Mai mulți angajați vamali, recunoscuți vinovați într-un dosar de corupție, dar liberați de pedeapsă. Alte 10 persoane au fost achitate. Detalii din sentința care se întinde pe 299 de pagini
14 persoane au fost recunoscute vinovate de comiterea infracțiunii de corupere pasivă, însă au fost liberate de pedeapsă din cauza intervenirii termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală. Totodată, alte 10 persoane au fost achitate, pe motiv că „fapta nu întrunește elementele infracțiunii”. Majoritatea inculpaților au activat în calitate de inspectori vamali. Sentința, care se întinde pe 299 de pagini, a fost pronunțată pe 12 octombrie de magistrata Judecătoriei Chișinău, Ana Cucerescu, care a făcut parte din completul de judecată ce l-a condamnat pe oligarhul Vladimir Plahotniuc la 19 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.
Cauza penală s-a aflat inițial în examinarea instanței de fond începând cu 15 ianuarie 2014. Pe 14 iulie 2025, dosarul a fost repartizat aleatoriu judecătoarei Ana Cucerescu.
„Soluții diferențiate” în privința inculpaților
Dosarul vizează pretinderea, acceptarea și primirea unor mijloace bănești de către foști angajați ai Biroului Vamal Leușeni, în schimbul favorizării trecerii unor mărfuri peste frontiera vamală, prin diminuarea plăților vamale și fără efectuarea controlului vamal obligatoriu în volumul cuvenit, se menționează într-un comunicat al Judecătoriei Chișinău. Potrivit sentinței, sumele ajungeau până la 270 de euro.
„În urma examinării probelor administrate și cercetate în ședința de judecată, instanța a pronunțat soluții diferențiate în privința persoanelor inculpate, în funcție de circumstanțele fiecărui episod și de probele prezentate.
În privința mai multor inculpați, instanța a constatat vinovăția pentru infracțiunea de corupere pasivă, prevăzută de art. 324 alin. (1) din Codul penal, în redacția în vigoare la data pronunțării sentinței. Având în vedere expirarea termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală, aceștia au fost liberați de pedeapsă penală, fără stabilirea unei pedepse.
Totodată, în privința altor inculpați, instanța a dispus achitarea, reținând că faptele imputate nu întrunesc elementele infracțiunii”, precizează reprezentanții instanței.
Investigatori sub acoperire
Conform documentului, mai mulți inspectori vamali au fost monitorizați de către doi investigatori români sub acoperire, Marian Paraschiv și Adrian-Ionuț Cristea. Aceștia au fost audiați prin intermediul unei comisii rogatorii.
Astfel, Paraschiv a declarat în instanță că a fost autorizat să participe la activități de investigare desfășurate pe teritoriul R. Moldova pentru a documenta fapte de corupție comise la PTF Leușeni și pe teritoriul R. Moldova de către lucrători vamali și polițiști de frontieră. Martorul a explicat că, în cadrul acestei activități, tranzita punctul de trecere a frontierei în calitate de conducător auto al unei autoutilitare care transporta colete și intra în contact cu funcționarii responsabili de verificarea documentelor, a mijlocului de transport și a mărfurilor. Totodată, acesta a arătat că, în asemenea împrejurări, funcționarii solicitau diferite sume de bani pentru efectuarea unui control superficial, pentru a nu verifica în detaliu marfa ori pentru a nu-și îndeplini în mod corespunzător atribuțiile de serviciu.
La rândul său, conform datelor din sentință, cel de-al doilea investigator sub acoperire, Adrian-Ionuț Cristea a relatat că a fost autorizat să tranziteze frontiera prin PTF Albița–Leușeni, având rolul de conducător auto al unei autoutilitare în care erau transportate pretinse colete provenite din Italia. Martorul a precizat că fiecare trecere prin punctul de frontieră era fixată cu mijloace audio-video și că, după fiecare trecere, erau întocmite procese-verbale în care se consemnau cele întâmplate.
„(…) Pe 1 mai 2013, investigatorul cu identitatea acoperită Cristea Adrian-Ionuţ din cadrul Ministerului Afacerilor Interne din România, Direcţia Generală Anticorupţie, împreună cu colegul său, Paraschiv Marian, în jurul orelor 22:00, au intrat în postul vamal Leuşeni în direcţia PTF Albiţa, în calitate de conducători auto ai autoutilitarei marca Peugeot Boxer cu nr. de înmatriculare ***** transportând colete.
În urma ascultării şi vizualizării înregistrărilor de pe compact discul de marca „Verbatim” cu inscripţia 01 mai 2013 425/DGA/2013, fişierul audio-video – 01.05_adi2, în jurul orelor 22:21:20, se aud şi se observă acţiunile investigatorului cu identitatea acoperită Cristea Adrian Ionuţ, care aflându-se în autoutilitara condusă de el, în momentul în care pune o bancnotă de 10 euro în paşaport, ţinând în mână două paşapoarte de culoare vişiniu închis, conform semnalmentelor exterioare eliberate de statul român, înainte ca acestea să fie solicitate de către poliţia de frontieră. În acelaşi timp, aproximativ în jurul orelor 22:22:25, din imagini se observă momentul apropierii poliţistului de frontieră cu următoarele semnalmente (constituţie atletică, circa 30 de ani şi aproximativ 1,80m înălţime, păr şaten tuns scurt, îmbrăcat în uniformă de poliţist de frontieră), care a fost identificat ca fiind Lipchin Alexandru, solicitând paşapoartele.
Ulterior, în jurul orelor 22:29:06 se observă din înregistrări imaginea poliţistului de frontieră, care restituie paşapoartele iar ulterior urcându-se în unitatea de transport se aud discuţiile lui Cristea Adrian-Ionuţ cu Paraschiv Marian, la ora 22:29:42, moment în care primul îi spune despre lipsa banilor din paşaport. Ulterior se constată din înregistrări în jurul orelor 22:30:38, glasul lui Cristea Adrian-Ionuţ cînd menţionează faptul introducerii în paşaport a sumei de 20 Euro pentru lucrătorul vamal, şi în imagini se observă bancnota respectivă (…)”, se menționează în sentință.
Inculpații nu și-au recunoscut vina
Conform sentinței consultate de Ziarul de Gardă, inculpații nu și-au recunoscut vina și au pledat pentru examinarea cauzei în procedură generală. Totodată, instanța menționează că, între timp, una dintre inculpate a decedat, iar fiul acesteia a fost recunoscut în calitate de succesor, pentru a „continua dosarul în vederea restabilirii demnității și onoarei mamei sale”. Astfel, instanța de judecată a dispus examinarea cauzei penale în procedură generală.
„(…) În privința inculpaților pentru care instanța a constatat existența elementelor constitutive ale infracțiunii, susținerile apărării referitoare la lipsa pretinderii, acceptării ori primirii remunerației ilicite, precum și afirmațiile potrivit cărora sumele de bani nu ar fi fost remise în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu sunt de natură să răstoarne concluziile desprinse din ansamblul probator. Or, aceste susțineri sunt contrazise, după caz, de conținutul înregistrărilor audio-video cercetate nemijlocit de instanță, de stenogramele convorbirilor, de procesele-verbale de consemnare a măsurilor speciale de investigație precum și de celelalte mijloace de probă administrate în cauză (…). (…) La caz, apărarea susține că inculpații a fost provocați la comiterea infracțiunii, fără a explica în mod cert care a fost acel imbold al provocatorului să comită fapta penală pe care inculpații nu ar fi comis-o în mod obișnuit (…)”, se spune în sentință.
În cadrul dezbaterilor judiciare, acuzatorul de stat nu a solicitat aplicarea măsurii preventive în privința inculpaților. Potrivit sentinței, la momentul pronunțării sentinței, niciunul dintre inculpați nu se afla „sub imperiul vreunei măsuri preventive”.
„(…) Instanța constată că, prin prezenta sentință, în privința inculpaților față de care acuzația nu a fost demonstrată urmează a fi pronunțate soluții de achitare. În privința lui Dumitru Berbec și Budescu Stanislav urmează a fi soluționată distinct prin prisma normei contravenționale și a intervenirii prescripției răspunderii contravenționale.
În privința inculpaților Marian Gavdiuc, Maria Rujițchi, Valeriu Pîrlog, Dorin Boaghie, Ilie Nacu, Vasile Cerchez, Nina Cojocaru, Mihail Florea, Andrei Grozav, Marian Eni, Vadim Gojan și Ion Agrigoroae, deși instanța constată vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1) din Codul penal, urmează a fi pronunțate sentințe de condamnare fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de pedeapsă penală, ca urmare a expirării termenului de prescripție a tragerii la răspundere penală (…)”, se evidențiază în document.
Sentința nu este definitivă și poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru, în termen de 15 zile.
