De ce a fost eliberat din arest la domiciliu Ion Creangă, învinuit de trădare de patrie. La ce etapă se află dosarul și când ar putea fi pronunțată sentința
Șeful suspendat al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, a fost eliberat din arest la domiciliu. Judecătoarea Arina Ialanji, care examinează dosarul privind trădarea de patrie, a pronunțat încheierea de plasare a lui Creangă sub control judiciar pe 23 iulie. Funcționarul din cadul secretariatului Parlamentului a fost reținut la 31 iulie 2024, astfel că la finalul lunii iulie s-a făcut un an de când avea aplicată o măsură restrictivă, termen maxim prevăzut de lege.
Potrivit procurorului din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) Dumitru Ștefârță, Creangă a fost eliberat din arest la domiciliu atunci când a expirat termenul de arest prevăzut de Constituție – arestul poate fi prelungit în total cel mult până la 12 luni. Întrebat de către ZdG când ar putea să existe o hotărâre în privința lui Creangă, procurorul a spus că examinarea dosarului în prima instanță ar putea fi finalizată până la sfârșitul anului 2025.
Acum, șeful suspendat al Direcției juridice nu are dreptul să părăsească capitala.
Dumitru Ștefârță reprezintă acuzarea de stat și în dosarul polițistului de frontieră suspendat din funcție, de la Aeroportul Internațional Chișinău, Igor Ivanița, care a fost reținut în aceeași zi cu Ion Creangă. Igor Ivanița și soția acestuia, care ar fi fost complice, sunt învinuiți de spionaj, după ce ar fi primit bani de la același angajat al Ambasadei Federației Ruse în Chișinău. Ivanița, care la fel a fost plasat în arest preventiv inițial, a fost eliberat mai devreme decât Creangă. În cadrul ultimei ședințe care a avut loc, pe 8 iulie, judecătorul Vitalie Moroșanu a respins demersul procurorului de prelungire a controlului judiciar în privința lui Igor Ivanița.
În dosarul lui Ion Creangă, acuzarea de stat se așteptă la o deciziei a instanței până la sfârșitul anului, a menționat Dumitru Ștefârță.
„Apărarea a insistat pentru ca Dmitri Kelov (angajatul Ambasadei Federației Ruse care a fost expulzat din R. Moldova, după reținerea celor doi funcționari publici, pentru că ar fi desfășurat activități incompatibile cu statutul diplomatic, n.r.) să fie audiat în calitate de martor, dar nu au putut să-i asigure prezența. Au fost câteva ședințe în care s-a examinat asta. (…) Acum suntem la audierea inculpatului. (…) Speranța mea era ca până la sfârșitul lunii iulie să-l finalizăm. Acum sper că până în octombrie, sau până la sfârșitul anului, să-l finalizăm”, a declarat Ștefârță.
Următoarea ședință, în care Creangă va continua să fie audiat, este programată pentru joi, 14 august.
Șeful suspendat al Direcției juridice a Parlamentului a fost eliberat din penitenciar și plasat în arest la domiciliu la sfârșitul lunii februarie.
PCCOCS a anunțat în noiembrie 2024 despre trimiterea în judecată a funcționarilor suspendați din secretariatul Parlamentului și Poliția de Frontieră, învinuiți de trădare de patrie și complot împotriva R. Moldova.
Întâlniri „conspirative”, cu durată de peste două ore
Șeful Direcției juridice și polițistul de frontieră au fost reținuți în iulie 2024, după cum anunțaseră public procurorii PCCOCS (inclusiv soția ultimului, cu rol de complice), pentru comunicarea lor „conspirativă” cu asistentul din acea perioadă al atașatului militar al Ambasadei Rusiei la Chișinău, în 2023-2024, Dmitri Kelov. Astfel, conform unui comunicat de presă emis de PCCOCS, funcționarul parlamentar ar fi avut o serie de întrevederi la Chișinău cu angajatul ambasadei, inclusiv cu durate de peste două ore, unde i-ar fi comunicat date obținute inclusiv prin spionaj a informației secrete pentru acordarea „ajutorului în vederea desfășurării unor activități ostile împotriva securității statului”.
Informațiile destinate uzului intern de serviciu și informațiile secrete furnizate ilegal de Ion Creangă vizau inclusiv următoarele domenii:
- măsuri de consolidare a apărării militare a Moldovei;
- colaborarea Moldovei pe segmentul de securitate cu alte state, precum și activitatea instituțiilor naționale în acest domeniu;
- situația care vizează partea stângă a Nistrului;
- proiectul Strategiei de Apărare Națională a Moldovei pentru 2024-2034;
- dezavantajele pentru Rusia ale modificărilor legislative care vizau referendumul privind aderarea Moldovei la Uniunea Europeană;
- totalizarea acțiunilor care vizează Parlamentul Moldovei în raport cu Raportul Comisiei Uniunii Europene, privind extinderea UE;
- intenția de modificare a articolului din Codul penal „trădare de patrie”, de care acum el însuși este învinovățit de PCCOCS.
Astfel, urmare a măsurilor speciale de investigații cu sprijinul ofițerilor Serviciului de Informații și Securitate al Moldovei, în iulie, Ion Creangă a fost reținut în flagrant, atunci când a primit de la asistentul angajatului militar al ambasadei Rusiei suma de de 500 de dolari, iar de la domiciliul acestuia au fost ridicați alți 1 100 de dolari. Conform Codului penal, trădarea de patrie comisă în aceste împrejurări se pedepsește cu închisoarea de la 15 la 20 de ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.
Soția ofițerului superior de frontieră – complice
În ceea ce-l privește pe ofițerul superior (suspendat) al Poliției de Frontieră de la Aeroportul din Chișinău, acesta ar fi avut și el o serie de întrevederi „conspirative”, cu caracter regulat, cu același angajat al ambasadei Rusiei. Astfel, acesta ar fi stabilit în mod secret contactul cu funcționarul diplomatic în scopul trădării de patrie, fapt pentru care a primit bani (confirmat și prin interceptările discuției din momentul primirii coletului). Prima ședință în dosarul lui Igor Ivanița a avut loc la 24 octombrie 2024.
Stabilirea legăturii dintre cei doi și întâlnirile lor regulate au fost precedate în 2023 de întrevederea soției polițistului de frontieră cu angajatul ambasadei, care i-ar fi transmis o cartelă telefonică primită de la diplomat, pentru comunicarea exclusivă și cifrată dintre polițistul de frontieră și diplomat. Prin urmare, soția acestuia este și ea trimisă pe banca acuzaților de procurorii PCCOCS, pentru contribuirea la comiterea infracțiunii de complot împotriva Moldovei de către angajatul suspendat al Poliției de Frontieră, care se pedepsește cu închisoare pe un termen de la 5 la 10 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani.
Ion Creangă a fost angajat al Legislativului din 1992, când a fost angajat în funcția de consultant și apoi în cea de șef al Direcției juridice a aparatului Parlamentului, funcție pe care și-a menținut-o până în iulie 2024, când a fost reținut, deși componența Legislativului de la Chișinău s-a schimbat la fiecare scrutin parlamentar. Din 1999, Creangă este și reprezentant al Parlamentului la Curtea Constituțională.
