Alexandru Bot, expert Watchdog în domeniul justiție și drept, a declarat că „judecătorul este obligat să activeze simultan la două niveluri jurisdicționale, cu agende și sarcini distincte, ceea ce creează riscul tergiversării proceselor sau, dimpotrivă, al accelerării artificiale a examinării pentru lichidarea restanțelor”.

„În eventualitatea în care dosarele examinate de acești judecători ajung ulterior la CSJ, magistratul care a pronunțat hotărârea în instanța inferioară nu va putea participa la controlul propriei hotărâri. Incompatibilitatea este evidentă. Însă apare o altă problemă: hotărârile respective vor fi examinate de colegii săi de la CSJ, ceea ce ridică întrebări legitime privind aparența de imparțialitate și independența efectivă a controlului judiciar, chiar dacă simpla relație de colegialitate nu constituie, în sine, un motiv de incompatibilitate.

Problema este însă mult mai profundă. Art. 26¹ din Legea nr. 544/1995 și art. 31 alin. (4) din Codul de procedură penală permit menținerea împuternicirilor judecătorului transferat pentru cauzele aflate în „faza de terminare”, fără ca legislația să definească această noțiune sau să stabilească criterii obiective privind selectarea dosarelor, durata menținerii împuternicirilor ori volumul acestora. Practic, CSM dispune de o marjă de apreciere insuficient delimitată. 

Dacă după un an și jumătate mai există 25 dintre cele 75 de dosare menținute unui judecător, apare întrebarea firească în ce măsură acestea se aflau realmente în faza de terminare la momentul adoptării deciziei. Mai trebuie verificat dacă temeiul menținerii împuternicirilor subzistă în aceleași condiții după numirea judecătorului la CSJ.

Consecințele sunt cât se poate de concrete. Judecătorul este obligat să activeze simultan la două niveluri jurisdicționale, cu agende și sarcini distincte, ceea ce creează riscul tergiversării proceselor sau, dimpotrivă, al accelerării artificiale a examinării pentru lichidarea restanțelor.

Am abordat recent această problemă într-o cerere de ridicare a excepției de neconstituționalitate, adresată Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), referitoare la constituționalitatea art. 26¹ din Legea nr. 544/1995 și art. 31 alin. (4) din Codul de procedură penală (într-un dosar rămas în examinarea unei judecătoare transferate temporar la Curtea de Apel Centru, n.r.), pornind de la o cauză în care împuternicirile judecătorului transferat au fost menținute deși procesul se afla încă la etapa administrării probelor acuzării, etapă incipientă a dosarului. Însă, în cele mai bune tradiții ale justiției moldovenești și, mai nou, reformate, aceasta a fost fără motive refuzată.

Mai există un fenomen îngrijorător. Prin sistem circulă, aproape ca o nălucă, ideea că hotărârile judecătorilor care au trecut prin vetting și au fost ulterior promovați nu ar mai putea fi casate. O asemenea percepție, dacă e una adevărată, este profund greșită și periculoasă pentru independența justiției, deoarece evaluarea integrității unui magistrat nu certifică legalitatea hotărârilor pronunțate de acesta, iar promovarea în funcție nu îi conferă infailibilitate juridică. Controlul judiciar trebuie să rămână efectiv, inclusiv atunci când hotărârea contestată aparține unui actual judecător al CSJ. Altfel, riscăm să construim o ierarhie informală a autorității hotărârilor judecătorești, determinată de statutul profesional al autorului lor, în locul criteriilor prevăzute de lege” a atenționat Bot.

Criteriile care au stat la baza menținerii împuternicirilor

„Menținerea împuternicirilor nu vizează toate cauzele aflate în gestiunea unui judecător, ci cauzele pentru care, la momentul transferului, detașării sau numirii acestuia la o altă instanță, examinarea se afla în faza de finalizare, iar continuarea examinării de către același judecător este necesară pentru asigurarea continuității procesului judiciar, evitarea tergiversării examinării cauzei și respectarea termenului rezonabil. 

Temeiul juridic îl constituie art. 261 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, potrivit căruia împuternicirile judecătorului transferat, detașat sau suspendat, în perioada examinării de către acesta a unei cauze penale sau civile aflate în faza de terminare, se mențin până la încheierea judecării cauzei respective, în baza unei hotărâri motivate a CSM”, se menționează în răspunsul primit de ZdG, semnat de Alina Gorceac, care a asigurat interimatul funcției de președinte al Judecătoriei Chișinău. 

În prima jumătate a anului 2026, magistrații de la Judecătoria Chișinău au avut în examinare un număr mediu de 738 de dosare, arată datele din raportul privind performanța Judecătoriei Chișinău pentru semestrul I al anului 2026. 

Totuși, trei din cei patru magistrați numiți la CSJ au fost specializați în examinarea cauzelor penale de corupție și a celor conexe. Raportul arată că, în total, din februarie 2024, judecătorilor specializați le-au fost repartizate 298 de cauze penale de corupție, dintre care 228 (76,51%) cauze au fost finalizate prin pronunțarea sentinței. 

Deși ZdG a întrebat instanța câte dosare avea în examinare fiecare judecător dintre cei patru numiți la CSJ, iar instituția a răspuns că „nu dispune de o listă distinctă și completă, întocmită la acel moment”, același raport indică numărul de cauze trimise în instanța de judecată de către Procuratura Anticorupție, per judecător. 

Astfel, raportul arată că, la sfârșitul lunii iunie, cu o săptămână înainte ca decretul de numire să între în vigoare, Ana Cucerescu avea în examinare al doilea cel mai mare număr de cauze dintre judecătorii specializați, de 14 cauze, Sergiu Stratan – 7, iar Alexandru Negru – 6 cauze, ultimul fiind transferat temporar la CSJ încă din februarie 2025. 

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, cu sprijinul National Endowment for Democracy (NED). Finanțatorul nu influențează în niciun fel subiectul sau conținutul investigației publicate.